El Nino și România – Chiar ne influențează direct un fenomen care se produce la multe mii de kilometri distanță?
Auzim uneori că El Nino va aduce „prăpăd” în România sau că acest El Nino ne arată cum va fi iarna viitoare. Așa să fie oare? Foarte pe scurt, El Nino descrie încălzirea întregului bazin al Oceanului Pacific în zona tropicală. Când apare și cum se manifestă? Cum influențează El Nino clima din România? Care este istoria fenomenului?
El Nino, un fenomen natural care influențează și Europa
„El Nino nu are o influență directă asupra climei României. El Nino nu influențează România direct și mă lupt cu ideea asta care apare des”, explică, pentru HotNews.ro, climatologul Roxana Bojariu.
Ce se întâmpla când apare El Nino? Alizeele își diminuează din intensitate, uneori se ajunge la o inversare a lor, ca urmare apar ape tot mai calde, care se încălzesc și mai mult, pentru că nu prea mai bat vânturile. Apa se încălzește tot mai mult și apare o sursă suplimentară de căldură. Pe de altă parte, când pornește La Nina, fenomenul opus, vânturile se amplifică, devin mai intense, iar apele ajung să fie mai reci decât este normal. Apar și în acest caz consecințe asupra circulației generale a atmosferei și asupra temperaturii medii globale.
El Nino este un fenomen natural, a apărut probabil acum câteva milioane de an și știm din istorie despre consecințele lui, consecințe analizate și de arheologi, în Peru.
„El Nino este un fenomen natural, apare la cuplajul ocean-atmosferă, în caracteristicile Pacificului tropical. Apărând pe fondul încălzirii globale, impacturile lui sunt potențate de încălzirea globală, pentru că modifică practic circulația atmosferică, este o sursă suplimentară de căldură și ajunge să aibă influențe și în sudul Africii, în Africa de Est și în nord-estul Braziliei”, explică Roxana Bojariu.
Cât de departe ajunge însă influența El Nino?
„Europa este mai puțin influențată, se află la latitudinile medii și nu are conexiunea aceasta mai directă pe care o au alte zone mai îndepărtate, dar totuși legate, de exemplu, prin circulațiile din zona tropicală (…) Există lucrări ce arată că o influență mai mare în zona Europei și, de fapt, în toată emisfera nordică, apare iarna, când există faza matură El Nino, mai ales în partea a doua a iernii, atunci când El Nino favorizează, prin interacțiunea sa cu vortexul, episoade de iarnă mai severă”, spune Roxana Bojariu,
Cuvântul esențial este FAVORIZEAZĂ, iar aici este vorba despre un sens probabilistic, pentru că o multitudine de factori influențează clima din Europa și acești factori, în funcție de cum se configurează, ajung să aibă un efect total.
Știm cum va fi iarna din România în 2023-24 din cauza lui El Nino? Nu! Sunt doar generalizări, pentru că sistemul climatic este mult prea complex.„Totul este bazat pe legile fizicii, dar această complexitate a sistemului face necesară introducerea limbajului probabilistic. (…) Există o logică fizică, iar cele mai influențate sunt zonele din jurul Pacificului”.
Există unele influențe, dar nu vara, ci în iarna care vine, în faza matură e fenomenului, El Nino determinând modificări în circulația generală și, în cazul acesta, iarna modifică felul în care se comportă vortexul polar în emisfera nordică. În funcție de variațiile vortexului poți să ai condiții mai bune sau mai severe de iarnă. Faza matură se declanșează în general în decembrie-ianuarie și atunci se manifestă influențele cele mai puternice, explică Roxana Bojariu.
El Nino, „pruncul sfânt” și pescarii din America de Sud
El Nino este un fenomen de temut, dar îi și fascinează pe climatologi, pentru că această perturbație naturală provoacă variații mari ale sistemului climatic la scară sezonieră și anuală. El Nino și La Nina au fost porecliți „copii teribili ai climei”. Cel mai recent eveniment La Nina s-a terminat în 2022, începând în 2020, ceea ce înseamnă că a durat aproape trei ani, ceea ce este rar.
Când efectele El Nino au fost extrem de puternice, fenomenul a fost denumit „super El Nino”, patru exemple fiind în ultimii 50 de ani: 1972-1973, 1982-1983, 1997-1998 și 2015-2016. În Peru, ploile aduse de cele mai dure „ediții” ale El Nino au dus la alunecări dure de teren, iar în 1972-73, temperatura oceanului a crescut, așa de mult încât oamenii nu au mai avut ce pescui. În timpul altui El Nino violent, în 1997-98, pagubele totale în Peru au trecut de 3,5 miliarde dolari (clădiri, terenuri agricole, infrastructură).
Numele „El Niño” provine din limba spaniolă și înseamnă „Copilul” sau „Băiatul”, referindu-se la Pruncul Isus (Isus Hristos). Termenul a fost folosit pentru prima dată de pescarii din America de Sud pentru a descrie o creștere neobișnuită a temperaturii apelor Oceanului Pacific din apropierea coastei Perului și Ecuadorului, care apare în mod obișnuit în timpul sezonului de sărbători de Crăciun și a primit acest nume datorită apariției sale în această perioadă.
Fenomenul „și-a făcut intrarea” în domeniul științific în 1891, datorită unei tinere societăți geografice din Lima (Peru). Geografii săi au asociat ploile torențiale care au căzut în acel an asupra regiunii deșertice din nordul țării cu prezența, de-a lungul coastelor, a apelor anormal de calde.
Pescarii din America de Sud au observat că, o dată la câțiva ani, în preajma Crăciunului apele oceanului se încălzesc și au fost câteva cazuri pe secol, când a apărut un „super El-Nino”. și pescarii nu au prea mai avut ce prinde, fiindcă peștii au murit, după ce au dispărut, din cauza temperaturilor marine ridicate, organismele mai mici cu care se hrăneau de obicei peștii.
El Nino poate aduce și schimbări în migrația peștilor: În timpul acestor evenimente El Niño, peștii pot migra în căutarea apei mai răcoroase și a zonelor de hrănire. Efectul este că locurile de pescuit tradiționale devin mai puțin productive, dar și pești care se găsesc în general în ape mai calde pot ajunge în zonele de pescuit mai apropiate de mal.
Acel curent era cunoscut de secole de pescarii din orașul peruan Paita, L-au poreclit afectuos „el corriente del Niño” pentru că acest „copil”, care apărea în preajma Crăciunului, aducea specii tropicale căutate și mai rare, precum dorada, tonul galben, caracatițe sau creveți. El Niño era văzut uneori mai degrabă ca o binecuvântare, o perioadă de abundență, iar pentru acei pescari, reducerea biomasei de hamsii nu era o problemă, fiindcă apăreau și pești mai rari și mai scumpi. Dar, după cum veți putea citi mai jos, când El Nino venea cu o forță incredibilă, lăsa în urmă dezastru, nu binecuvântare.
El Nino, un eveniment oceanic de amploare
El Nino = încălzirea întregului bazin al Oceanului Pacific în zona tropicală
Cum descriu climatologii fenomenul El Nino?
El Niño-Oscilația Sudică (ENSO – El Niño Southern Oscillation) reprezintă o manifestare a cuplajului ocean-atmosferă în zona ecuatorială a Oceanului Pacific.
Termenul El Niño a fost utilizat inițial pentru a descrie un curent oceanic cald ce apare periodic de-a lungul coastelor statelor Ecuador și Peru, cu impact negativ asupra activității de pescuit locale.
De atunci a fost folosit pentru a desemna încălzirea întregului bazin al Oceanului Pacific în zona tropicală.
Acest eveniment oceanic este asociat cu o fluctuație la scară globală a presiunii la suprafață în zona tropicală și subtropicală denumită Oscilația Sudică. Acest fenomen de cuplaj atmosferă-ocean, cu scări de timp de la 2 la 7 ani, este cunoscut sub numele de El Niño – Oscilația Sudică.
Este adesea măsurat prin diferența între anomaliile presiunii la suprafață în insulele Darwin și Tahiti și temperatura apei mării în regiunile centrale și estice ale Oceanului Pacific.
În timpul unui eveniment ENSO, alizeul scade ca intensitate, ducând la alterarea curenților oceanici, astfel încât temperatura apei mării crește, ceea ce amplifică scăderea în intensitate a alizeului.
Acest fenomen are un impact important asupra caracteristicilor vântului, temperaturii apei mării și precipitațiilor din zona tropicală a Pacificului și are efecte climatice în întreaga regiune a Pacificului precum și în alte părți ale lumii. Faza rece a ENSO se numește La Niña.
Fenomenul opus, numit La Niña, este caracterizat de temperaturi mai scăzute ale apei din Oceanul Pacific și poate avea efecte climatice diferite față de El Niño.
El Nino și sacrificiile cumplite de acum câteva sute de ani
Efectele El Nino au fost de temut pentru oamenii care locuiau acum aproape un mileniu în zona unde în prezent se afla statul Peru. O societate de acum peste 600 de ani, populația Chimu din Peru, a resimțit efectele celor mai dure fenomene de tip El Nino și, spun arheologii, locuitorii au apelat și la sacrificii umane, în speranța că dezastrele vo dispărea.
În multe culturi antice, conducătorii și preoții au decis să ia măsuri radicale când viața comunității era grav afectată de catastrofe naturale, iar sacrificiile erau, credeau oamenii de pe vremuri, un mod de a-i îmbuna pe zei, în speranța că lucrurile se vor îndrepta. Sacrificii de animale se făceau pe scară largă, peste tot în lume, dar cele umane erau mult mai rare, din fericire.
Populațiile precolumbiene din Peru nu aveau cum să știe ce este El Nino și ce schimbă puternic temperatura apelor oceanului. Oamenii de atunci au fost, însă, martori ai unor ploi catastrofale care le-au afectat grav modul de viață și care, foarte probabil, au adus perioade de foamete și de instabilitate socială, pescuitul fiind compromis, iar culturile, distruse.
Arheologii au descoperit într-un sit denumit Huanchaquito-Las Llamas schelete de copii cu urme violente de sacrificii, dar și depuneri extrem de mari de noroi, semn că a plouat foarte mult în regiune în unii ani din secolul 12.
Sursa foto: Dreamstime.com
INTERVIURILE HotNews.ro