Elena Udrea, propusă pentru eliberare condiționată după ce a executat 3 ani și 9 luni din condamnarea de 6 ani în dosarul Gala Bute

Comisia de liberări condiționate a Penitenciarului Târgșor a înaintat marți Judecătoriei Ploiești propunerea privind eliberarea condiționată a fostului ministru al Dezvoltării Elena Udrea. Luna trecută, acesteia i-au fost admise două contestații la executare a pedepsei, judecătorii scăzându-i din condamnarea de 6 ani perioadele de detenție din Bulgaria, Costa Rica, precum și cele 15 zile de arest la domiciliu din dosarul Microsoft.

Cererea privind eliberarea condiționată a Elenei Udrea va fi soluționată de magistrații Judecătoriei Ploiești în 19 iunie, arată datele de pe portalul instanței. Pe rolul instanței din Ploiești marți s-au aflat nouă propuneri de liberare condiționată și toate au primit termen scurt, în 18, respectiv 19 iunie.

Propunerea de eliberare în cazul Elenei Udrea se va judeca cu două săptămâni mai devreme de termenul la contestația pe care DNA a formulat-o împotriva ultimei decizii privind reducerea din condamnare a perioadei în care a fost reținută și arestată la domiciliu în dosarul Microsoft. Contestația DNA se va judeca la Curtea de Apel Ploiești în 30 iunie.

Elena Udrea a formulat două contestații la executare în ultima lună, ambele fiind admise de Tribunalul Prahova. Ea a cerut deducere din pedeapsa de 6 ani a perioadelor de reținere, arest preventiv, arest la domiciliu, precum și detenția din Costa Rica și Bulgaria.

Ultima contestație la executare a vizat cele 15 zile de arest la domiciliu din dosarul Microsoft. DNA s-a opus deducerii din pedeapsă, motivând că la respectivul dosar nu s-a adoptat o soluție.

Magistrații Tribunalului Prahova au avut o altă opinie și i-au admis cea de-a doua contestație pe 27 mai.

Judecător: „Cererea este întemeiată”

„Potrivit art. 72 alin. 1 Cod penal, perioada în care o persoană a fost supusă unei măsuri preventive privative de libertate se scade din durata pedepsei închisorii pronunţate. Scăderea se face şi atunci când condamnatul a fost urmărit sau judecat, în acelaşi timp ori în mod separat, pentru mai multe infracţiuni concurente, chiar dacă a fost condamnat pentru o altă faptă decât cea care a determinat dispunerea măsurii preventive.

Astfel fiind, apare ca fiind întemeiată cererea formulată de persoana-condamnată Udrea Elena Gabriela de a i se deduce din pedeapsa aplicată prin sentința penală nr. 181 /28.03.2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Penală, perioada de la data de 10.02.2015 la data de 25.02.2015 reprezentând perioada în care petenta a fost reținută, arestată preventiv și arestată la domiciliu în dosarul penal nr. 880 /P/2014 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția Națională Anticorupție”, se arată în motivarea Tribunalului Prahova, consultată de HotNews și pe care DNA a atacat-o.

Elena Udrea este încarcerată în Penitenciarul Târgșor din 6 iunie 2022.

Pe lângă cei trei ani de detenție neîntreruptă, tribunalul i-au redus din condamnare nouă luni de închisoare, reprezentând perioadele de reținere arestare preventivă, arest la domiciliu executate atât în România, cât și în Costa Rica, respectiv Bulgaria.

Elena Udrea a fugit de două ori din țară

Elena Udrea a fost trimisă în judecată în 2015 şi condamnată definitiv în iunie 2018 în dosarul cunoscut publicului „Gala Bute”, însă ea a fugit înainte de pronunţarea sentinţei, fiind depistată şi încarcerată în Costa Rica.

Ulterior, în decembrie 2018, Curtea Constituţională a decis că nu a fost respectată legea atunci când au fost constituite completurile de 5 judecători de la această instanţă. Astfel, condamnările din dosarul „Gala Bute” au fost suspendate, Udrea a fost eliberată din arestul din Costa Rica şi s-a întors în România.

În aprilie 2022, în baza unei decizii a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, instanţa supremă a respins o contestaţie în anulare depusă de Elena Udrea şi a confirmat condamnarea la şase ani închisoare. Elena Udrea a fugit în Bulgaria, însă a fost prinsă şi trimisă în ţară.

Acuzațiile DNA și pedepsele pronunțate în dosarul Gala Bute

Dosarul Gala Bute a fost trimis de DNA în instanță în aprilie 2015.

Potrivit DNA, Udrea a coordonat un sistem prin care persoanele cele mai apropiate ei au primit, cu ştiinţa sa, sume de bani de la reprezentanţii unor societăţi comerciale pentru a le garanta plata la timp a lucrărilor finanţate de ministerul pe care îl conducea.

Sumele obţinute, au arătat anchetatorii, au intrat fie nemijlocit în patrimoniul Elenei Udrea (în numerar ori prin plata unor bunuri şi servicii), fie în patrimoniul unor persoane indicate de aceasta (Organizaţia Bucureşti a PDL şi Rudel Obreja).

Udrea a mai fost acuzată că a determinat alţi funcţionari din minister să îşi încalce atribuţiile cu prilejul achiziţiei de servicii de publicitate la Gala Bute, prejudiciind bugetul instituţiei şi creând un folos necuvenit pentru Rudel Obreja.

Ancheta a stabilit un prejudiciu de aproximativ trei milioane de euro, bani care fie ar fi fost direcționați către Udrea, fie ar fi ajuns la organizația PDL București sau la alte persoane implicate.