Sari direct la conținut

El Pais: Pepiniera puterii din umbra din Romania

HotNews.ro

Videle a luminat calea pentru un număr fără precedent de înalţi funcţionari. Este în feuda lui Liviu Dragnea, liderul PSD care nu poate guverna, dar, pentru mulţi, e adevăratul lider, scrie ziarul spaniol El Pais intr-un reportaj dedicat sistemului de putere construit de Dragnea.

Trimisul special al El Pais in orasul Videle, María R. Sahuquillo, trece in revista saracia lucie din orasul Vioricai Dancila si arata mizele lui Liviu Dragnea: scaparea de raspunderea in fata justitie.

Iata reportajul El Pais, preluat de Rador:

„Domnul Lupu are banca sa fixă în Parcul Mic din Videle. El îşi petrece dimineţile bune pescuind câte o rază de soare, în faţa fântânii ce marchează înfiinţarea oraşului, în 1968, când regimul comunist a unificat mai multe sate, pentru a găzdui lucrătorii de la compania petrolieră de stat din apropiere. Au fost anii de aur ai acestui oraş, la circa 60 de kilometri de Bucureşti, care astăzi are doar 11.000 de locuitori şi care însumează însemnate bugete de sărăcie şi o rată ridicată a şomajului.

„Acest oraş este mort, nu există locuri de muncă, nicio oportunitate”, se plânge Lupu. Va împlini 83 de ani şi trăieşte aici de când s-a retras din Marină, cu aproape trei decenii în urmă. „Pare incredibil că atât de mulţi politicieni se trag de aici, în timp ce noi murim de foame”, subliniază el. Videle, cu fântâna sa dărăpănată şi cu pietre funerare sparte, este o mare pepinieră de oficiali guvernamentali de rang înalt în guvern. Din acest sat, de exemplu, provin noul prim-ministru, Viorica Dăncilă, ministrul de Interne, Carmen Dan, şi doi foşti miniştri din guvernele anterioare. Toţi din Partidul Social Democrat (PSD).

Videle este cel mai mic oraş din Teleorman, unul dintre judeţele din sudul ţării şi fieful lui Liviu Dragnea, liderul PSD şi, pentru mulţi, cel care trage sforile guvernului. „Nu e vorba că acest oraş, chiar şi regiune, care este una dintre cele mai sărace şi cele mai slab dezvoltate, ar avea vreun institut de elită, vreo universitate de top sau un procent ridicat de persoane cu mari merite academice, ci pur şi simplu sunt sau i-au fost loiali lui Dragnea. Sunt familia sa politică”, spune Elena Calistru, expert în probleme de bună guvernare şi transparenţă şi preşedinte al laboratorului de idei Funky Citizens.

Legea îl împiedică să guverneze pe liderul social democrat, condamnat pentru fraudă electorală şi investigat în alte cazuri de corupţie, inclusiv unul pentru obţinerea ilegală de fonduri europene. „Aşa că, „în timp ce are această interdicţie, a încercat să te înconjoare de persoane în care poate avea încredere şi pe care le controlează, deoarece are şi duşmani puternici în interiorul partidului său”, spune Irina Petraru, care moderează o cunoscută emisiune de analiză politică.

Această obsesie a lui Dragnea pentru a domina, precum şi distribuirea de recompense şi pedepse între baronii locali ai partidului – de fiecare dată cu mai multă greutate şi putere la centru – a condus la situaţia în care România (20 de milioane de locuitori) să aibă al treilea guvern în doar 16 luni. Dragnea a forţat demisia celor doi predecesori ai Vioricăi Dăncilă – Sorin Grindeanu şi Mihai Tudose – pentru diferite dezacorduri, declanşând un alt val de instabilitate într-o ţară cu o creștere economică rodnică – 6,4% în 2017 – dar măcinată de corupţie, inegalitate socială şi sărăcie.

Noul prim-ministru, membru al Parlamentului European de ani de zile şi prima femeie care deţine funcţia, va trebui să lupte, în umbra lui Dragnea, cu reforma controversată a sistemului judiciar, care a declanşat în puţin mai mult de un an cele mai ample demonstraţii din istoria ţării ex-comuniste.

După renunţarea, din cauza imenselor proteste, la o revizuire juridică ce dezincrimina în mod deschis anumite infracţiuni de corupţie, guvernul PSD a întreprins o modificare mai complexă şi mai subtilă a sistemului de justiţie, dar care, pusă în practică, ingreunează urmărirea celor corupţi şi subminează independenţa judecătorilor şi a procurorilor, potrivit organizaţiilor de jurişti şi a numeroşi experţi. O reformă care a stârnit, de asemenea, îngrijorarea Uniunii Europene, care monitorizează România de la aderarea sa, în 2007.

Complexitatea sistemului judiciar, rolul procuraturii anticorupţie – pe care PSD, cu mii de investigaţi şi condamnaţi în rândurile sale, o are în vizor de ani de zile – sau semnalele de alarmă de la Bruxelles, care scot în stradă zeci de mii de oameni din capitală şi din alte oraşe mari, sunt greu de înţeles pentru Lupu. Fostul militar vrea doar să i se mărească pensia. Cei 1.200 de lei (circa 250 de euro), cât are el pe lună, nu îi ajung pentru trai. „E o hoţie, să sperăm că Dumnezeu o va ajuta pe doamna prim-ministru să schimbe tot”, spune el cu speranţă. Pe strada principala a oraşului, unde se află farmacia, mai multe saloane cosmetice, câteva case funerare, două cafenele şi o pizzerie, Cristi R. nu este la fel de optimist. „Au avut şi alte poziţii importante în guvern, dar situaţia de la Videle continuă la fel sau e mai rău. Dar aşa e în întreaga regiune”, spune bărbatul în vârstă de 32 de ani.

Teleormanul are un PIB pe cap de locuitor la o distanţă de ani lumină de cel al capitalei (4.981 de euro pe an pe cap de locuitor, faţă de 25.034, în Bucureşti) şi a doua cea mai mare rată a şomajului din ţară (10%). Cristi, care până acum câteva luni a lucrat ca manager la un bar, este acum unul dintre sutele de şomeri; localul, ca multe alte afaceri din oraş, s-a degradat până la închidere. Acestui absolvent de biotehnologie, care nu-şi găseşte un loc de muncă în specialitatea sa, nu îi este de niciun folos numărul fără precedent de funcţii de conducere în administraţie, ale unor oameni proveniţi de la Videle.

Unii vorbesc despre favoritism în acest oraş, unde de două legislaturi PSD – care a câştigat alegerile parlamentare din 2016 în întreaga ţară – a devenit puternic. Nici despre nepotism nu vorbesc. „Avem o educaţie excepţională”, spune Cristi, ridicând din umeri. În ultimii ani, de fapt, de când o duzină de bufniţe s-a instalat într-un copac de pe micul bulevard, a apărut legenda că există un „copac al înţelepciunii” la Videle. Lucrurile se văd diferit la Bucureşti. „Aceasta este în fond o mafie. Membrii guvernului, în plus, sunt marionetele lui Dragnea. Partidul şi el însuşi au ţesut o reţea clientelară din care se adapă mulţi”, punctează Mihai Tudorică, unul dintre fondatorii Rezist, mişcarea care s-a născut cu un an în urmă, cu protestele faţă de reforma judiciară, şi care s-a transformat astăzi într-una dintre principalele voci ale cetăţenilor, care nu găsesc sprijin într-o opoziţie slăbită şi dezorganizată. „Primul ministru şi restul politicienilor importanţi au pus Videle pe hartă”, se mândreşte Vali Baban, care a predat geografia ani de zile la şcoaala la care a studiat Viorica Dăncilă. Baban, în vârstă de 63 de ani, locuieşte lângă turnul de apă, care a devenit cea mai populară clădire din Videle. În clădirea ştearsă, cu cinci etaje, construită din ciment gri, au locuit şefa guvernului şi ministrul de Interne. Dăncilă la etajul al treilea, iar Dan, mai jos.

Baronii locali la putere

„Noi, românii, am considerat că, după căderea lui Ceauşescu, odată cu trecerea timpului, noua democraţie românească se va maturiza şi se va consolida, însă această metaforă organicistă a creşterii treptate s-a dovedit a fi falsă: democraţia incipientă prezintă semne de decreptitudine înainte de a trece prin maturitate”, spune Camil Ungureanu, profesor de Ştiinţe Politice la Universitatea Pompeu Fabra. Pentru acest expert, traiectoria Partidului Social Democrat este cea mai clară dovadă. „Dacă înainte ideologia a jucat un rol în dinamica PSD (aşa cum este cazul preşedintelui Ion Iliescu, ales de trei ori preşedinte al României), cu regimul Dragnea, suntem martorii întregului colaps al ideii de social democraţie în România, în mâinile unor baroni provinciali care au cucerit puterea centrală”, subliniază el. Partidul Social Democrat (PSD), care, cu ani în urmă îşi găsea bazinul electoral fundamental în rândul persoanelor în vârstă şi în zonele rurale, profită acum şi în oraşele medii şi mici de lipsa opoziţiei, spune Radu Magdin, şef al firmei de consultanţă politică Smartlink. PSD a învins în alegerile legislative din 2016 şi acum se simte susţinut pentru a întreprinde reforme controversate, cum ar fi cele din justiţie. Analistul, însă, consideră că, pe termen lung, turbulenţele politice şi crizele guvernamentale dăunează partidului. „El şi-a pierdut acreditarea de partid al stabilităţii şi al bunei organizări”, semnalează el.”

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro