Curtea de Conturi a descoperit, la un control făcut în 2022 la Hidrolectrica, energie nefacturată, facturi emise după intrarea clienților în faliment sau prejudicii nerecuperate. Acum, Curtea de Conturi a verificat ce a făcut Hidroelectrica pentru a rezolva acele probleme.
Într-un raport finalizat în octombrie și publicat miercuri, Curtea de Conturi spune că Hidrolectrica a implementat integral doar două din cele 13 măsuri pe care s-a angajat să le ia după problemele descoperite în 2022. Alte două măsuri au fost considerate parțial implementate de către cel mai mare furnizor de energie electrică din România, în timp ce șapte nu au fost puse în aplicare deloc.
Energie electrică nefacturată către firme și biserici
Una dintre principalele probleme rămase nerezolvate privește situațiile în care Hidrolectrica a furnizat energie electrică fără să factureze pentru clienți non-casnici. În 2022, Curtea de Conturi a descoperit că pentru 20 de companii și biserici Hidrolectrica a livrat fără să factureze energie electrică de aproximativ 8 milioane de lei, la care se adăuga TVA de 1,3 milioane lei (peste 1,7 milioane de euro). Cantitatea nefacturată era de circa 9,1 milioane kWh.
După controlul din 2022, Curtea de Conturi a cerut Hidrolectrica să extindă verificările asupra unor contracte de furnizare derulate în perioada 2019-2021 pentru identificarea tuturor situațiilor în care energia electrică fusese livrată, dar nu fusese facturată.
În plus, Hidroelectrica trebuia să verifice constituirea garanțiilor financiare pentru clienții rău-platnici, prețurile de furnizare, recuperarea debitelor și calcularea și încasarea penalităților de întârziere. Pentru situațiile constatate, Hidrolectrica trebuia să stabilească prejudiciile, pe care să le înregistreze în contabilitate și să le recupereze.
Hidroelectrica a dispus, în octombrie 2022, să facă verificări interne. În raportul intern de control făcut în februarie 2025, compania spunea că, în total, are 2.429 de clienți non-casnici, pentru perioada 2019-2021.
Însă, potrivit Curții de Conturi, verificările făcute ulterior nu au acoperit efectiv întregul portofoliu. Din cei 2.429 de clienți identificați de echipa de control intern, pentru 1.486 nu au fost găsite în arhivele fizice și electronice documentele în baza cărora se derulase relația cu Hidrolectrica: contracte, anexe, acte adiționale și alte documente relevante.
Curtea consideră că demersurile companiei nu au răspuns cerințelor de a identifica individual cazurile și de a verifica situațiile de facturare, regularizare, citire a contoarelor, anulare a facturilor sau plata avansurilor. „Mai mult, completarea deficitară a Registrului Unic de Contracte a făcut dificilă identificarea contractelor și a tuturor locurilor de consum și gestionarea acestora în sistemele informatice”, spune Curte de Conturi în noul raport publicat miercuri.
Potrivit Curții de Conturi, între cei 20 de clienți pentru care Hidrolectrica nu a facturat energia electrică se află: Aurora Trust SA, Vast Băița Plai SRL, Valdo Forest Industries SRL, Băița SA, ArcelorMittal Tubular Products SRL, Comcit SRL, Amiprod Wood SR, Ecotrout Farm SRL, Cristina Prod Comimpex SRL, Parohia Buna Vestire Belu, Parohia Mănăstirea Suzana, NGM Leonard SRL, HQ Medical SRL, Auronini Fruct SRLGEROM Internațional SA, Filsam Prod SRL, Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Mănăstirea Secu, Flavus Investiții SRL și Romaero SA.
O investigație Recorder a arătat, anul trecut, că printre companiile pentru care Hidrolectrica a livrat energie electrică fără să o factureze se numără firme ai căror patroni au conexiuni în mediul politic.
Hidroelectrica „nu prezintă o situație nominală a clienților non-casnici”
Curtea de Conturi mai spune că Hidroelectrica a prezentat instituției date agregate potrivit cărora diferența dintre energia livrată și cea facturată s-a redus semnificativ. Potrivit datelor transmise de companie, în 2023 diferența era de 431 GWh, echivalentul a 5,4% din energia livrată. În septembrie 2025, diferența ajunsese la 12 GWh, respectiv 0,7% din energia livrată.
Curtea de Conturi consideră însă că aceste cifre agregate nu sunt suficiente. Auditorii au cerut identificarea nominală a situațiilor în care un anumit client a primit energie, dar aceasta nu a fost facturată, precum și stabilirea consecințelor financiare pentru fiecare caz.
Motivul este că o diferență între cantitatea totală livrată și cea facturată poate avea cauze diferite, inclusiv facturare estimată, regularizări ulterioare, citiri ale contoarelor, stornări sau avansuri.
Curtea a constatat că Hidroelectrica a transmis în continuare date agregate fără să prezinte o analiză nominală a cantităților de energie livrate și facturate pentru toți clienții.
Sute de companii sau biserici au primit facturi cu peste un an întârziere
O altă constatare făcută acum de Curtea de Conturi se referă la o perioadă ulterioară, 2023-2024. Instituția de control arată că au fost identificați 859 de clienți finali – companii, asociații și biserici – pentru care facturile pentru energia activă au fost emise la mai mult de 12 luni de la momentul livrării.
Pentru 283 dintre acești clienți, întârzierea la facturare a fost de peste 20 de luni. Raportul dă ca exemple PIV Deals SRL și Sebdeni Trans SRL.
Întârzierea facturării înseamnă și întârzierea momentului în care compania își constituie și urmărește creanța față de client. Un exemplu: energie de 226.766 lei facturată după intrarea clientului în insolvență. Este vorba despre ZARAL SRL. Potrivit raportului, clientul intrase în insolvență la 18 ianuarie 2022, a intrat în portofoliul Hidroelectrica la 2 februarie 2022 și a ieșit din portofoliu la 5 septembrie 2023, după care a intrat în faliment la 12 septembrie 2023.
Pentru energia electrică livrată, în valoare de 226.766,60 lei, Hidroelectrica a emis facturi retroactiv și discontinuu: trei facturi în decembrie 2022, 17 facturi în martie 2023, iar ultimele facturi pentru energia activă au fost emise în octombrie 2023, adică după intrarea societății în faliment, conform Curții de Conturi.
Hidroelectrica a emis ulterior și facturi pentru penalități, în perioada iulie-noiembrie 2024, în valoare totală de 31.815,87 lei.
Potrivit raportului, însă, ZARAL SRL nu a făcut nicio plată pentru energia livrată și facturată, iar la data noilor verificări făcute de Curtea de Conturi societatea era radiată.
Facturi restante de 89,4 milioane de euro către Hidrolectrica
La 31 decembrie 2024, Hidrolectrica avea de încasat 1,16 miliarde de lei – atât de la companii, cât și de la clienții casnici.
Din această sumă, 478,887 milioane de lei (89,4 milioane de euro), adică aproximativ 41%, reprezentau creanțe cu termen de încasare depășit. Din creanțele restante, 147,1 milioane de lei aveau întârzieri cuprinse între 91 și 365 de zile, iar 36,7 milioane de lei aveau întârzieri de peste un an.
Curtea de Conturi a identificat și clienți care au ieșit din portofoliul Hidroelectrica având datorii neachitate, în unele cazuri fără ca acestea să mai poată fi recuperate. De exemplu, pentru că firma cu datorii fusese radiată sau pentru că debitul fusese trecut pe cheltuieli.
Un client și-a mărit de patru ori datoria și a ajuns la peste 2,25 de milioane de euro
Un exemplu prezentat în raport este Vast Băița Plai SRL. La 14 iunie 2022, societatea avea față de Hidroelectrica un sold de 3.218.769,38 lei. La 16 ianuarie 2025, soldul ajunsese la 12.058.465 de lei (peste 2,25 de milioane de euro).
Societatea intrase în insolvență în iunie 2024 și avea, la 31 decembrie 2024, capitaluri negative de 138,7 milioane de lei. Hidroelectrica era înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor cu o creanță chirografară de 11.982.409,06 lei, reprezentând 9,42% din totalul creanțelor chirografare acceptate, potrivit Curții de Conturi.
Probleme în gestionarea investițiilor începute cu zeci de ani în urmă și nefinalizate
O altă zonă vizată de controlul Curții de Conturi este evidența investițiilor aflate în derulare, în special a celor înregistrate în contul „Imobilizări corporale în curs de execuție”. Curtea de Conturi solicitase Hidroelectrica să facă o analiză nominală a investițiilor înregistrate în acest cont, să identifice investițiile nerealizate sau realizate parțial și să informeze acționarii cu privire la situația acestora. Compania trebuia, de asemenea, să analizeze cheltuielile generate de obiectivele de investiții aflate în această situație, inclusiv cele pentru pază și utilități.
Auditorii au constatat că nu au fost furnizate suficiente date care să demonstreze implementarea integrală a măsurii. Sunt investiții începute cu zeci de ani în urmă și rămase în diverse stadii de execuție. Unele dintre acestea sunt doar în analiză sau temporar întrerupte.
Lipsesc proceduri pentru contractele de lucrări cu firme afiliate
Raportul mai arată nereguli ale sistemului de control intern și ale procedurilor privind investițiile. Curtea de Conturi a constatat lipsa unor proceduri operaționale pentru actualizarea devizelor generale, dar și lipsa unei proceduri specifice pentru achizițiile și contractele de lucrări atribuite de Hidrolectrica unor societăți afiliate.
Aceasta, în condițiile în care o parte importantă a lucrărilor de investiții ale Hidroelectrica este realizată de societăți afiliate, printre care Hidroserv SA și UCMH SRL.
De asemenea, Curtea a constatat lipsa unei proceduri pentru actualizarea studiilor de fezabilitate și a indicatorilor tehnico-economici, astfel încât investițiile să poată fi finalizate, recepționate și închise.
Un exemplu menționat în raport este obiectivul AHE Olt Defileu, sector Cornetu-Avrig. Studiul de fezabilitate actualizat de ISPH Project Development SA a primit în 2021 un aviz tehnico-economic negativ și, potrivit Curții de Conturi, nu fusese aprobat ulterior.
Hidroelectrica a contestat o parte dintre constatările inițiale ale Curții de Conturi și a observații și documente suplimentare în 2026. „Pentru mare parte dintre măsuri, Hidroelectrica și Curtea de Conturi au rămas în divergență, compania depunând ulterior documente suplimentare”, spune instituția de control.
Măsurile sunt considerate implementate de către Curtea de Conturi doar după ce au fost realizate toate acțiunile necesare pentru remedierea deficiențelor și, în cazul prejudiciilor, pentru recuperarea acestora.
HotNews a transmis către Hidroelectrica un set de întrebări privind concluziile Curții de Conturi, urmând ca răspunsurile să fie publicate imediat după emiterea acestora.