Europenii sunt pesimiști cam în toate privințele. Iar România conduce în topul pesimismului

Aproape două treimi din respondenți au spus că „cei mai buni ani i-am lăsat în urmă” (63%), iar 77% cred că viața în țara lor „va fi mai dificilă pentru următoarea generație”, potrivit unui sondaj realizat de firma de comunicare strategică FGS Global în exclusivitate pentru POLITICO, care a intervievat în noiembrie peste 11.000 de cetățeni din 23 de țări UE.

Starea de spirit sumbră predomină în Europa de Vest și Centrală. Majoritatea europenilor (76%) au declarat că democrația din țara lor e în declin.

Sondajul evidențiază îngrijorări larg răspândite cu privire la starea democrațiilor europene și capacitatea guvernelor de a face față provocărilor, printre care războiul de pe flancul estic al continentului, incertitudinea economică și geopolitică, precum și fricțiunile tot mai mari cu Washingtonul.

Chiar mai înainte ca președintele SUA să declare că vrea să preia Groenlanda, o mare majoritate a europenilor îl considerau o forță negativă în raport cu pacea, țara lor și economia globală.

„E clar că există un grad foarte, foarte ridicat de pesimism”, a declarat Craig Oliver, co-director global de strategie la FGS Global și fost consilier de comunicare al fostului premier britanic David Cameron.

Deși guvernele ar trebui să fie atente la această stare de spirit, ele pot de asemenea încerca să o valorifice, a adăugat el: „Istoric vorbind, acestea sunt momentele în care pot apărea schimbări și îmbunătățiri, când oamenii sunt pesimiști”.

Mesajul europenilor pentru guvernele lor: Se poate și mai bine

În aproape fiecare țară inclusă în sondaj o majoritate crede că țara se îndreaptă într-o direcție greșită. Excepțiile sunt Polonia, Lituania și Danemarca — chiar dacă sunt printre cele mai expuse Rusiei sau, în cazul Danemarcei, presiunii SUA din cauza Groenlandei.

Oliver a atribuit această divergență modului în care sunt guvernate țările. „Există țări unde oamenii simt că există inițiativă, schimbare și că lucrurile sunt gestionate”, a declarat el. „Oamenii simt profund nevoia unei conduceri; vor claritate din partea guvernelor.”

Sondajul înseamnă vești proaste pentru majoritatea guvernelor, dezvăluind o încredere publică scăzută în sistemele politice și scepticism cu privire la capacitatea lor de a funcționa eficient.

Puși să aleagă între două afirmații opuse, cel puțin jumătate dintre respondenți au spus că sistemul lor politic „nu servește oamenii și are nevoie de reformă fundamentală”, în loc de „funcționează destul de bine și nu necesită reforme semnificative”.

Țările nordice, de obicei mai puțin pesimiste, au avut cele mai optimiste rezultate. Opiniile negative au fost mai ridicate în România (91%), Grecia (88%) și Bulgaria (86%).

În toate țările peste 70% din respondenți consideră că „au dreptul să aibă așteptări mai mari de la guvern”, iar nu că ar avea așteptări prea mari.

Se dorește: O apărare solidă

Având în vedere numeroasele provocări cu care se confruntă continentul, europenii își doresc conducători mai activi – și mai competenți.

Întrebați dacă sunt de acord ca țările lor „să fie mai ferme în afirmarea intereselor naționale, chiar dacă acest lucru creează fricțiuni cu alte țări”, o mare majoritate a aprobat (71%).

Respondenții au susținut de asemenea mărirea investițiilor în securitatea europeană, 57% fiind în favoarea „majorării cheltuielilor de apărare și securitate”.

Efectul Trump

Deși sondajul a fost realizat înaintea ultimului val de ostilitate din partea lui Trump, președintele SUA era deja perceput ca o forță negativă.

Alte sondaje au arătat că Trump e nepopular pe continent, chiar și printre susținătorii partidelor populiste de dreapta pe care el le vede drept aliați.

Aproximativ două treimi din respondenți au spus că sunt pesimiști cu privire la impactul lui Trump asupra economiei globale în 2026 (69%), păcii și securității (64%) și propriei țări (64%).

Întrebați dacă Trump merită Premiul Nobel, 77% au răspuns că nu.

FGS a intervievat 11.714 adulți din 23 de țări UE între 10 și 23 noiembrie 2025. Un minim de 500 de interviuri au fost realizate în fiecare dintre următoarele țări: Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cehia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Țările de Jos, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia. Interviurile au fost efectuate online, iar datele au fost ponderate pentru a fi reprezentative la nivel național pentru fiecare țară în funcție de sex, vârstă, venit, regiune și grup socio-economic. Datele obținute dintr-un sondaj reprezentativ național de 500 de adulți au o marjă de eroare de +/-4,4% la un interval de încredere de 95%.

Material realizat cu sprijinul Rador Radio România