Eu si Miscarea Populara: nepotrivire de caracter
Cei ce urmaresc stirile au observat deja ca Fundatia Miscarea Populara a decis sa infiinteze un partid cu acelasi nume. Cititorii acestui blog stiu ca in urma cu aproximativ o luna m-am inscris si eu in respectiva Fundatie. Dupa cum spuneam atunci, eram in cautarea reprezentarii ideologice. Fiind vorba de cautarea unui viziuni (ce altceva este ideologia?), mi s-a parut ca o Fundatia e un vehicul adecvat (era si mai bine o asociatie, dar am inteles considerentele pragmatice). Se pare insa ca fondatorii Miscarii Populare sunt mai preocupati de problemele politice imediate – adica de preluarea puterii, scrie Ovidiu, pe blogul La coltu’ strazii.
Nu e un lucru de blamat, este ceva legitim, dar corespunde cu problemele mele filozofice. Bag seama ca implicarea mea in politica se termina inainte de a incepe. Drept e ca a mers cam stand pe loc de la inceput:
Miscarea a debutat publicand o platforma-program, pentru dezbatere publica. Mi-am trimis constiincios observatiile, pe calea indicata. Dupa vreo trei saptamani am primit un mesaj general semnat Daniel Funeriu. Adresa mea este la BCC, iar mesajul informeaza ca au primit peste 200 de propuneri privind platforma-program si inca mai asteapta. Nu stiu ce asteapta, ca au mai trecut doua saptamani si nimic. Observ din presa ca Daniel Funeriu este ocupat cu lansat filiale locale, probabil ca nu are timp. Dar faptul ca dezbaterea programului nu este o prioritate e un mesaj in sine.
Apoi a urmat partea care mi-a atras atentia, un fel de competitie deschisa pentru organizarea filialelor judetene/de sector: simpatizantii trimit CV-ul, fondatorii selecteaza, se face o discutie, lucrurile decurg oarecum participativ. Am trimis mesaj dupa cum era indicat. Aici nu am primit niciun fel de raspuns, nici macar confirmare de primire.
La sfarsitul saptamanii trecute, am fost invitat sa raspund la sondajul despre infiintarea unui nou partid. Optiunile erau: doar partid, doar fundatie, ambele. Am votat varianta ‘doar fundatie’. Inteleg ca cele mai multe voturi au fost pentru ‘ambele’. Asta inteleg din presa, ca procesul este complet netransparent, nu exista niciun fel de informatii despre numar de voturi, distributie, cum au facut sa evite inerentele abuzuri sau incercari de manipulare de la un sondaj on-line si alte asemenea mici detalii.
Mai mult, viitorul partid are deja un set de obiective si principii, pe care le-au ales membrii fondatori. Sunt stabilite a priori, legatura cu platforma-program nu e clara, si luate impreuna nu arata deloc a viziune coerenta, ci doar a enumerare eterogena de principii valoare, probleme punctuale si generalitati golite de continut.
Comunicatorii si vectorii de imagine ai noului partid-in-devenire nu sunt nici presedintele fundatiei, Marian Preda, nici Cristian Diaconescu, cel care a anuntat primul infiintarea organizatiei, ci mult mai unsii-cu-toate-alifiile consilieri prezidentiali Sebastian Lazaroiu si Iulian Chifu (pe acesta din urma nici nu-l gasim intre fondatori), despre care ma abtin sa comentez.
Propozitia ‘membrii fondatori au decis’ revine des in retorica Miscarii Populare si cam aici se termina dezbaterea, transparenta, participarea. Acum inteleg mai bine de ce fundatie si nu asociatie, democratia e grea. Multumesc, dar nu imi place o organizatie in care membrii fondatori stiu intotdeauna mai bine. Inteleg de ce ii place presedintelui. Dupa cum spuneam, nepotrivire de caracter.
Comenteaza pe blogul La coltu’ strazii.