Eurocampania extremistilor: Jobbik profita de "Femeia cu barba", extremistii austrieci se lupta cu Turcia. Ce mai fac euroscepticii din UE

Partidul extremist Jobbik din Ungaria nu a ratat ocazia sa il foloseasca in campania electorala, cu mesaje anti-gay, pe cantaretul austriac Conchita Wurst, castigatorul Eurovisionului din acest an. Si euroscepticii din Austria au criticat aparitia lui Thomas Neuwirth, dupa numele adevarat al artistului travestit. La nivelul intregii Uniuni Europene, partidele eurosceptice capata proportii ingrijoratoare, insa diferentele de vederi ar putea sa le submineze coeziunea.

„Alegeti!”, scrie pe un colaj foto in care apare „femeia cu barba” alaturi de o blonda atragatoare imbracata in costum traditional unguresc, pe o pagina de Facebook a Jobbik.

Partidul ungar vine astfel cu un tip de mesaj eurosceptic care se pliaza pe retroica oficiala a Rusiei, critica fata de drepturile homosexualilor in Europa. De altfel, liderul Jobbik, Gabor Vona, militeaza pentru inlocuirea politicii euroatlantice a Ungariei cu o politica eurasiatica, promovata de Rusia. In plus, Vona intretine relatii stranse si cu ideologul semi-oficial al Kremlinului, Aleksandr Dughin.

Desi a repurtat o victorie importanta la alegerile legislative din aprilie, cu perspective de crestere si la europarlamentare, Jobbik nu se bucura de incredere din partea celorlalte partide eurosceptice din Uniunea Europeana. Coalitia deja anuntata a Frontului National din Franta, Partidului pentru Libertate din Olanda si a Partidului Libertatii din Austria respinge cooptarea Jobbik, pe care il critica pentru antisemitism.

De altfel, in randul euroscepticilor europeni se remarca o scindare intre vestici si nordici, pe de-o parte, si estici si sudici pe de alta parte, in conditiile in care primii promoveaza o politica impotriva imigrantilor provenind din UE.

Sondaj Pollwach

http://www.electio2014.eu

Potrivit unui sondaj Pollwatch din 7 mai, intre grupurile consacrate, popularii (216 mandate) continua sa aiba un usor avans fata de socialisti (205), urmati de liberali (63). Ingrijorator este numarul neafiliatilor (99) care se prefigureaza in sondaje, cea mai mare parte a acestora fiind euroscepticii care ar putea astfel sa-si faca un grup europarlamentar care sa depaseasca liberalii ca influenta, in postura de grup-balama.

Europa risca astfel ca euroscepticii sa fie primiti in negocieri pentru viitoarea Comisie Europeana si apoi in targuri punctuale pe directive si regulamente propuse de Comisie.

Imediat dupa alegerile europene din 22-25 mai, pe 26 incepe constituirea primelor grupuri parlamentare, dupa care, in 27 incepe procesul de negociere informal in cadrul Consiliului European.

In iunie 2014, grupurile europarlamentare nou constituite demareza discutiile cu Consiliul Uniunii Europene pentru desemnarea viitorului presedinte al Comisiei Europene. In 26-27 iunie, sefii de state si de guverne reuniti in Consiliul European, de aceasta data, fac nominalizarea oficiala a viitorului presedinte al Comisiei. Tratatul de la Lisabona prevede ca sefii de state si de guverne trebuie sa tina cont de rezultatul alegerilor europene in nominalizarea viitorului sef al Executivului comunitar.

Apoi, din iulie si peste vara noul Parlament European da votul asupra nominalizarii facute de Consiliul European, dupa negocieri informale cu Consiliul UE si cu sefii de state si de guverne. Tot in vara, noul „premier” al UE isi nominalizeaza comisarii europeni, iar Parlamentul ii audiaza in septembrie. In octombrie, noua Comisie este asteptata sa fie confirmata de Parlamentul European.

Ce fac ceilalti eurosceptici in campania pentru functiile din Parlametul European:

Jobbik. Miscarea pentru o Ungarie mai Buna este a treia forta din Parlamentul Ungariei, in urma alegerilor legislative din luna aprilie, la care a obtinut 20% dintre voturile exprimate. Jobbik se remarca in continuare ca partid iredentist, declarandu-se, printre altele, pentru autonomia teritoriala a judetelor romanesti locuite de o numeroasa populatie maghiara – Harghita, Covasna si Mures. Partidul unguresc nu este, insa, vazut cu ochi buni de extremistii din vestul Europei. PVV din Olanda, Frontul National din Franta si Partidul Libertatii din Austria nu vor sa primeasca Jobbik in alianta lor, pentru discursul antisemit. In replica, lideri ai Jobbik acuza cele trei partide vest-europene ca sunt sustinute financiar de miscarile sioniste, motiv pentru care extremistii vestici ar respinge si islamul. In schimb, liderul Jobbik, Vona Gabor, a vizitat Turcia, o importanta putere musulmana, evocand acolo mostenirea comuna turanica.
Partidul Libertatii din Austria (FPO). Aclamat de toata Austria pentru succesul de la Eurosvision, travestitul „Conchita Wurst” a fost criticat de extremistii austrieci, care i-au catalogat prestatia drept „o reprezentatie ridicola”. Si asta in conditiile in care FPO este partidul pe care l-a adus la guvernare in anul 2000 Jorg Haider, despre care, dupa moartea lui, austriecii au aflat ca era homosexual. In campania electorala pentru europarlamentare, FPO isi axeaza mesajul pe temele anti-islam. La un miting electoral din 10 mai, FPO a promovat printre mesajele sale centrale opozitia la aderarea Turciei la Uniunea Europeana: „Turcia sa nu fie primita aici: Mai bine pentru Austria, Mai bine pentru Europa!”. Un candidat al FPO la alegerile europarlamentare a cerut recent verificarea legalitatii donatiilor facute pentru o moschee din Austria. Armin Sipple se intreaba, cu subinteles, cum este posibil ca o moschee din Graz sa primeasca donatii de 500.000 de euro din Arabia Saudita, fara ca autoritatile austriece sa fie informate. Totodata, mesajele FPO sunt indreptate si impotriva imigratiei de provenienta extra-tracomunitara, dar si intra-comunitara, cu accent pe romani si bulgari. Franz Obermayr, unul dintre candidatii vocali ai FPO, a declarat ca Romania si Bulgaria au aderat la UE prea devreme si cu incalcarea criteriilor de la Copenhaga (privind respectarea statului de drept, printre altele – n.r.). „Acum va trebui sa se ia in considerare daca cele patru libertati fundamentale se mai pot aplica in acest caz, a spus Obermayr pentru Kurier.at . Extremistii austrierci se declara de acord cu partidul lui Marine le Pen.
Frontul National din Franta. Liderul miscarilor eurosceptice din Europa, partidul condus de eurodeputata Maine Le Pen isi centreaza campania electorala impotriva politicilor integrate ale Uniunii Europene. Una dintre tinte este Politica Agricola Comuna, realizata de comisarul european Dacian Ciolos. Extremistii francezi acuza PAC ca „erodeaza” pozitia Frantei de „putere agricola mondiala”, prin faptul ca ar accentua avantajele pe care le au tarile concurente, care nu „au normele sociale si nici standardele de mediu” pe care le respecta Hexagonul. FN mai acuza PAC ca ar taia ajutoarele europene pentru fermieri, jumatate de milion de ferme franceze care au mai ramas fiind astfel in pericol, dupa ce alte 500.000 de ferme au disparut in ultimii 30 de ani. Euroscepticii francezi se opun ferm extinderii zonei Schengen cu Romania si Bulgaria, precum si monedei euro. In plina campanie electorala, FN este pe primul loc in sondaje, cu 22% din intentiile de vot, urmat de Populari – UMP (21%) si de socialisti – PS (17%), potrivit unui sondaj facut public de Le Figaro, cu 3 saptamani inainte de alegeri.
Partidul pentru Libertate din Olanda. Partidul lui Geert Wilders completeaza tripleta nationalista cu francezii si austriecii. PVV a creat o controversa in Uniunea Europeana, cand a lansat un site in care olandezii erau invitati sa „reclame” daca si-au pierdut locul de munca din cauza unui roman, bulgar sau polonez. Partidul se declara si impotriva islamului, pe fondul unei populatii arabe in crestere in Olanda. De asemenea, PVV militeaza pentru scaderea puterii Uniunii Europene in raport cu statele membre si pentru revenirea Olandei la vechea sa moneda nationala, guldenul. „Euro ne-a tradat, ne-a costat bani si locuri de munca”, a spus Wilders, intr-o actiune recenta de campanie electorala. Si in Olanda euroscepticii stau bine in sondaje, cu sanse sa iasa pe primul loc, in conditiile in care acum, la putere in Tarile de Jos este o coalitie liberali-socialisti.
Partidul Independentei din Marea Britanie. Euroscepticii francezi, austerici si olandezi au invitat deja UKIP-ul lui Nigel Farage sa faca grup europarlamentar cu ei, dupa alegeri. Campania electorala a euroscepticilor britanici a fost marcata de mesaje contradictorii care pun sub semnul intrebarii sinceritatea partidului. Intr-un afis electoral, UKIP foloseste imaginea unui barbat ca arhetip al muncitorului britanic care si-a pierdut locul de munca din cauza imigrantilor din UE. Presa britanica a descoperit ca „muncitorul britanic afectat de imigratie” era tocmai un imigrant din Republica Irlanda. Daca ceilalti eurosceptici din UE au un discurs accentuat anti-islam, europarlamentarul Nigel Farage nu vrea sa renunte la voturile comunitatii musulmane din regat, alcatuite in special din pakistanezi, arabi si indieni aflati in Marea Britanie la a doua sau a treia generatie. „Am intors spatele unor talente din India sau Noua Zeelanda pentru a deschide usa imigrantilor din UE”, a spus Farage. Recent, el s-a vazut nevoit sa se distanteze de actiunea electorala a unor colegi de-ai sai, care venisera cu o „carta” pe care musulmanii din Regat sa o semneze, privind respectarea egalitatii intre femei si barbati, promovarea liberei exprimari, abtinerea de la violenta.
Alternativa pentru Germania. AfD, partid format in anul 2013, incearca sa revitalizeze curentul eurosceptic in Germania. Pe fondul unei cresteri economice bine fundamentate si a nivelului de trai din Germania, euroscepticismul nu are multi adepti in aceasta tara. In acest context politic, AfD vine cu un mesaj eurosceptic soft, in care sunt criticate politica de austeritate promovata de Merkel si ajutorul acordat Greciei.
Miscarea 5 Stele din Italia. Partidul lui Beppe Grillo se mentine pe locul al doilea in Italia, cu 25% in sondaje, sub Partidul Democrat (31,4%), dar in fata partidului lui Berlusconi, Forza Italia ( 20,9%). Miscarea lui Grillo este puternic eurosceptica, insa nu imparatseste viziunea grupului celor 3 formatiuni extremiste coalizate in jurul Frontului National din Franta, nici in ceea ce priveste islamofobia, nici in privinta opozitiei fata de imigrantii din statele UE din Europa de Est.