​​EXCLUSIV Primăria Capitalei a plătit în ultimii 4 ani peste 70 milioane lei unor case de avocatură deși are departament juridic să o reprezinte în instanță

Primăria Capitalei a plătit în ultimii 4 ani peste 70 milioane lei unor case de avocatură deși are departament juridic să o reprezinte în instanță, potrivit datelor furnizate de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro. Departamentul juridic al municipalității este format din circa 50 de juriști, dintre care 28 o pot reprezenta în instanță. Pe rol, în prezent, sunt 4.300 de procese. O parte sunt cu cetățeni care cer accesul la informațiile de interes public sau reclamă abuzuri făcute de Primărie.

Potrivit datelor furnizate de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, date solicitate și în anii trecuți, dar la care nu am primit răspuns, în perioada ianuarie 2016- octombrie 2020, municipalitatea a plătit caselor de avocatură pentru servicii juridice aproape 74 milioane lei.

Cei mai mulți bani au ajuns la Mocanu și Asociații, peste 30 milioane lei, și SCA Leaua și Asociații – 13,7 milioane lei. Mai jos, toate sumele sunt trecute în ordine descrescătoare:

• MOCANU SI ASOCIATII – 30,212,959.92 lei
• SCA LEAUA SI ASOCIATII – 13,756,384.94 lei
• NESTOR NESTOR DICULESCU KINGSTON – 4,154,238.61 lei
• CABINET DE AVOCAT MIHAI STEFAN – 4,002,400.48 lei
• GRIGORESCU,STEFANICA SI ASOCIATII – 4,032,913.87 lei
• SCA FIRON BAR NIR – 3,201,914.43 lei
• CABINET DE AVOCAT CLIZA MARTA – 2,462,488.20 lei
• MITU SI ASOCIATII – 2,398,601.82 lei
• DRAGOMIR SI ASOCIATII – 2,147,703.62 lei
• ASOC. BRICIU CRAIU – 1,905,499.50 lei
• DOBROVICI SORIN VASILE – 1,191,398.00 lei
• SCA ZAMFIRESCU, RACOTI & PARTNERS – 1,008,113.47 lei
• DRAJNEANU CARMEN – 986,322.85 lei
• TATARUS CARMEN – 910,054.00 lei
• SCA BUSTEA DEHEZA SI ASOCIATII – 788,981.10 lei
• IONESCU SI SAVA – 483,005.99 lei
• SCPA CEPARU IRIMIA – 117,774.70 lei
• BOMBESCU IOAN MARIUS – 113,391.45 lei

Primăria Capitalei are la Departamentul juridic 48 de persoane dintre care 28 consilieri juridici au atribuții de asistență și reprezentare în instanță, 18 consilieri juridici au atribuții în vederea aplicării legilor proprietății – Legea nr. 10/2001 și Legea nr. 112/1995 (nu au activitate de reprezentare în instanță), 9 consilieri juridici sunt repartizați la Serviciul legislație și Avizări contracte.

Numărul proceselor aflate pe rol (în diverse faze procedurale) în care Municipiul București, Primarul General al Municipiului București, Primăria Municipiului București, Consiliul General al Municipiului București are calitatea de reclamant, pârat, intervenient sau chemat în garanție este, la această dată, de aproximativ 5.300 de litigii, potrivit sursei citate.

Interesant este că cei 28 de juriști ai Primăriei reprezintă instituția în majoritatea proceselor, respectiv 4.800 din 5.300.

”Cei 28 de consilieri juridici care au atribuții de reprezentare a intereselor Primăriei Municipiului București în fața instanțelor judecătorești, își desfășoară activitatea la toate instanțele judecătorești de la nivelul municipiului București (6 judecătorii, 7 secții civile și de contencios administrativ ale Tribunalului București, 6 secții civile și de contencios administrativ ale Curții de Apel București și 3 secții civile și de contencios administrativ a Înaltei Curți de Casație și Justiție), la care se adaugă reprezentarea în fața Registrului Comerțului și a Curții de Arbitraj Comercial București. Cei 28 de consilieri juridici care au atribuții de reprezentare în fața instanțelor judecătorești reprezintă interesele Municipiul București, ale Primarul General al Municipiului București, ale Primăriei Municipiului București şi ale Consiliului General al Municipiului București în aproximativ 4.800 de litigii”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro.

Noul primar general al Capitalei, Nicușor Dan, a declarat la preluarea mandatului că este o problemă dacă Primăria Capitalei are atât de multe procese și va încerca să identifice cauzele.

Săptămâna aceasta, Nicușor Dan a anunțat că a oprit toate acțiunile de apărare în instanță în litigiile primăriei cu cetățenii care au solicitat informații de interes public pe Legea 544.

Primăria plătește servicii juridice suplimentare din vremea lui Oprescu

Primăria Capitalei a plătit în 2014 peste 21 milioane de lei către 11 firme de avocatură pentru servicii juridice, deși în același an a plătit și salarii de 1,7 milioane de lei celor 71 de angajați din cadrul Direcție Juridice, potrivit unui raport al Curții de Conturi obținut de HotNews.ro la vremea respectivă.

Firmele de avocatură cu care s-au încheiat contracte în baza acordului-cadru sunt, potrivit informațiilor furnizate de Primăria Capitalei: Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen; Zamfirescu, Racoți & Partners; Leaua și Asociații; Firon Bar Nir, Mocanu și Asociații, Grigorescu, Stefanica și Asociații, Asocierea Mitu și Constantinof.

Curtea de Conturi a sesizat încă de atunci că este o problemă ca Primăria Capitalei să aibă și Departament Juridic care o reprezintă în instanță, și să contracteze aceste servicii în privat, cel puțin într-un caz constatând existența unui prejudiciu.

Mai exact, Curtea de Conturi a constat în 2014 „angajarea și utilizarea ineficientă a fondurilor de către Primăria Capitalei” prin plata sumei totale de 141.381 lei pentru servicii juridice achitate societății „Leaua și Asociații” pentru contestarea în instanța a unor decizii emise de Curtea de Conturi.

„Referitor la Societatea Civilă de Avocați Leaua și Asociații, acesteia i s-a plătit în anul 2014 suma totală de 4.663.524 lei, din care 141.381 pentru servicii aferente dosarelor împotriva Curții de Conturi. (…) Este de subliniat faptul că în cadrul entității audiate (n.r. Primăria Capitalei) există Direcția Juridic ce are în componentă sa personal propriu de specialitate juridică, alături de Director Executiv Adjunct și Serviciul Instanțe Civile și Contencios Administrativ) în total fiind un număr de 71 persoane încadrate în această direcție. Reprezentarea în instanța putea fi efectuată de către angajații acestei direcții conform atribuțiilor stabilite în fișa postului, așa cum s-a întâmplat în cazul Dosarului 13348/3/2015 aflat pe rolul Tribunalului București (care vizează anularea altor decizii ale Curții de Conturi). (…) În concluzie, toate rapoartele întocmite de către „Leaua și Asociații” puteau fi realizate de către juriștii angajați în cadrul Municipiului București, nefiind necesară externalizarea sericiilor aferente și plata sumei de 141.381 lei”, se arată în raportul Curții de Conturi din 2014.

„În ce privește interesele Municipiului București, se constată că tocmai Curtea de Conturi București a stabilit prin deciziile contestate măsuri ce vin în interesul Municipiului București (recuperarea prejudiciilor, colectarea unor venituri suplimentare, remedierea unor deficiențe în evidență contabila sau în administrarea patrimoniului), în timp ce contestând aceste măsuri prin intermediul societăților de avocatură, conducerea municipiului București acționează tocmai împotriva interesului municipiului București, cheltuind în plus sume de bani care ar fi trebuit utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor primăriei”, se mai arată în raportul Curții de Conturi din 2014.

Curtea de Conturi a constatat în mai multe cazuri că este o problemă ca instituțiile să-și angajeze din privat avocați dacă au departament juridic.

Ce spune legea

Ordonanța de urgență (OUG 26/2012 aprobată prin Legea nr. 16/2013, cu modificările ulterioare) prevede următoarele:

(1) Autoritățile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, societățile nationale, companiile nationale şi societățile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziționa servicii juridice de consultantă, de asistentă şi/sau de reprezentare.

(2) În situații temeinic justificate, în care activitățile juridice de consultanță, de asistentă şi/sau de reprezentare, necesare autorităților şi instituțiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea:

a) ordonatorilor principali de credite pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale;

b) consiliilor locale, consiliilor județene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autoritățile şi instituțiile publice ale administraţiei publice locale.

(3) În situații temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanță, de asistență și/sau de reprezentare, necesare societăților naționale, companiilor naţionale şi societăților comerciale, precum şi regiilor autonome prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entități, pot fi achiziționate servicii de această natură, în condițiile legii, numai cu aprobarea şi mandatarea reprezentanţilor statului sau unităţilor administrativ-teritoriale în organele de conducere ale acestora:

a) de către ordonatorul principal de credite coordonator, în cazul celor la care statul este acționar integral sau majoritar;

b) de către consiliile locale, consiliile județene sau Consiliul General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru cele la care unităţile administrativ-teritoriale dețin integral sau majoritar capitalul social.

OUG-ul respectiv există pentru a limita cheltuirea excesivă și nejustificată a banului public.

Un proiect de lege modifică situația

Senatul a aprobat la final de octombrie o propunere legislativă prin care instituţiile publice vor avea posibilitatea să achiziţioneze fără nici o restricţie servicii de consultanţă, asistenţă şi reprezentare juridică. Proiectul a fost inițiat de Robert Cazanciuv – senator PSD; Daniel Fenechiu – senator PNL; Nicoleta Pauliuc – senator PNL și Cosmin Preda – senator PSD. În linii mari, proiectul de lege elimină restricțiile impuse prin lege în 2012, privind achiziția de servicii juridice. Proiectul de lege se află acum în dezbatere la Camera Deputaților, cameră decizională.

Inițiatorii proiectului de lege care abrogă prevederile Ordonanței din 2012 spun că situația nu mai este comparabilă cu 2012 din punct de vedere financiar.

”Apreciind faptul că sunt depăşite circumstanţele economico-financiare ale anului 2012 care au condus şi impus, astfel cum este reliefat şi în nota de fundamentare a acestei Ordonanţe de urgenţă, la instituirea unei astfel de măsuri menită a reduce cheltuielile din bugetul de stat pentru această activitate. Ținând cont de faptul că în majoritatea entităților mai sus menţionate sunt sau ar trebui să fie organizate structuri interne de genul „birou contencios” sau ,,birou juridic” în care îşi desfăşoară activitatea absolvenţi de studii juridice, ale căror atribuţii, conform fişei de post, includ şi aceste activități juridice de consultanță, de asistenţă şi/sau de reprezentare ale instituţiei respective, precum şi de faptul că nu întotdeauna în astfel de structuri sunt încadrate suficient de mult persoane. Considerând faptul că prevederea referitoare la simpla existenţă în structura organizatorică de personal propriu de specialitate juridică care conduce la interdicţia de a se achiziționa serviciile juridice mai sus menționate, fără a se face o precizare clară în ceea ce priveşte încadrarea sau nu a acestei persoane în structurile interne mai sus menţionate, poate crea blocaje în activitatea unor astfel de unităţi angajatoare, fiind cunoscute în anii trecuţi situaţiile unor primării de exemplu de localități mici care nu aveau în structura de personal jurişti cu experienţă care să le poată asigura aceste servicii. (…) Apreciem că abrogarea acestor prevederi va crea posibilitatea ca în anumite spete complexe, procese care necesită un volum mare de muncă şi de reprezentare, entitățile mai sus menționate să poată apela la servicii specializate de consultanță, de asistenţă şi/sau de reprezentare, cu firme mari de avocatură care dispun de resursele umane necesare, profesionale, cu experienţă în activitatea de reprezentare, cu avocați de o înaltă pregătire, specializaţi în diferitele domenii ale dreptului”, se arată în expunerea de motive a proiectului de lege.

Asociația Salvați Bucureștiul, care are mai multe litigii cu Primăria Capitalei, în care încearcă să anuleze proiecte nocive ale municipalității, a explicat de ce nu este în regulă ca instituțiile să contracteze fără limită servicii de avocatură din privat.

„Nu avem o problemă cu principiul în sine, de a permite instituțiilor să angajeze servicii juridice externe, dacă această posibilitate ar fi folosită în interesul nostru, al cetățenilor. În schimb, din experiența noastră de ONG care are litigii cu instituțiile publice de 12 ani, în special cu primăriile din București, am concluzionat că acestea angajează case de avocatură în special în dosarele contra noastră, a ASB. În celelalte litigii, se apără prin consilierii juridici ai instituției. Ca urmare a acestui fapt, în litigiile pe care le-am pierdut, casele de avocatură au cerut zeci de mii de lei cheltuieli de judecată de la noi, sume pe care instanțele le-au cenzurat (dar pe care primăriile le-au plătit avocaților în întregime), chestiune care ridică problema dacă nu cumva accesul la justiție al ONG-urilor devine prohibitiv. Considerăm că abrogarea art. I din OUG 26/2012 este o idee proastă, dacă ne uităm la cum înțeleg autoritățile să folosească acest drept de a-și angaja apărători externi. Dacă acum, când dreptul este încă limitat, se folosesc de el ca să descurajeze accesul la justiție al ONG-urilor, când dreptul acesta va fi necondiționat și nelimitat, oare cum îl vor exercita?”, explicau reprezentanții Salvați Bucureștiul înainte ca proiectul de lege să intre la vot în Senat.