Skip to content
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete / Foto: Inquam Photos / George Călin

„Este o măsură executorie, România trebuie să plătească această sumă”, anunță Ministrul Sănătății, după procesul pierdut în primă instanță cu Pfizer

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat, după decizia unui tribunal din Bruxelles de a condamna țara noastră la plata a 600 de milioane de euro către grupul farmaceutic american Pfizer pentru dozele de vaccin anti-Covid contractate în pandemie și apoi anulate, că, deși nu este definitivă, măsura instanței belgiene este executorie, iar „România trebuie să plătească această sumă”.

După ce un tribunal de primă instanță din Bruxelles a condamnat, miercuri, România să plătească un sold restant de 600 de milioane de euro pentru vaccinurile anti-Covid comandate de la Pfizer/BioNTech, ministrul Alexandru Rogobete a susținut în cursul serii o conferință de presă pe acest subiect.

El a fost întrebat inclusiv de unde vor veni acești bani. „Cel mai probabil din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau Ministerul Finanțelor, este un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior. Astăzi, Ministerul Sănătății nu are această sumă în bugetul de stat”, a precizat el.

Alexandru Rogobete a confirmat totodată că decizia instanței din Belgia în procesul intentat de Pfizer împotriva României, chiar dacă este în primă instanță, trebuie pusă în aplicare.

„Da, este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu, România trebuie să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, evident că banii vor fi reîntorși către România, dar da, este o măsură executorie”, a subliniat ministrul.

În cât timp, însă, Rogobete spune că este prea devreme pentru a cunoaște aceste informații. „Abia ce s-a pronunțat instanța din Bruxelles, nu știm în cât timp trebuie plătită suma, urmează să analizăm în perioada următoare toate detaliile, cât înseamnă penalitățile, cum se vor calcula etc.”

„Mâine voi avea o întâlnire cu ministrul Finanțelor, vom încerca să găsim toate soluțiile astfel încât efectele negative să fie minimizate cât mai mult, evident că această sumă va trebui să fie plătită către compania Pfizer”, a insistat ministrul Sănătății.

Cum s-a ajuns la acest proces? Explicațiile lui Rogobete

-„Trebuie din start să fac precizarea că contractul nu este același lucru cu comanda. Contractul spune că România s-a angajat să achiziționeze aceste doze, iar comanda urma să fie depusă în etape subsecvente, astfel încât să fie stinsă întreaga cantitate din contract”.

-„În baza celor două contracte semnate în 2020 și 2021, au fost plasate patru comenzi, două în decembrie 2020, alta în martie 2021, apoi aprilie 2021. Pentru toate aceste patru comenzi, dozele de vaccin au fost achitate în integralitate, vorbim aici de o sumă de 1,2 miliarde de lei”.

-„De unde apare procesul înaintat de Pfizer? Din faptul că în 2021, în luna mai, s-a semnat un al treilea contract, pentru 29 milioane de doze de vaccin, deși din primele două contracte au urmat ca circa 3,5 milioane de doze să fie distruse în perioada 2022-2023. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că s-a pus o a treia comandă, deși în România existau doze de vaccin încă neutilizate, iar asta s-a dovedit și prin faptul că multe au ajuns să fie distruse”.

-„Decizia tribunalului de la Bruxelles se referă strict la cele 29 milioane doze de vaccin care nu au mai fost comandate, deci nici livrate, dar sunt parte din contractul semnat de România în luna mai 2021”.

-„Dar să ne aducem puţin aminte cum arătau lucrurile în anul 2022 spre final, respectiv 2023. Era un stoc de vaccinuri destul de mare, vorbim de câteva milioane de doze care nu erau utilizate. Ba mai mult, începeau să expire. Rata de vaccinare a început să scadă. Covidul nu mai era la aceeaşi intensitate ca în 2020 şi 2021. Deci, prezenţa acestor multe milioane, vorbesc de 29 de milioane de doze, nu mai era necesară din punctul de vedere al sănătăţii publice”.

-„Nu vreau să zic că este corect sau că este greşit. Ce este greşit, din punctul meu de vedere, este acea cantitate uriaşă care a fost semnată în mai 2021, care n-avea nicio legătură cu realitatea, care n-are nicio estimare medicală în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinare”.

Ministrul Alexandru Rogobete a susţinut în conferință că cele 29 de milioane de doze de vaccin Pfizer nu au fost comandate, ci au fost contractate şi, conform contractului, exista obligaţia de a fi achitate chiar dacă nu erau comandate.

– „Dozele au fost contractate, dar nu a fost o comandă fermă. Dacă nu erau contractate în mai 2021, astăzi România nu ar fi avut această sumă de 3 miliarde de lei de plătit. Este adevărat că în mai 2021 nu ştiam în ce direcţie va merge pandemia, dar este evident că știam sigur că populația țării nu se va dubla. Se vede de la distanță că dozele de vaccin, doar cele de la Pfizer, depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapel”.

„Renegocierea nu aducea neapărat un avantaj fiscal”

Despre renegocierea contractului, ministrul Alexandru Rogobete a spus că, în contextul de atunci, acest lucru nu însemna că România nu mai trebuie să primească dozele.

-„Nu a fost neapărat un refuz al renegocieri. Renegocierea era că le achiziționăm cu un procent mai redus. Practic, ar fi trebuit să achiziționăm cele 29 de milioane de doze, să le depozităm și să plătim şi costul distrugerii dozelor respective. Deci, nu era neapărat un avantaj fiscal în momentul respectiv acea renegociere”.

Rogobete a reamintit că este un dosar în curs la DNA în acest caz. „Nu pot eu să spun a cui este vina. Așteptăm ca DNA să vină cu răspunsul și să ne spună cine este de vină, cine a greșit, cum a greșit, cum s-au făcut acele estimări și de ce s-a semnat al treilea contract”.

-„Ce pot să vă spun din punctul meu de vedere, ca ministru al Sănătății și ca medic, este că al treilea contract cu Pfizer a fost semnat fără o fundamentare clară a nevoii, iar cifrele au fost supraevaluate”.

-„Campania de vaccinare din România cu siguranță a fost un eșec, pentru că politicienii au decis să promoveze ei vaccinarea, îl locul profesioniștilor în sănătate”.

România pierde în procesul intentat de Pfizer

Un tribunal din Bruxelles a condamnat miercuri, în primă instanță, Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-Covid de la Pfizer/BioNTech, în valoare de 1,3 miliarde de euro și, respectiv, 600 de milioane de euro.

Gigantul farmaceutic american Pfizer a dat în judecată Polonia și România în toamna anului 2023, pentru a impune executarea acestor contracte de achiziție pe care cele două țări au refuzat să le îndeplinească integral, din cauza încheierii pandemiei.

În acest litigiu civil, tribunalul de primă instanță din Bruxelles a estimat că cele două țări nu au putut să demonstreze că „Pfizer ar abuza de dreptul său prin urmărirea executării obligațiilor contractuale”.

Comisia Europeană, ce are sediul la Bruxelles, a negociat și a încheiat aceste achiziții de vaccinuri anti-Covid în numele statelor membre ale UE și de aceea competența soluționării litigiilor legate de aceste contracte a revenit justiției belgiene. Unul dintre cele mai mari contracte a fost semnat cu Pfizer în mai 2021.

În aprilie 2022, guvernul polonez de la acea vreme a refuzat să recepționeze și să plătească dozele de vaccin pe care le considera inutile, în valoare de 1,3 miliarde de euro, având în vedere evoluția pandemiei și stocurile deja constituite.

Într-un comunicat, Pfizer a salutat miercuri hotărârea emisă de instanța din Belgia. Potrivit companiei farmaceutice, decizia reflectă „importanța obligațiilor contractuale care au permis Europei să răspundă cu succes acestei pandemii”.

Grupul american „se așteaptă acum ca statele membre să se conformeze deciziei justiției”, se mai arată în comunicat.

Cazul Pfizer vs. România

Pfizer a dat în judecată statul român, la Bruxelles, în ianuarie 2024, pentru că ar fi încălcat contractul pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid încheiat în pandemie.

„În urma unei încălcări prelungite a angajamentelor contractuale şi a unei perioade de discuţii purtate cu bună-credinţă între părţi, Pfizer şi BioNTech au luat decizia dificilă de a iniţia proceduri oficiale împotriva României”, anunța atunci un reprezentant Pfizer.

Ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Alexandru Rafila, afirma că situația nu era una neaşteptată, având în vedere că acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul altor două state UE, Polonia şi Ungaria.

Rafila explica atunci că au fost contractate cantităţi enorme de vaccin anti-Covid, de care însă România nu ar mai fi avut nevoie, fiind vorba despre 28 de milioane de doze de vaccin de la Pfizer (în valoare de aproximativ 550 de milioane de euro), negociate prin contract și pe care țara noastră nu le-a mai comandat și, implicit, nu le-a mai primit.

„Nu există niciun fel de bază legală pentru aceste compensaţii financiare şi, în mod evident, noi nu puteam să comandăm restul de 28 de milioane de doze de vaccin care mai rămăseseră de livrat în cadrul acestui contract, în condiţiile în care în România interesul pentru vaccinare practic nu există în acest moment”, afirma ministrul Alexandru Rafila.

Rafila spunea că vrea o „negociere”

Cu câteva săptămâni înainte, Alexandru Rafila explica, în legătură cu vaccinurile anti-Covid, că obligaţiile contractuale asumate de România în prima jumătate anului 2021 produc în continuare efecte şi speră că se va ajunge la o soluţie negociată cu producătorii acestora. El a insistat că nu are rost să fie livrate vaccinuri care nu vor fi folosite.

Tot spre finalul anului 2023, Rafila spunea că sunt şanse să se ajungă la o înţelegere cu unul dintre producătorii de vaccinuri anti-Covid, pentru a se încheia amiabil contractul, dar pentru contractul cu Pfizer încă se caută soluţii, pentru că „ar trebui să mai luăm 27 de milioane de doze”.

Achiziţia de vaccinuri din pandemie face totodată obiectul unei anchete DNA, fostul premier Florin Cîţu, foştii miniştrii ai Sănătăţii Vlad Voiculescu şi Ioana Mihăilă şi fostui secretar de stat în MS Andrei Baciu fiind urmăriţi penal pentru abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave.

Pfizer, care a dezvoltat vaccinul anti-Covid împreună cu compania germană BioNTech, a acţionat și Polonia în instanţă, după negocieri care au durat un an şi care nu au dus la nicio înţelegere.