Educația teatrală, materie obligatorie în clasa a XI-a, în timp ce educația sexuală rămâne absentă / Ce reclamă unii părinți și cum răspunde Ministerul Educației

Elevii din clasa a XI-a vor avea în orarele școlare ore de educație teatrală. Noua materie face parte din disciplina obligatorie denumită „Arte”, care include educație muzicală, teatrală și educație vizuală la liceu. 

Disciplina are ca scop combaterea analfabetismului funcțional prin interpretarea activă a literaturii de profil și implicarea elevului în procesul de învățare care îmbină mai multe canale senzoriale. Orele vor fi predate de profesori absolvenți ai programelor de Teatru și Artele Spectacolului, conform Ordinului de ministru 4350/2025 privind planurile cadru pentru învățământul liceal aplicabile din septembrie 2026. 

Campania de introducere a artelor spectacolului în materia ARTE sub forma de opțional a fost inițiată de Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică (UNATC) București și sprijinită de facultățile din România care includ programe de Teatru și Artele Spectacolului, reunite în cadrul Consorțiului ARTE, se arată în comunicarea oficială a universității, citată de edupedu.ro 

Educația teatrală va fi predată în clasa a XI-a, iar conform planului-cadru sunt alocate 36 de ore specifice, cu posibilitatea de avea o oră pe săptămână sau mai multe cumulate, în funcție de organizarea la nivelul școlii. 

Părinții spun că disciplina nu e introdusă într-un moment potrivit 

Asociațiile de părinți atrag atenția însă că clasa a XI-a nu este un moment potrivit pentru introducerea educației teatrale, întrucât analfabetismul funcțional începe să se instaleze încă din clasele a IV-a – a V-a, conform studiilor precum Raportul privind nivelul de literație al elevilor din România și că penultimul an de învățământ preuniversitar este în mare parte dedicat pregătirii pentru examenele finale.

Eleonora Țiu, părinte și membră a Asociației de Părinți „Iuliu Maniu”, parte din Federația Părinților și Aparținătorilor Legali (FePAL), precum și lector universitar doctor la Facultatea de Arte a Universității din Oradea, spune pentru HotNews.ro că introducerea studiului teatrului este o măsură benefică, însă consideră că aceasta vine prea târziu.

,,Adică să introducem clasa a XI-a, când deja la absolut toate specializările copiii se concentrează pe cu totul altceva, e făcut așa, parcă pe genunchi, cumva să mulțumim UNATC-ului care a venit cu ideea de a introduce,  ceea ce e foarte bine, dar e foarte târziu”, consideră Țiu. 

Ea spune că studiul teatrului ar trebui introdus mai degrabă în gimnaziu. 

„Practic în gimnaziu începe să se întâmple ruptura, trecerea spre analfabetism funcțional, despre care tot vorbim de ani de zile, iar studiul teatrului, de fapt ce face? Practic, înainte să interpretezi un text, trebuie să-l înțelegi. Ajută foarte mult la literație, ajută foarte mult la reducerea analfabetismului funcțional și dacă este făcut și în colaborare cu profesorii de limba și literatura română, cu cei de limbi străine – este extraordinar”, explică reprezentanta asociațiilor de părinți FePAL.

Prin educația teatrală pot fi dezvoltate empatia, abilitatea de a vorbi în public, imaginația — pe mai multe paliere — și vocabularul, prin exerciții de oratorie și dicție, spun autoritățile. Reprezentanții părinților sunt de acord, însă acuză o altă „problemă foarte mare în sistemul nostru educațional”.

Cum răspunde Ministerul Educației: „Dacă punem problema așa, înseamnă că în clasa a XI-a și în clasa a XII-a ne pregătim doar pentru BAC”

„Lipsa interdisciplinarității. Adică profesorii nu sunt învățați să colaboreze, să lucreze împreună, să existe o logică între ceea ce se studiază”, atrage atenția Eleonora Țiu, subliniind faptul că materiile incluse în noua curriculă ar fi trebuit să se completeze și să se conecteze pentru a fi cu adevărat utile.

Deocamdată, din cele comunicate până acum, nu există un manual sau un cadru. 

HotNews l-a întrebat pe secretarul de stat din Ministerul Educației Bogdan Cristescu despre observația părinților cum că noua materie introdusă vine prea târziu, în ultimul an, când elevii se pregătesc pentru facultate.

„A fost pentru liceu pentru că acesta a fost contextul, pe de o parte, iar pe de altă parte, dacă facem referire la acest context de teatru social, de educație interculturală, de managementul emoțiilor, de o anumită parte a psihologiei autocunoașterii, vă dați seama că sunt anumite aspecte care poate, la vârsta adolescenței sau tinereții, poate sunt chiar mai mai apăsătoare. (…) Dacă punem problema așa, înseamnă că în clasa a XI-a și în clasa a XII-a nu mai facem nimic, ci ne pregătim pentru facultate și bacalaureat. Vorbim de învățământ obligatoriu”, spune Cristescu. 

Educația sexuală, absentă din programa școlară

În contextul în care în spațiul public au început să apară știri despre introducerea educației teatrale ca materie obligatorie la liceu, mai mulți utilizatori de pe rețelele sociale, inclusiv tineri, au reclamat faptul că, și în acest an, lipsește educația sexuală din programa școlară. 

HotNews l-a întrebat pe secretarul de stat din Ministerul Educației Bogdan Cristescu despre deciziile care au dus la includerea artelor spectacolului, dar și despre motivele pentru care educația sexuală este, în continuare, absentă.

Oficialul din minister susține că elemente de educație care țin de sănătate, financiar și informații ce țin de educația sexuală vor fi înglobate în celelalte materii, precum biologie.

,,Educația juridică, educația pentru sănătate și tot –  temele acestea vor fi atinse în cadrul mai multor discipline, pe de o parte la biologie, pe de altă parte la consiliere și orientare, pe de altă parte la educație pentru o viață sănătoasă. Sunt teme pentru care nu poți face o disciplină distinctă. Nu am absolut nicio nicio reținere, dar știți că, apropo de educație sexuală și tot reacțiile oamenilor sunt suficient de împărțite”, susține Bogdan Cristescu.

Educația pentru sănătate este definită în curriculă ca fiind „sănătatea fizică, mintală, socio-emoțională — inclusiv sănătatea orală — și formarea viitorilor adulți din perspectiva vieții de familie și a educației parentale.” 

Un studiu Salvați Copiii arată că, deși Ministerul Educației are lansat programul „Educația pentru sănătate în școala românească”, acesta ajunge în realitate la doar 6% dintre elevi.