Europa, școala și pandemia – Ce țări au închis cel mai puțin școlile și unde au fost cele mai lungi întreruperi
Problema școlilor a fost extraordinar de complicată în pandemie, iar diversele țări au tratat-o diferit, astfel că școlile au stat închise în Cehia de patru ori mai mult timp decât în Franța. Unele țări și-au propus să țină școlile deschise cu orice preț, altele au ales să le închidă luni bune, de teama creșterii fără precedent a numărului de infectări. În unele state opinia publică a susținut cu tărie ideea ca școlile să nu se închidă, iar acest lucru a fost ajutat și de campanii de testare rapidă. În articol puteți citi ce s-a întâmplat cu școlile europene în pandemie în zone de pe tot continentul.
Informația pe scurt
- Macedonia de Nord și Bosnia au fost țările europene în care școlile au stat cel mai mult închise în pandemie, în timp ce Elveția a stat cu ele cel mai puțin închise. La nivelul UE, Lituania, Cehia și Slovacia au avut cele mai lungi închideri, iar Franța și Spania cele mai scurte.
- Subiectul mai mult decât ”fierbinte” al închiderii școlilor a luat o turnură politică, iar în câteva țări partizanii păstrării școlilor deschise complet au spus că guvernul nu a fost în stare să asigure un mediu sigur în școli și din neputință alege să le închidă.
- La polul opus au fost câteva țări în care a fost o largă opoziție din partea profesorilor și părinților care spuneau că este un risc enorm ca școlile să rămână deschise, mai ales când numărul de cazuri crește.
- Franța, Spania, Elveția și Suedia au fost printre țările care au vrut să țină școlile deschise cu orice preț, măcar pentru clasele mici.
- Elveția, și ea aflată la un moment dat într-o situație epidemiologică gravă, a avut școlile închise doar 6 săptămâni, considerându-se că școala online a avut efecte nefaste asupra copiilor când școlile au fost închise în primăvara lui 2020.
- În Europa centrală și de sud-est majoritatea țărilor au decis să închidă școlile mai mult timp și să treacă pe online sau să prelungească vacanțele. Cehia, Polonia, Ungaria și Grecia au fost țări cu închideri lungi și în 2021.
- În prezent în cele mai multe țări încă există restricții în școli, dar copiii revin în etape în bănci, începând cu cei mai mici. Deși în România numărul de cazuri a scăzut mult, în unele țări europene numărul de cazuri este mare: Suedia, Franța, Olanda.
Să închizi sau nu școala? – Una dintre cele mai grele decizii pe care o țară trebuie să o ia
Rar un domeniu a împărțit oamenii în două tabere cum s-a întâmplat cu școala în pandemie. Oamenii s-au împărțit în două tabere, de la cei care spuneau că școala trebuie să fie deschisă cu orice preț, până la cei care susțineau că deschiderea ar fi o idee dezastruoasă.
Totuși, în primul val al pandemiei mai multe țări din Europa de vest și din nord au considerat că școlile trebuie să rămână complet deschise. Spre exemplu, în toamnă premierul irlandez anunța o serie de restricții, dar școlile rămân deschise, spunea el, fiindcă viitorul elevilor ar putea fi grav afectat. La fel spunea și cancelarul german Angela Merkel care avertiza că închiderea școlilor ar putea avea ”consecințe sociale dramatice”.
Un exemplu pe care îl dădea se referea la faptul că închiderea școlilor imediat după începerea pandemiei a dus la creșterea numărului de cazuri în care copii erau abuzați de părinți.
O mare problemă a fost și faptul că mulți părinți nu aveau cu cine să-și lase copiii, mai ales în țările unde tot mai multe ramuri ale economiei s-au redeschis. Spre exemplu, în Suedia s-a spus că școlile trebuie să rămână deschise și fiindcă închiderea ar însemna că mulți lucrători din sănătate vor deveni indisponibili, fiindcă va fi nevoie să stea cu copiii.
UNESCO are hărți interactive cu numărul de săptămâni în care școlile au fost închise în pandemie, iar România figurează cu 32 de săptămâni. Ce țări au cele mai mari cifre: Macedonia de Nord (48 de săptămâni) Bosnia (43), Cehia (42 de săptămâni), Turcia (42), Slovacia (41), Letonia (41) Ungaria (39). Franța a avut doar 11 săptămâni de închidere totală, iar Spania, 15. Elveția a închis doar șase săptămâni școlile.
Presa americană s-a uitat cu mare interes la cum a tratat Europa problema închiderii școlilor în 2020 și toate publicațiile mari au relatat pe larg despre concluziile la care se ajunsese. Americanii erau foarte interesați de subiectul școlilor din Europa și fiindcă în multe orașe din SUA școlile au fost închise înaintea restaurantelor, barurilor sau sălilor de fitness, în timp ce multe țări europene au spus că prioritatea este ca școlile să rămână deschise.
Una dintre concluziile din Europa era că redeschiderea școlilor în toamnă nu a fost un factor care a dus la creșterea infecțiilor în acele comunități în valul al doilea, iar transmisia virusului în școli era extrem de scăzută, mai ales la clasele primare.
Dacă în 2020 multe țări europene au făcut tot posibilul să țină școlile deschise, la început de 2021 acest lucru nu a mai fost posibil din cauza tulpinilor mai periculoase, astfel că din Portugalia până în Austria, și din Ucraina până în Irlanda, statele au trebuit să ia măsuri pentru ca elevii să nu se mai ducă la școală: în unele locuri s-au închis de tot pentru câteva săptămâni, în altele s-a făcut învățământ online.
O etapă de închideri a venit la final de ianuarie și început de februarie, iar o alta, mai redusă, a venit în Europa la final de martie și început de aprilie, odată cu valul trei. În prezent în cele mai multe țări încă există restricții în școli, dar copiii revin în etape în bănci, începând cu cei mai mici. Deși în România numărul de cazuri a scăzut mult, în unele țări europene numărul de cazuri este mare: Suedia, Franța, Olanda.
Multe țări europene și-au ”predat” una alteia ștafeta în aceste ultime patru luni la indicatorul ce arată numărul de cazuri de Covid raportate la întreaga populație pentru ultimele 7 zile. Astfel, țări precum Portugalia, Cehia, Belgia, Polonia Ungaria, Franța, Croația, Serbia sau Moldova au stat în unele zile cel mai rău din Europa, însă incidența a scăzut mult în aceste țări în ultima lună.
În ultimele șapte zile cele mai multe cazuri din Europa raportat la populația totală au fost în Suedia, Cipru, Olanda, Lituania, Croația și Slovenia.
Școlile au trebuit închise fiindcă, deși nu au contribuit în mod decisiv la accelerarea răspândirii virusului în comunități, situația din școli ajunge să o reflecte pe cea din comunitate, astfel că dacă într-un oraș incidența este extrem de mare, se poate ajunge ca și în școlile din oraș să fie mare și situația duce până la urmă la închidere.
Franța, Marea Britanie, Germania și Olanda s-au numărat printre țările care ar fi vrut să nu închidă complet școlile, dar au fost nevoite să schimbe strategia din cauza variantelor mai infecțioase ale virusului care s-au răspândit rapid începând cu luna decembrie.
Cum tot mai multe țări au impus lockdown-uri la final de 2020 și început de 2021, și apoi și în primăvară, închiderea școlilor în aceste țări a fost considerată soluție de ultimă instanță, care deci nu mai putea fi evitată.
O mulțime de voci avizate au avertizat că închiderile prelungite ale școlii afectează sănătatea mentală a elevilor, cei mai dezavantajași fiind cei din familiile sărace. Și învățământul de la distanță a pus o mulțime de probleme: nevoia de a cumpăra tablete și laptop-uri, nevoia ca părinții să stea lângă elevi să-i ajute sau problema cu profesorii nepregătiți pentru predatul online.
Cum a fost cazul și cu multe alte studii legate de Covid și efectele sale, și în cazul concluziilor legate de răspândirea virusului în școli au fost divergențe între epidemiologi din diverse țări europene, iar aceste divergențe s-au reflectat și în reguli: de exemplu în Franța masca era la început obligatorie doar pentru elevii de 11 ani și peste, iar apoi vârsta a scăzut la șase ani.
Subiectul mai mult decât ”fierbinte” al închiderii școlilor a luat o turnură politică, iar în câteva țări partizanii păstrării școlilor deschise complet au spus că guvernul nu a fost în stare să asigure un mediu sigur în școli și din neputință alege să le închidă. Unele țări, precum Marea Britanie, Germania și Danemarca au desfășurat programe masive de testare a elevilor și profesorilor, soluția fiind considerată singura prin care oamenii să aibă încredere că școala este un mediu sigur.
Iată ce s-a întâmplat cu școlile în mai multe țări europene în 2021, cu mențiunea că închiderea fizică a cursurilor a fost în cele mai multe cazuri urmată de trecerea în online. De menționat că în câteva țări au fost diferențe și în funcție de regiuni, pe baza ratei de infectare.
Marea Britanie
În Marea Britanie școlile au fost închise din 5 ianuarie și s-a trecut pe scenariul online pentru câteva luni. De exemplu școlile au repornit pe 8 martie în Anglia, pe 12 și 19 aprilie în Scoția și pe 12 aprilie în Irlanda de Nord și Țara Galilor. Doar elevii din ciclul primar nu sunt obligați să poarte masca în clasă, cu excepția cazurilor în care se poate asigura o distanță socială de peste 2 metri.
În Anglia, elevilor de gimnaziu li s-a oferit posibilitatea de a fi testați de trei ori în primele două săptămâni de după reluarea cursurilor și au putut primi și două teste rapide pe săptămână acasă. Testarea NU a fost obligatorie.
Subiectul închiderii a stârnit controverse, fiindcă inclusiv premierul Boris Johnson a spus de mai multe ori că școlile nu se vor închide, în timp ce primarul Londrei, Sadiq Khan, cerea insistent în decembrie ca vacanța de Crăciun să înceapă mai repede.
Franța
Franța a fost una dintre țările europene care a închis cel mai puțin școlile, fiind o politică axată pe ideea că ținerea școlilor deschise va aduce mai multe beneficii decât închiderea lor. Deviza Franței a fost: școlile trebuie ținute deschise cu orice preț.
Au fost multe proteste din cauza acestei politici, mai ales toamna trecută, atât din partea părinților, cât și din cea a profesorilor. Mulți au spus că statul obligă elevii să vină la școală, însă fără a fi asigurat înainte condiții sigure, prin investiții necesare.
Franța a fost țara din UE în care au fost închise școlile cel mai puțin timp, iar ministrul educației se arăta în martie mândru de acestă ”excepție franceză”. ”Această criză ar putea deveni o catastrofă în educație și eu încerc să preîntâmpin acest lucru”, declara ministrul Jean-Michel Blanquer.
Franța a avut 3 lockdown-uri, iar din cel de-al treilea nu a ieșit complet încă. Pe 31 martie președintele Macron a anunțat că elevii nu vor mai merge trei săptămâni la școală: o săptămână s-a făcut școală online, iar două au fost de vacanță. Astfel, școlile s-au închis pe 5 aprilie și elevii din ciclul I-IV s-au reîntors pe 26 aprilie, iar cei de la gimnaziu și liceu, pe 3 mai.
Germania
Și Germania a considerat că școlile sunt o prioritate, iar ideea era în toamna anului trecut ca ele să nu fie închise deloc. Cum însă numărul de cazuri a tot crescut, s-a luat decizia ca școlile să se închidă fizic din 16 decembrie. Redeschiderea a început în ultima decadă din februarie și s-a făcut în pași lenți, cu efective reduse de elevi și în funcție de situația epidemiologică pe regiuni. S-au întors mai ales elevii din clasele terminale, adică cei care vor avea examene.
Foarte multe voci au spus că deschiderea s-a petrecut prea repede, dar au fost mai multe vocile în favoarea reînceperii. La fel, închiderea a fost o decizie care nu a fost luată în unanimitate, dar autoritățile au vrut să fie prudente în cel mai greu moment al pandemiei.
În februarie profesorii au fost încadrați în grupa a doua prioritară de vaccinare, grupă din care mai făceau parte cetățenii cu vârste între 70 și 79 de ani.
Elveția
Interesant este că Elveția, și ea aflată la un moment dat într-o situație epidemiologică gravă, a avut școlile închise doar 6 săptămâni, considerându-se că școala online a avut efecte nefaste asupra copiilor când școlile au fost închise în primăvara lui 2020. Concluziile studiilor din Elveția au fost că elevii au învățat extrem de puțin în online, iar cei din familii cu venituri mici au fost și mai defavorizați în timpul școlii de la distanță.
Italia
Italia a fost țara cel mai grav afectată în Europa la începutul pandemiei și închiderea școlilor a fost una dintre cele mai lungi din Europa, până la mijloc de septembrie. Școlile au fost închise o lună mai târziu și o redeschidere a urmat în ianuarie. Pe 6 martie 2021 școlile au fost închise în regiunile ”roșii”, iar redeschiderea a început în 26 aprilie.
Mulți experți au avertizat că acest an de pandemie agravează unul dintre fenomenele care a atins cote înalte: abandonul școlar, mai ales că liceele au stat mai mult închise în ultimul an, argumentul fiind că elevii folosesc transportul în comun, unde este pericol de infectare.
Spania
Spania a închis școlile mult mai puțin timp decât Italia sau Marea Britanie, stând aproape la fel de bine ca Franța. Câțiva factori au fost esențiali: s-a respectat bine protocolul de siguranță sanitară, au purtat mască toți copiii de peste 5 ani și, dat fiind climatul mediteranean, ferestrele au putut fi deschise mult mai des decât în centrul sau nordul Europei. A contat mult și faptul că opinia publică a înclinat clar spre necesitatea ca orele să se țină cu elevii la clasă. Și profesorii au fost vaccinați în mai mare proporție decât în alte țări.
Suedia
Despre Suedia s-a vorbit enorm datorită modului diferit în care a tratat primele luni de pandemie, când nu a instituit carantină generală. Mulți au lăudat ”modelul suedez”, alții au spus că este o idee extrem de proastă.
Suedia a ținut școlile deschise în primăvara lui 2020, cu excepția claselor X-XII care au trecut la învățământ de la distanță. Cei prezenți la școală nu erau obligați să poarte mască, nici să păstreze distanța socială, ambele lucruri fiind opționale. Noul an școlar a început pentru toată lumea în scenariu normal.
Lucrurile s-au mai schimbat spre final de an când numărul de cazuri a crescut și statul a decis la început de decembrie să închidă liceele timp de o lună și de atunci unele regiuni au închis liceele când rata de infectare a devenit prea mare.
Trebuie spus că aprilie 2021 a fost luna în care Suedia a devenit țara cu cele mai multe cazuri noi raportat la populație în UE, rata fiind de șase ori peste cea din Norvegia. În ultima săptămână numărul mediu zilnic de cazuri noi a fost de 5.000, crescând numărul copiilor infectați, mai ales că a crescut numărul de teste rapide aplicate celor sub 19 ani, astfel că se descoperă mai multe cazuri.
Studii făcute în Suedia au arătat că școala a avut un rol limitat în extinderea numărului de infecții în comunitate de la elevii care au mers ”în persoană” la ore, dar s-a constatat o creștere a numărului infecțiilor în rândul profesorilor.
Danemarca
Danemarca a fost prima țară care în primăvara anului trecut a relaxat restricțiile în educație, dar numărul de cazuri a crescut spre final de an și autoritățile au fost nevoite să ia măsuri mai dure, iar școlile au fost închise în a doua parte din decembrie. Redeschiderile au început, în pași mici, la final de februarie și au continuat până în aprilie: s-au redeschis pe rând diverse cicluri de învățământ, cu prezență procentuală din ce în ce mai mare
Ungaria
Ungaria a avut un număr mare de săptămâni cu restricții și a anunțat pe 8 martie închiderea grădinițelor și a școlilor primare, până pe 7 aprilie, în timp ce liceele erau încă din noiembrie pe online. Pe 9 aprilie, autoritățile anunțau însă că școlile gimnaziale se vor redeschide abia pe 10 mai , dat fiind că situația epidemiologică era gravă și au venit numeroase solicitări de la profesori și elevi. Grădinițele și școlile primare s-au deschis pe 19 aprilie.
Bulgaria
Bulgaria a anunțat pe 27 noiembrie restricții mai dure, inclusiv închiderea școlilor până la vacanța de Crăciun, iar din ianuarie au fost redeschise școlile primare și din februarie cele gimnaziale. Din 22 martie Bulgaria a intrat într-un al treilea lockdown și toate școlile au trecut pe online. Pe 12 aprilie a urmat o fază de împuținare a restricțiilor și cei de la grădiniță, clasele primare și ani terminali de gimnaziu au început să revină în bănci.
Cehia
Cehia a avut pentru mult timp printre cele mai mari rate de infectare din Europa raportat la populație, iar școlile au fost închise aproape total din octombrie până în aprilie. Din 12 aprilie s-au deschis grădinițele, dar și școlile pentru cei din clasa I până în a cincea, dar cu număr redus de elevi în clase. În regiunile cu puține cazuri de Covid mai mulți elevi au revenit la clasă din 3 mai.
Polonia
Polonia a avut mai multe lockdown-uri, inclusiv din noiembrie în 18 ianuarie, iar după această carantină elevii din clasele mici au revenit în școală. Apoi, după ce numărul de cazuri a urcat, un nou lockdown a început la mijloc de martie, iar toți elevii au trecut pe online. Din 4 mai copiii din clasele I – III au revenit la școală în toată țara, iar din 15 mai revin în regim hibrid și elevii din clasele IV-VIII, iar din 29 mai regimul hibrid este eliminat și prezența este obligatorie.
O mare controversă a fost în noiembrie, când autoritățile au anunțat că se vor redeschide mall-urile, dar că școlile urmau să rămână închise.
Grecia
Grecia a fost una dintre țările în care opinia publică a înclinat spre menținerea școlilor deschise în prima parte a pandemiei, dar redeschiderea din toamnă a adus proteste, fiindcă mulți au spus că autoritățile nu au făcut destul pentru siguranța sanitară a elevilor și profesorilor.
Cum numărul de cazuri a crescut, școlile au fost închise în două etape în luna noiembrie, cursurile s-au reluat pentru puțin timp la început de 2021, dar apoi a venit o nouă închidere. Grecia a fost timp de 5 luni în diverse stadii de carantină, unele mai stricte, altele mai dure, iar subiectul școlilor a fost exploatat și de politicieni. Redeschiderea a reînceput în aprilie, însoțită de o campanie extinsă de testare rapidă.
INTERVIURILE HotNews.ro