EXCLUSIV Informatia – cheie scoasa din raportul Guvernului despre accidentul aviatic: Ministerul Apararii a determinat distanta dintre ultima pozitie cunoscuta a avionului si locul prabusirii – 2 km, dar datele nu au fost folosite

Din raportul facut public de Guvern in legatura cu accidentul aviatic din Apuseni lipseste o informatie extrem de importanta, informatie care a aparut intr-o prima versiune a documentului: Ministerul Apararii a determinat distanta dintre ultima pozitie cunoscuta a avionului si locul prabusirii, si anume 2.089 metri (2,09 km). In raportul initial facut de vicepremierul Gabriel Oprea se arata ca daca Romatsa ar fi consultat datele de la MApN, s-ar fi redus aria de cautare a avionului prabusit, ceea ce implica faptul ca aceste informatii erau disponibile in timpul cautarii supravietuitorilor. „In conditiile in care Romatsa ar fi consultat Centrul de Operatii Aeriene (din cadrul Ministerului Apararii – n. red.) cu privire la ultima pozitie cunoscuta a aeronavei, ar fi redus aria de cautare a acesteia”, se arata in paragraful – cheie al documentului, paragraf care nu a mai aparut in documentul facut public de Guvern, dupa cum a aflat HotNews.ro. Reamintim ca determinarea locatiei epavei a fost principala problema a echipelor de salvare, care au ajuns la supravietuitori dupa aproape 6 ore de cautari intr-un perimetru mult mai larg.

Intrebarile care se ridica acum sint: 1. Cind a facut MApN masuratorile? 2. Daca le-a facut in timp ce se desfasurau operatiunile de cautare, de ce nu le-a comunicat catre ROMATSA sau alte autoritati, chiar daca ROMATSA a refuzat initial sprijinul? HotNews.ro a adresat aceste intrebari Ministerului Apararii, dar raspunsul primit nu face referire la ele (vezi mai jos raspunsul integral al MApN).

• Guvernul arata, intr-un raspuns pentru HotNews.ro, ca „materialul pus la dispoziţia presei reprezintă o sinteză a Raportului pe care vicepremierul Gabriel Oprea l-a prezentat premierului Victor Ponta pe baza informărilor solicitate de la toate instituţiile implicate şi conţine toate informaţiile publice care nu aduc atingere siguranţei naţionale”.

Potrivit site-ului Guvernului, raportul privind accidentul aviatic a fost realizat de vicepremierul Gabriel Oprea, general de armata in rezerva, si a fost remis presei si publicat pe site-ul Executivului miercuri, 22 ianuarie, in jurul pranzului.

La capitolul Concluzii, raportul facut public arata ca:

„ROMATSA Bucureşti NU a manifestat un rol activ în conformitate cu competențele prevăzute de lege, NU a luat măsurile necesare în vederea stabilirii zonei de căutare a aeronavei dispărute şi NU a declanşat operaţiunile de căutare, conform Regulamentului aprobat prin HG 471/2008. În materialul transmis a apreciat că: <<În cazul acestui tip de incident, în care prin sistemul 112, o persoană de la bordul aeronavei aterizate forţat a comunicat o poziţie a locului incidentului, nu se mai procedează la o planificare a căutării, iar ISU alertate declanşează operaţiunile de deplasare a forţelor şi mijloacelor către locul incidentului în vederea salvării>>”.

De asemenea, ROMATSA nu a solicitat, potrivit competențelor, sprijinul Centrului de Operații Aeriene din cadrul Ministerului Apărării Naţionale în vederea furnizării unor date şi informaţii relevante identificării coordonatelor de localizare a epavei aeronavei.

O versiune initiala a raportului continea insa doua alte paragrafe:

• „Datele obtinute in urma verificarilor efectuate prin intermediul Centrului de Operatii Aeriene din cadrul MApN, coroborate cu locatia epavei aeronavei, au permis Directiei Topografice Militare sa concluzioneze ca distanta dintre ultima pozitie cunoscuta a aeronavei si locul aterizarii fortate este de 2089 metri.

• In conditiile in care ROMATSA ar fi consultat Centrul de Operatii Aeriene cu privire la ultima pozitie cunoscuta a aeronavei, ar fi redus aria de cautare a acesteia”.

Cu alte cuvinte, Ministerul Apararii ar fi putut sa ajute eforturile de cautare si salvare a victimelor accidentului aviatic, dar ROMATSA a refuzat sprijinul. Distanta determinata de MApN de doar 2 km intre ultim apozitie cunoscuta a avionului si locul prabusirii ar fi dus la ingustarea arealului in care echipele de salvare au cautat victimele accidentului. Reamintim ca datele obtinute de STS in urma apelurilor telefonice la 112 facute de unul dintre supravietuitori au dus la cautari intr-un sector cu o suprafata de de circa 200 km patrati, într-o zonă muntoasă împădurită.

Raportul Guvernului arata ca la ora 16.29, la circa jumatate de ora de la prabusirea avionului, Ministerul Apararii a transmis catre ROMATSA disponibilitatea de a participa la actiunile de cautare si salvare, dar seful de tura al ROMATSA a spus ca actiunile sint coordonate de Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta a judetului Alba:

• „MApN a luat legătura cu ROMATSA şi a transmis disponibilitatea ministerului de a participa cu forţe la acţiunile de căutare/salvare.  Şeful de tură ROMATSA  a informat că acestea sunt coordonate de ISU Alba”.

Raspunsul integral al Guvernului:

„Materialul pus la dispoziţia presei reprezintă o sinteză a Raportului pe care vicepremierul Gabriel Oprea l-a prezentat premierului Victor Ponta pe baza informărilor solicitate de la toate instituţiile implicate şi conţine toate informaţiile publice care nu aduc atingere siguranţei naţionale”.

Raspunsul primit de la Ministerul Apararii Nationale, prin Biroul informare şi relaţii publice al Statului Major al Forţelor Aeriene:

PRECIZĂRI STATUL MAJOR AL FORŢELOR AERIENE

Sistemele de radar digital ale MApN combină avantajele caracteristicilor de directivitate de tip „creion” cu cele ale emiţătoarelor solid-state, multiplu distribuite, pentru a obţine o distanţă mare de descoperire. Acestea au în compunere radarul primar (PSR), radarul secundar (SSR) şi echipamentele de comunicaţii.

Radarul primar (PSR) asigură afişarea şi transmiterea în timp real a datelor din cadrul volumului acoperit prin radiolocaţie. Volumul de cercetare este acoperit prin rotirea mecanică, în azimut, a reţelei de antene active şi prin balansarea electronică în unghi de înălţare a caracteristicii de directivitate, utilizându-se două tipuri de impulsuri de sondaj.

Radarul secundar se compune din antenă, procesor şi interogator, asigură identificarea amic-inamic prin interogarea transponderelor ( dispozitiv prin care se comunică viteza, înălţimea şi alte date caracteristice de zbor) aflate la bordul aeronavelor.

Principalele caracteristici tehnice ale sistemului radar, în condiţii ideale de dispunere în teren, fără acoperiri determinate de relief, sunt următoarele:

a) distanţa de descoperire de la 9 la 380 Km

b) înălţimea maximă: 30,48 Km

c) înălţimea minimă este 1.500m;

d) precizia în determinarea coordonatelor: 150 m în distanţă, 0,25o în azimut şi 610 m în înălţime;

e) capacitatea de separare:300 m în distanţă, 2,5o în azimut şi 610 m în înălţime;

f) posibilitatea efectuării analizei spectrale şi a măsurării intensităţii bruiajului pentru fiecare frecvenţă in parte.

Statul Major al Forţelor Aeriene supraveghează spaţiul aerian şi are sarcina de a urmări şi interveni împotriva aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian. Radarele descoperă şi urmăresc exclusiv aeronavele aflate în zbor şi nu pot fi utilizate pentru a descoperi ţinte terestre, cum a fost şi cazul avionului în cauză. Datele de zbor afişate de radarele militare sunt văzute în timp real şi de operatorii civili.

In cazul accidentului aviatic, MApN a oferit sprijin autorităţilor competente.

Elicopterele pregătite pentru astfel de situaţii nu au putut acţiona din cauza condiţiilor meteo nefavorabile.

MApN nu a recepţionat niciun semnal de la avionul prăbuşit pentru că nu monitorizează frecvenţele de urgenţă ale aviaţiei civile.

Dispariţia de pe radar a semnalului unui avion nu înseamnă neapărat că acesta s-a prăbuşit. Această dispariţie poate fi pe o perioada scurtă de timp şi determinată de înălţimea de zbor, condiţiile de relief şi meteo.