ELCEN a primit aprobare să construiască două blocuri de 8 etaje lângă CET Grozăvești. Cum a motivat necesitatea proiectului

Proiectul este cunoscut drept „Cartierul Energiei”, iar cele două blocuri vor adăposti un centru de afaceri, centru expozițional și cultural. Planurile Urbanistice de Detaliu necesare demarării proiectului au fost aprobate joi de Consiliul Local Sector 6. 

Potrivit proiectului, Electrocentrale București va demola mai multe clădiri vechi, din incinta CET Grozăvești și va ridica în loc două două blocuri de 8 etaje. Terenul se află pe Șoseaua Grozăvești 23-25, înainte de urcarea pe podul Basarab, lipit de Grădina Botanică. Valoarea investiției este estimată la 85 milioane de euro, iar ELCEN ia în calcul un parteneriat public-privat. 

Potrivit planurilor de urbanism aprobate, este vorba de două terenuri, unul de 8.434 mp pe Șoseaua Grozăvești la numărul 25 și unul de  9.769 mp, la numărul 23. Adică 1,8 ha. Pe fiecare din cele două terenuri se va construi câte un bloc de 8 etaje, pe 60% din teren, înălțimea maximă fiind de 39m. Distanța față de stradă este de 6 metri. 

„Amplasamentul actual include clădiri vechi, majoritatea cu funcțiuni industriale sau de depozitare, care urmează să fie demolate pentru a face loc noului complex multifuncțional. Construcțiile existente nu mai corespund din punct de vedere tehnic și estetic standardelor urbane actuale și nu au valoare arhitecturală sau istorică semnificativă”, se arată în anexele planurilor urbanistice. 

Valoarea investiției este estimată la 85 milioane de euro

„Investiția, evaluată la aproximativ 85 de milioane de euro, vizează reconversia radicală a unor terenuri alăturate CET Grozavești ce aparțin ELCEN, foste amplasamente industriale dezafectate de peste 1,8 hectare. În locul vechilor structuri, vor fi ridicate clădiri verzi, sustenabile, care vor centraliza ecosistemul energetic național”, a anunțat ELCEN. 

Hubul administrativ va include clădiri moderne de birouri, cu regim de înălțime de până la 8 etaje, destinate găzduirii unor instituții și companii din sectorul energetic, iar complexul multifuncțional și cultural, care va integra un centru de afaceri, un centru expozițional dedicat tehnologiilor și soluțiilor verzi, un hub de inovare, precum și facilități culturale și sportive deschise comunității, explică reprezentanții ELCEN. 

Cele două componente vor fi dezvoltate într-o concepție unitară, cu accent pe spații verzi, zone pietonale, eficiență energetică și integrarea peisagistică în relație cu zona Grădinii Botanice, potrivit sursei citate. 

Următorii pași în derularea investiției

Studiul de fezabilitate al proiectului a fost finalizat, iar aprobarea PUD-urilor reprezintă încă un pas spre realizarea proiectului.

„În etapa următoare, ELCEN va continua demersurile pentru obținerea avizelor și autorizațiilor necesare, inclusiv documentațiile aferente desființării construcțiilor existente pe amplasament. În paralel, compania analizează opțiunile de finanțare și structura optimă de dezvoltare a investiției, inclusiv posibilitatea atragerii unui partener privat”, se arată în comunicatul ELCEN. 

ELCEN este companie de stat, acționar majoritar fiind Ministerul Energiei. În 2025, ELCEN a înregistrat un profit net de aproape 128 milioane lei. 

Guvernul a aprobat în luna mai 2026 un memorandum ca ELCEN să treacă la Primăria Capitalei pentru a face SACET, un sistem integrat în care producătorul de energie – ELCEN – și distribuitorul de energie termică – Termoenergetica – să fie în același loc. De la Sorin Oprescu încoace, toți primarii Bucureștiului au cerut ELCEN însă nimeni nu a primit compania, una dintre mize fiind energia electrică produsă în cogenerare de ELCEN, dar și patrimoniul societății. 

Primarul Ciprian Ciucu a cerut joi transferul ELCEN la Primăria Capitalei, motivând că actualul sistem nu are niciun sens economic, peste tot în țară distribuția și producția fiind unite. Termoenergetica a acumulat la ELCEN din 2019 până în prezent datorii de aproape două miliarde lei. 

„Din păcate nu avem un guvern funcțional care să poată să ofere această soluție. Vă dați seama că dacă exista SACET-ul, n-ar mai exista penalități de sute de milioane. Bani pe care, în loc să-i plătim aiurea ca penalități, ar putea să meargă în șantiere, să reparăm conductele, să reducem pierderile.  Nu vor mai exista penalități, pentru că nu vor mai exista întârzieri la plată. Nu ar mai exista pierderi aberante generate de pierderi tehnologice pentru plata TVA”, a susținut Ciucu. 

Edilul spune că ELCEN face un profit de 85 de milioane lei/an, iar banii aceștia sunt banii bucureștilor și ar trebui să meargă în rețeaua de termoficare. 

Primarul spune că cele două entități pot funcționa într-o logică economică doar împreună și că unirea producției cu distribuția s-a făcut în toată țara.

„Pentru că se produce în cogenerare, adică și energie termică, dar și energie electrică, ELCEN, iarăși, în baza faptului că are un client stabil pe care îl facturează, Termoenergetica, primește și un bonus de 100 de milioane de euro pentru cogenerare. În toată țara s-au făcut aceste sisteme. S-a unificat producția cu transportul. De ce? Pentru că are o logică economică în spate, de aceea. În toată țara”, a declarat edilul.

Potrivit lui Ciucu, formarea SACET s-a împotmolit în auditul care să arate valoarea ELCEN.