Epuizarea națională de la Evaluarea Națională și Bac. „Un examen nu trebuie să valoreze mai mult decât sănătatea mintală a copilului”
Pentru elevii care se pregătesc de Evaluarea Națională sau Bacalaureat, presiunea poate deveni uriașă, chiar dacă adulții din jur o numesc simplu „emoții normale”. În realitate, mulți copii nu mai trec doar prin stres firesc de examen, ci printr-o formă de epuizare emoțională și mentală care poate afecta serios sănătatea psihică, motivația și relația cu învățarea. Fenomenul poartă numele de burnout și apare din ce în ce mai des inclusiv la adolescenți și preadolescenți. Am discutat despre această problemă cu psihologul și consilierul vocațional Mădălina-Florentina Bădulescu, care explică semnalele de epuizare, diferența dintre stres (care poate motiva) și burnout, precum și ce pot face concret părinții pentru a nu transforma examenele într-o experiență traumatică.
Potrivit calendarului oficial publicat de Ministerul Educației, examenele naționale din 2026 vor mobiliza din nou sute de mii de elevi din România. La Evaluarea Națională 2026 participă aproximativ 173.000 de elevi de clasa a VIII-a, în timp ce pentru sesiunea de vară a examenului de Bacalaureat se estimează înscrierea a peste 143.000 de candidați din clasele a XII-a și a XIII-a. Dincolo de aceste cifre, se află o presiune uriașă, resimțită de copii, părinți și profesori deopotrivă.
Când stresul înainte examen nu mai este „normal”
Puțini copii ajung să spună direct că sunt epuizați. De cele mai multe ori, burnout-ul se vede prin izbucniri aparent fără motiv, lipsă totală de chef, iritabilitate, plâns, retragere sau chiar simptome fizice.
„Burnout-ul la copii nu apare brusc, ci este rezultatul acumulării unor presiuni constante. Spre deosebire de stresul normal înainte de examene (care este temporar și poate motiva), burnout-ul se manifestă prin epuizare profundă, lipsa motivației, iritabilitate crescută, retragere emoțională și chiar simptome fizice precum dureri de cap sau somnolență excesivă. Un semn clar este faptul că odihna nu mai ajută, iar copilul nu mai reușește să se conecteze la activități care înainte îi făceau plăcere. Când învățatul devine o sursă constantă de anxietate și neputință, vorbim deja despre burnout, nu doar despre stres obișnuit”, explică psihologul Mădălina-Florentina Bădulescu.
Citește continuarea articolului AICI.