Efect al unei decizii a Înaltei Curți: Probele din dosarul de mită al fostului ministru Nelu Tătaru, anulate de Tribunalul Vaslui
Peste 150 de probe din dosarul în care DNA l-a trimis în judecată pe fostul ministru al Sănătății Nelu Tătaru au fost declarate nule de către Tribunalul Vaslui pe motiv că au fost obținute în baza unor înregistrări făcute de Direcția Generală Anticorupție. Magistrații invocă o decizie din iunie 2025 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a stabilit excluderea ofițerilor DGA din dosarele de corupție care nu vizează angajați ai Ministerului de Interne.
- DNA are la dispoziție 5 zile să anunțe tribunalul dacă mai menține decizia de trimitere în judecată a fostului ministru sau dacă vrea restituirea dosarului.
- Procurorul CSM Claudiu Sandu vorbește despre un adevărat fenomen al dosarelor care sunt restituite procurorilor după anularea probelor obținute cu ajutorul polițiștilor DGA.
Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Vaslui a constatat că rechizitoriul DNA prin care a fost trimis în judecată Nelu Tătaru a fost nelegal constituit „prin includerea mențiunilor rezultate din mijloacele de probă excluse”.
Zeci de procese-verbale cu înregistrări ambientale, declarații de martori, ordonanțe de delegare, procese-verbale întocmite de polițiștii DGA prin care s-a dispus supravegherea tehnica în dosarul lui Nelu Tătaru au fost excluse din dosar.
„Constată nulitatea absolută a următoarelor acte de procedură și mijloace de probă și dispune eliminarea fizică acestora din dosarul de urmărire penală tribunalul constantând nulitatea lor absolută”, se arată în soluția publicată joi pe portalul instanței, fiind indicate toate cele 150 de probe excluse.
Tribunalul Vaslui anunță că decizia va fi comunicată DNA pentru „rectificarea neregularităților din rechizitoriu”, iar procurorul urmând a comunica, în termen de 5 zile, judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziţia de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei la parchet.
Decizia Tribunalului Vaslui este motivată printr-o modificare stabilită în 2025 de instanța supremă în cazul dosarelor de corupție.
Decizia instanței supreme care aruncă în aer sute de dosare de corupție
Înalta Curte de Casație și Justiție a decis în 16 iunie 2025 că polițiștii Direcției Generale Anticorupție mai pot fi delegați de procurori doar în dosare în care sunt vizați angajați ai Ministerului Afacerilor Interne. În instanțele din România sunt sute de dosare de corupție cu politicieni, primari, medici sau alte categorii de funcționari în care polițiștii DGA au fost folosiți la investigații.
Fostul vicepreședinte al CSM, procurorul Claudiu Sandu, atrăgea atenția miercuri, într-o postare pe Facebook, asupra pericolului care amenință dosarele de corupție în care au fost folosiți polițiști DGA, vorbind despre un adevărat fenomen.
„Probele sunt anulate pe banda rulantă și cauzele sunt restituite la procuror atunci când urmărirea penală este rodul colaborării cu DGA în cazul dosarelor de corupție sau când nu există o expertiză efectuată în dosarele de evaziune fiscală. Numărul mare de dosare distruse ca urmare a hotărârilor ICCJ cred că poate califica situația ca fiind un fenomen; al câtelea din ultimii 10 ani”, a scris Claudiu Sandu.
Acuzațiile DNA împotriva lui Nelu Tătaru
Nelu Tătaru a fost trimis în judecată în decembrie 2024, fiind acuzat de luare de mită.
Procurorii DNA îl acuză pe Nelu Tătaru că, în perioada 3 aprilie – 12 iulie, în calitate de medic specialist la Spitalul Municipal Huşi a luat mită sume de bani cuprinse în general între 100 şi 500 de lei, precum şi bunuri alimentare. Mită a fost primită de la 45 de pacienţi şi rude ai acestora pentru intervenţii chirurgicale, consultații au eliberare de reţete medicale, conform DNA.
Nelu Tătaru a negat acuzațiile, afirmând că nu a condiționat niciodată actul medical.