​EXCLUSIV Romania vrea o brigada multinationala NATO pe teritoriul sau. Mihnea Motoc, ministrul Apararii, anunta noi achizitii pentru armata: transportoare blindate, corvete si inca o escadrila de avioane F16. INTERVIU VIDEO

Romania vrea ca NATO sa aprobe la summitul din iulie din Varsovia o prezenţă rotaţională in Romania de nivel brigadă multinaţională, precum si o flota aliata comuna la Marea Neagra (numita insa din ratiuni diplomatice „cooperare întărită”) la care sa participe si nave ucrainene ori georgiene, a spus intr-un interviu pentru HotNews.ro ministrul Apararii Nationale, Mihnea Motoc. Motoc a anuntat si inceperea unor noi programe de inzestrare a armatei cu transportoare blindate (primele ar putea fi cumparate chiar in 2016), corvete multifunctionale pentru fortele navale si o noua escadrila de avioane F16.

Citeste in articol interviul integral si vezi VIDEO cu cele mai importante declaratii

Ministrul Motoc a explicat in interviu si mizele pentru Romania ale Summitului NATO din iulie, unde Bucurestiul spera sa fie adoptata si „o strategie la nivel aliat de prevenire şi contracarare a ameninţărilor hibride”, precum si trecerea NATO de la actuala politică de asigurare-reasigurare la o politică de adaptare strategică pe termen lung atât la ameninţările şi riscurile de la est, cât şi la cele de la sud.

VIDEO Interviul integral cu Mihnea Motoc:

Cele mai importante idei:

• Armata va demara cumpararea de transportoare blindate 8×8, de vehicule 4×4 fie pe roţi, fie pe şenile, şi de platforme multifuncţionale de transport (camioane cu diverse destinaţii pentru uzul armatei). Prima transa de transportoare blindate – in 2016

• Armata are un proiect de completare a capacităţilor de comunicaţii şi informatică (achiziţionare de sisteme moderne şi compatibile)

• Fregatele vor fi modernizate in santiere navale din Romania. Prima fregată modernizată ar trebui să fie gata în 2018, iar cea de-a doua în 2020.

• Submarinul Delfinul: Este o capacitate pe care ar trebui să o revitalizăm

• Ne gândim la opţiunile pentru achiziţionarea unor corvete multifuncţionale

• 2016 este consacrat pregătirii procedurilor necesare lansării, atribuirii unei achiziţii pentru cea de-a doua escadrilă de avioane F16 în cursul anului viitor

• Flota NATO la Marea Neagra va fi deschisă şi unor riverani care nu sunt aliaţi, dar sunt parteneri, cum ar fi Ucraina sau Georgia. Sperăm să fie posibil ca la Summit-ul de la Varşovia să poată fi anunţată o iniţiativă suficient de articulată la Marea Neagră.

• La Summit-ul de la Varşovia asteptam şi o strategie la nivel aliat de prevenire şi contracarare a ameninţărilor hibride.

• Mizele principale pentru România de la Summit-ul de la Varşovia sunt, în primul rând, trecerea Alianţei de la o politică de asigurare-reasigurare, cea decisă şi implementată de la Summit-ul din Ţara Galilor din 2014 până la zi, la o politică de adaptare strategică, pe termen lung, a Alianţei, atât la ameninţările şi riscurile de la est, cât şi la cele de la sud.

• În sfera terestră, ceea ce avem în vedere este o prezenţă de nivel brigadă multinaţională, aşezată pe un pilier românesc, pe o contribuţie românească, posibil şi pe o postură de naţiune-cadru, pe care ar exercita-o România, la care s-ar adăuga contribuţii din partea unor aliaţi care deja sunt prezenţi de manieră persistentă la exerciţiile intensificate din ultima vreme.

INTERVIUL INTEGRAL

Despre inzestrarea armatei: achizitii pentru fortele terestre, navale si aeriene

Rep.: Inzestrarea Armatei. Aţi spus în februarie că vă doriţi colaborări cu producători de armament din ţări precum SUA, Turcia, Marea Britanie, care să producă in Romania în colaborare cu producătorii de armament români. S-a finalizat ceva din aceste discuţii?

Mihnea Motoc: Am demarat discuţiile pe care le evocam în luna februarie cu aproape toţi producătorii, am cuprins aproape toţi producătorii de renume, cu care dorim să implementăm una dintre coordonatele strategice pe linie de înzestrare pe care ne-am propus să o urmăm, anume o parte importantă a achiziţiilor să se facă de o manieră care generează efecte în economia românească, efecte în industria noastră de apărare. Deci căutăm soluţii cu preluarea, în cea mai mare măsură posibilă şi convenabilă pentru aceşti producători a fabricaţiei, a producţiei – în ţară.

Aceasta este o abordare care trebuie văzută în cuplaj şi cu un alt principiu de care încercăm să ne ţinem în materia achiziţiilor în anul acesta şi cei ce vin, anume o abordare un pic mai strategică, un pic mai de termen lung, privilegierea unor acorduri-cadru, de pildă, de achiziţie pe perioade până la 10 ani, de exemplu. De ce? Avem o previzibilitate şi o credibilitate mai mare în plan bugetar, în condiţiile existenţei nu numai a acordului politic transpartinic pentru alocarea de anul viitor a 2% din PIB pentru apărăre şi menţinerea pe 10 ani, dar avem şi instrumente mai bune de proiecţie bugetar-fiscală multianuală. Am gândit în acest spirit structura bugetului pentru anul în curs şi proiecţia multianuală, proiecţia bugetar-fiscală care se face acum, pe următorii 3 ani.

Rep.: Daţi-mi un exemplu de astfel de acord multianual. Un acord-cadru.

Mihnea Motoc: Încercăm să divizăm resursele bugetare pentru o achiziţie echilibrată între toate cele trei categorii de forţe. Există o nevoie profundă resimţiţă de achiziţionare a unei game largi de vehicule pentru forţele terestre. La forţele terestre avem acest necesar care trebuie completat şi care se pretează foarte bine, atât la ideea de abordare contractuală pe termen lung, cât şi la ideea de preluare a soluţiilor de fabricaţie, în bună măsură, în ţară.

Vorbim aici de transportoare blindate 8×8, de vehicule 4×4 fie pe roţi, fie pe şenile, şi de ceea ce se numesc tehnic platforme multifuncţionale de transport – sunt camioane cu diverse destinaţii pentru uzul armatei, aici vorbim de circa 25 de profile diferite. În plus faţă de aceasta, tot la nivelul forţelor terestre, avem un proiect tot de completare a capacităţilor de comunicaţii şi informatică, deci achiziţionare de sisteme moderne, dar şi compatibile între ele. Să dezvoltăm acest lucru la nivelul forţelor terestre, pornind de la o soluţie tehnică dezvoltată în România şi cu producţie ulterioară implantată, în cea mai mare măsură a posibilului – evident, depinde şi de planurile şi analizele acestor investitori – unde, cum şi cât vor dori să aibă o detaşare a producţiei în România.

Feed-back-ul din mediile de specialitate este că această dorinţă şi aşteptare a noastră este nu numai cunoscută de către partenerii care vin la dialog, dar este şi integrată în potenţialele oferte pe care le pregătesc. Le vom alege, desigur, pe cele mai bune prin prisma acestor parametri.

VIDEO Motoc despre licitatiile pentru transportoare blindate:

Rep.: Când aşteptăm lansarea licitaţiei?

Mihnea Motoc: Practic, la transportoarele blindate 8×8, orizontul este scurt. Pentru identificarea unor oferte care se pliază pe aceste cerinţe, dorim ca, la modul ideal, să contractăm acest tip de achiziţii, să înceapă investiţiile anul acesta şi dacă este posibil, şi să finanţăm, să zic, o primă tranşă de asemenea vehicule anul acesta.

Rep.: Cât ar însemna o primă tranşă?

Mihnea Motoc: Este destul de greu de estimat, noi avem nişte proiecţii pe etape mai lungi, în raport de nevoile de înzestrare la nivel de batalioane din Forţele Terestre. Proiecţia merge, cum spuneam, până în 2026. Proiecţia se verifică în măsura în care reuşim – şi trebuie să reuşim – să contractăm, să încheiem aceste acorduri-cadru încă din anul 2016. Practic, la nivelul lunii viitoare ar trebui să putem vedea degajându-se nişte soluţii mai concrete.

Rep.: Deci, ca să înţeleg, va fi vorba de un contract-cadru pe un termen mai lung, cu o primă etapă în 2016 – posibil – pentru transportoare blindate care vor fi achiziţionate de la o companie străină, probabil, un partener străin şi vor putea fi fabricate în totalitate sau în parte în România.

Mihnea Motoc: Înţelegeţi bine. Există foarte multe combinaţii posibile şi nu aş pre-judeca soluţiile la care ne vom opri. Există şi posibilitatea – sunt producători de anvergură, care au posibilitatea să vină cu oferte poate şi mai atractive la toate categoriile de vehicule pe care le-am zis, nu numai la transportoarele blindate 8×8. Sunt câteva companii care fabrică produse din cel puţin două din aceste trei categorii, dacă nu chiar unele care acoperă întreaga gamă de produse.

Practic, de aceea ne raportăm la producători de renume mondial, pentru că ei au capabilităţile acestea. În ce priveşte industria de apărare naţională, există o serie de posibilităţi pe diverse secvenţe din acest portofoliu de nevoie de înzestrare cu vehicule. Binenţeles că va depinde foarte mult de opţiunea partenerului selectat asupra modului de realizare a investiţiei în România…

Rep.: …a off-set-ului, pentru că vorbim de nişte contracte tip offset.

Mihnea Motoc: A off-set-ului, da.

Rep.: Forţele Navale, a doua categorie de forţe care vor primi înzestrare nouă. Aţi lansat licitaţia pentru modernizarea fregatelor. Au început să apară ofertele?

Mihnea Motoc: Este încă prima etapă. Am lansat în SEAP anunţul, ne aşteptăm să apară expresii de interes. În această primă etapă se va realiza o anumită selecţie. Suntem într-o procedură de licitaţie restrânsă în care dorim să concureze acei producători care au forţa economico-financiară presupusă de asemenea operaţiuni, precum şi expertiză în ceea ce priveşte producerea de sisteme de comandă şi control pentru forţele navale, respectiv de sisteme de integrare a acestora în cadrul conceptului de luptă navală.

Deci sunt mai multe pre-condiţii care trebuiesc îndeplinite, în urma cărora va rezulta, în continuare concurenţial, un număr de companii care în etapa a doua vor putea să viziteze navele, să vadă documentaţia de atribuire şi, în final, sigur, oferta cea mai bună va fi reţinută, conform prevederilor legale.

Cu o precizare importantă: condiţia majoră impusă din start de partea română este ca lucrarile de modernizare să se realizeze în România, ceea ce înseamnă posibilităţi mai mari de antrenare a unor operatori economici de la noi, a unor integratori – să zicem, intermediari, posibil şantiere navale – şi, sigur, raţiunea-primă pentru impunerea acestei condiţii este o raţiune de securitate, ideea de a păstra în disponibilitate operaţională aceste nave.

Rep.: Când estimaţi că vor fi gata fregatele modernizate?

Mihnea Motoc: Va fi o finalizare diferenţiată a lucrărilor de modernizare, dacă memoria mă serveşte, prima fregată modernizată ar trebui să fie gata în 2018, iar cea de-a doua în 2020.

Rep.: Pentru Forţele Navale luaţi în calcul şi alte achiziţii? Poate un submarin?

Mihnea Motoc: În ce priveşte perspectiva pentru Forţele Navale, aici ar trebui să precizez că un alt principiu pe care-l urmăm este acela al asigurării unui echilibru între programele începute şi lansarea altora noi. Foarte puţine programe de achiziţii majore sau strategice în domeniul militar se cuprind înăuntrul unui an. Ele se rulează de la an la an ca regulă şi sigur, produsele achiziţionate, echipamentele achiziţionate devin, intră, efectiv, în dotare la un interval chiar şi mai mare de timp, pentru că nu sunt produse care se găsesc în rafturi.

Deci, anul acesta, în domeniul naval, ne gândim la opţiunile pentru achiziţionarea unor corvete multifuncţionale, în perspectiva anilor ce vin. Acest tip de înzestrare este prins în programul „Armata României 2027” şi, probabil, în 2016 ne vom concentra pe studierea opţiunilor disponibile, a tipului de contract care ne-ar servi cel mai bine şi vom degaja nişte soluţii spre finalul anului.

VIDEO Mihnea Motoc despre achizitia de corvete multifunctionale:

În privinţa submarinului trebuie să ne gândim, în primul rând, la submarinul pe care îl avem, la „Delfinul”, unde nu putem porni cu o cale de acţiune înainte să ne lămurim, printr-un studiu pe care îl avem în vedere, cu privire la starea sa actuală. Este o capacitate pe care o avem şi pe care ar trebui să o revitalizăm.

Rep.: Aţi anunţat şi o altă achiziţie de avioane F16. Care e calendarul de achiziţie pentru ele?

Mihnea Motoc: Conform etapizării stabilite prin programul avion multirol şi pe un plan mai de perspectivă, concepţia de realizare a capabilităţii aeriene, anul acesta, ce ar urma să se întâmple, ar fi intrarea în dotarea Forţelor Aeriene Române a primelor aparate F16, care vor fi aduse în septembrie o parte şi altele spre sfârşitul anului.

În acelaşi timp, 2016 este consacrat pregătirii procedurilor necesare lansării, atribuirii unei achiziţii pentru cea de-a doua escadrilă de avioane F16 în cursul anului viitor. Sunt necesare o serie de proceduri, de aprobări interne, este necesară, în primul rând, identificarea disponibilului de noi aparate, din dotarea forţelor aliaţilor noştri, în primul rând. Ştim că e un context în care cererea e mare şi o escadrilă disponibilă nu este chiar aşa de la îndemână

În prezent suntem în aşteptarea unor răspunsuri la o scrisoare pe care am trimis-o circular pentru informaţii despre disponibilul de asemenea aparate, după care, sigur, sunt o serie de acorduri ce trebuie încheiate, în primul rând cu SUA, care deţine o parte importantă din pachetul informatic, din serviciile necesare operării aparatelor F16, şi apoi acordurile necesare cu acel aliat, cu acel partener care este dispus şi are posibilitatea să ofere următoarele aparate pentru forţele noastre aeriene. Deci în acest domeniu, ne uităm la anul 2017, la finalul lui, pentru a putea parcurge toate aceste proceduri.

• Flota comuna NATO la Marea Neagra

Rep.: Flota aliată NATO la Marea Neagră: au fost de acord Bulgaria şi mai ales Turcia cu această idee? Am văzut că aţi avut întâlniri cu omologii bulgar, turc.

Mihnea Motoc: Este o iniţiativă în derulare, care se referă la componenta maritimă, la dimensiunea maritimă a concepţiei moderne de apărare pe care o propune NATO pentru flancul estic, respectiv este vorba de o prezenţă aliată avansată care să fie rotaţională, deci cvasipermanentă, nu neapărat permanentă, cu caracter multinaţional şi cu posibilitatea de a primi întăririle corespunzătoare în volum suficient şi cu grad de disponibilitate necesar pentru îndeplinirea misiunilor.

Această abordare, care, cu mare probabilitate va fi consacrată politic şi formal la Summit-ul de la Varşovia, se referă la toate spaţiile de interes operaţional, la terestru, la aerian şi la naval.

Deci ceea ce încercăm să punem la punct de aici şi până la Varşovia în plan terestru, de pildă, adică o prezenţă rotaţională de nivel brigadă multinaţională, care înseamnă, în primul rând, un cadru robust de exerciţii. Încercăm să-l reproducem şi în dimensiunea maritimă, la Marea Neagră. Deci nu este vorba de altceva decât de capabilităţile existente, de a porni de la capabilităţile existente, de la experienţa acumulată de-a lungul unui număr considerabil de exerciţii în format aliat care s-au desfăşurat în ultima vreme, inclusiv în cadrul măsurilor de asigurare lansate după summit-ul de la Newport. Este vorba de valorificarea unei experienţe, e adevărat, incipiente de cooperare navală în plan regional, vă aduceţi aminte, desigur, de formula Black Sea Four. Nu este acelaşi lucru, dar există antecedente de cooperare şi, practic, ce avem în vedere este o platformă de exerciţii navale care să presupună o rotaţie continuă şi să însemne un continuum de exerciţii şi, respectiv, o prezenţă aliată suficient de semnificativă la aceste exerciţii la Marea Neagră.

Am discutat parametrii politico-militari ai unei asemenea platforme, ai unei asemenea iniţiative, în primul rând cu aliaţii riverani. În principiu, formula va fi deschisă şi unor riverani care nu sunt aliaţi, dar sunt parteneri, cum ar fi Ucraina sau Georgia, şi va fi, desigur, deschisă şi unor aliaţi care nu sunt riverani dar care sunt prezenţi de o manieră persistentă, constantă, la Marea Neagră la exerciţii sau vizitări ale porturilor şi mă gândesc, în primul rând, la Statele Unite.

Rep.: Dar care trebuie să respecte rigorile convenţiei de la Montreaux…

Mihnea Motoc: Categoric, întreaga iniţiativă şi întreaga reflecţie din spatele acesteia sunt puse în spectrul defensiv şi în acelaşi timp sub cerinţele de respectare a legalităţii internaţionale şi a specificului acesteia la Marea Neagră, în speţă Convenţia de la Montreaux. Sperăm să fie posibil ca la Summit-ul de la Varşovia să poată fi anunţată o iniţiativă suficient de articulată la Marea Neagră.

Rep.: Ce înseamnă o deschidere a acestei iniţiative către Ucraina, către Georgia, mai exact? Participarea unor nave ucrainene si georgiene la acest tip de exerciţiu, sau ar însemna şi mai mult?

Mihnea Motoc: Încă o dată, există precedente de participare la exerciţii în diversele sfere terestru, aerian, naval şi cu parteneri. Acest lucru s-a făcut până acum şi în aceşti parametri este gândită o posibilă cooptare, o deschidere faţă de cei doi parteneri riverani menţionaţi. Există, de asemenea, semnale care indică interes din partea lor de a se alătura la acest tip de platformă integrată, de platformă coagulata de exerciţii. Sigur că va fi un semnal puternic anunţarea unei asemenea iniţitive la Summit-ul de la Varşovia, un semnal care reaminteşte că Marea Neagră este un spaţiu aflat în aria de responsabilitate a SACEUR, a comandantului suprem al Forţelor Aliate din Europa, că e un spaţiu în care steagul, pavilionul aliat flutură deopotrivă şi un spaţiu unde există libertate de navigaţie şi de acces.

• Rusia. STrategie NATO anti-razboi hibrid
  

Rep.: Totul spre nemulţumirea Rusiei. Aţi avut contacte formale în ceea ce priveşte această iniţiativă a constituirii unei flote aliate NATO în Marea Neagră?

Mihnea Motoc: Nu, desigur, pentru că suntem într-un regim restrictiv în privinţa contactelor politice şi militare la nivelul alianţei în ce priveşte Federaţia Rusă, dar aş dori să subliniez în primul rând faptul că aceste iniţiative nu sunt îndreptate împotriva cuiva, nu vizează pe cineva în mod anume, fie că vorbim de Federaţia Rusă, fie că vorbim de altcineva, este vorba de exersarea unui anumit tip necesar de pregătire într-un context de securitate pe care îl ştim ca fiind dificil, în orice caz – imprevizibil, şi care este dat, de la Newport încoace, de anumite evoluţii, fie că vorbim de anexarea ilegală a Crimeei, fie că vorbim de instabilitatea din estul Ucrainei, ori că ne raportăm la acumulările militare, la un anumit tip de exerciţii, cu o anumită tematică şi anvergură, pe care le vedem desfăşurate în zona Mării Negre, faţă de care, evident, că nici noi, nici alianţa, nu putem rămâne într-o postură de aşteptare.

Dar, încă o dată, întreaga concepţie şi iniţiativele pe care le preconizăm au caracter evident, manifest şi exclusiv defensiv şi nu sunt gândite a fi îndreptate împotriva cuiva. Deci nu cred că este atât de important să ne raportăm, altfel decât cu o anumită surprindere, la tipul acesta de declaraţii…

Rep.: E retorica obişnuită a Rusiei, suntem obişnuiţi cu ea…

Mihnea Motoc: Da, credem că important este să asigurăm o creştere reală a capacităţii de apărare naţională, pentru că în primul rând pe aceasta ne bazăm, acest lucru este cerut de un articol mai puţin cunoscut, sau mai puţin invocat al tratatului care stă la baza NATO, anume articolul 4, deci încercăm să ne bazăm pe capabilităţile noastre şi în acelaşi timp, să fim cât mai interoperabili, cât mai pregătiţi, cât mai apţi să primim suportul de solidaritate aliată la care se lucrează în prezent.

Şi sub aspectul acesta şi ca o finalizare a angajamentelor pe care ni le-am asumat şi care ne revin după summit-ul precedent, vom fi cu toate obligaţiile în grafic în privinţa celor două structuri de comandă şi control NATO de pe teritoriul nostru, cu capabilitatea operaţională finală în privinţa unităţii mai mici, de integrare a forţelor NATO şi cu capabilitatea operaţională iniţială pentru comandamentul multinaţional de divizie sud-est, în jurul căruia dorim să articulăm această prezenţă aliată avansată de care vorbeam înainte şi la care lucrează autorităţile militare aliate şi autorităţile militare naţionale, în speţă ministerul Apărării.

Rep.: Ministrul britanic al Apărării a declarat zilele trecute că Rusia şi-a intensificat acţiunile în estul Ucrainei, încălcând tot mai vizibil acordul de la Minsk. Vă aşteptaţi la o reluare a ostilităţilor, eventual vă aşteptaţi şi la o intensificare a ostilităţilor în sudul Ucrainei?

Mihnea Motoc: Cum spuneam, primul lucru la care ne gândim când analizăm contextul actual de securitate, fie că este cel proximal, fie că este cel mai amplu, dar care ne afectează şi este relevant şi pentru noi, este imprevizibilitatea. Nu cred că există predicţii pe care să te poţi baza la modul absolut, trebuie luate în calcul diverse scenarii.

Ce ştim că se întâmplă în jurul situaţiei din estul Ucrainei în ultima vreme este o prezenţă militară considerabilă de partea rusă a graniţei, sunt exerciţii, sunt intenţii de înfiinţare de noi unităţi pe ceea ce Rusia numeşte „direcţia strategică vest” şi aceste lucruri nu sunt cunoscute indirect, sunt declaraţii oficiale ale decidenţilor militari şi politici din Rusia. Observăm, desigur, că eforturile diplomatice pentru a se ajunge la o situaţie de realizare a acordului de la Minsk continuă şi, desigur, sperăm că această pistă va fi cea privilegiată şi că vom putea asista la o reglementare, precum aşteptăm, a acestei situaţii din vecinătatea noastră, care, desigur, nu ne este deloc indiferentă.

Rep.: Vorbeaţi de impredictibilitate. În mai toate declaraţiile oficialilor NATO, oficialilor aliaţi, se vorbeşte despre războiul hibrid, iar propaganda rusă este una dintre componentele acestui război hibrid. Cât de puternică e propaganda rusă în România?

Mihnea Motoc: Gândirea convenţională este că România este mai puţin afectată si mai puţin permeabilă la acest tip de acţiuni neconvenţionale, ceea ce nu înseamnă că suntem în afara vectorului de acţiune. Încercăm, sigur, să creştem rezilienţa pe care o avem, prin măsuri pe care le dezvoltăm în plan naţional, dar şi într-o concepţie mai integrată, la nivelul NATO. În economia rezultatelor aşteptate de la Summit-ul de la Varşovia se numără şi o strategie la nivel aliat de prevenire şi contracarare a ameninţărilor hibride.

VIDEO Motoc despres strategia NATO privind razboiul hibrid si propaganda Rusiei

• Summitul NATO de la Varsovia: Ce asteptari are Romania

Rep.: Trecem la subiectul Summit-ul de la Varşovia, de la care România are aşteptări mari. Unele dintre ele au fost anunţate în declaraţia celor nouă şefi de stat de la Bucureşti de anul trecut, 4 noiembrie. Ce înseamnă noi angajamente aliate de asigurare şi adaptare, din perspectiva României?

Mihnea Motoc: Mizele principale pentru România de la Summit-ul de la Varşovia sunt, în primul rând, trecerea Alianţei de la o politică de asigurare-reasigurare, cea decisă şi implementată de la Summit-ul din Ţara Galilor din 2014 până la zi, la o politică de adaptare strategică, pe termen lung, a Alianţei, atât la ameninţările şi riscurile de la est, cât şi la cele de la sud.

Venind pe flancul estic, aşteptările noastre sunt ca la Varşovia să se consacre politic postura robustă de apărare şi descurajare a Alianţei, iar în cadrul acesteia, aşteptăm consacrarea acelei idei de prezenţă aliată avansată pe întreg flancul estic, atât în nordul său, cât şi în sud-estul său, în zona noastră de la Marea Neagră, corelată cu un plan robust de exerciţii, cu poziţionare de echipamente suficiente şi cu acea posibilitate de a primi eficient, în timp util, întăriri suficiente. Deci, până la Varşovia, aceste lucruri care par conceptuale astăzi vor trebui să primească o traducere concretă în realităţi din teren. Şi cum spuneam, România este printre generatorii cei mai activi de idei despre cum ar putea să apară, în parametrii conveniţi la nivelul alianţei, o asemenea prezenţă aliată în zona noastră. Am avut prilejul să mă refer anticipat la posibila dimensiune maritimă a acestei prezenţe avansate.

În sfera terestră, ceea ce avem în vedere este o prezenţă de nivel brigadă multinaţională, aşezată pe un pilier românesc, pe o contribuţie românească, posibil şi pe o postură de naţiune-cadru, pe care ar exercita-o România, la care s-ar adăuga contribuţii din partea unor aliaţi care deja sunt prezenţi de manieră persistentă la exerciţiile intensificate din ultima vreme. Am în vedere, în primul rând, Statele Unite, dar avem contacte şi cu alţi aliaţi interesaţi şi avem în vedere şi discutăm cu vecinii noştri bulgari, care, de altfel, intră în sfera de integrare a comandamentului multi-naţional de divizie sud-est, găzduit de Bucureşti.

VIDEO Mihnea Motoc despre dorinta Romaniei de a avea o brigada multinationala NATO

Rep.: Dacă înţeleg bine, această brigadă multinaţională de care vorbiţi e diferită de brigada blindată americană anunţată săptămâna aceasta, ar fi o brigadă care să se sprijine pe forţele româneşti şi care să aibă o componentă aliată în diverse proporţii…

Mihnea Motoc: Exact, forţele româneşti care ar fi afiliate la comandamentul multinaţional de divizie. Conceptul este susţinut şi, de fapt credibilizat într-o foarte mare măsură de bugetizarea unei prezenţe de brigadă suplimentară, de brigadă mecanizată suplimentară a Statelor Unite, începând de la sfârşitul acestui an, care va asigura, în diverse configuraţii, participare cu efective şi cu echipamente. Si partea de echipamente este foarte importantă, pentru că e vorba de echipamente la zi, de echipamente dintre cele mai moderne, aflate în dotarea armatei americane. Participarea la acest concept, practic, de exerciţii perpetue, continue, în format multinaţional…

Rep.: Astfel încât să nu se încalce cadrul diplomatic NATO-Rusia, care nu permite aliaţilor să staţioneze trupe în zonă.

Mihnea Motoc: Este una dintre raţiuni. Cealaltă raţiune este aceea că, în condiţiile în care s-a investit enorm în flexibilitatea forţelor, în mobilitatea lor, conceptul de apărare modernă care este promovat la nivelul NATO nu se axează pe prezenţe permanente, fie de trupe, fie de echipamente, nu este unul static, este unul dinamic şi merge foarte mult în direcţia identificării prealabile a forţelor care ar urma să intre în acţiune, fie în termen foarte scurt, fie în completare, într-un termen rezonabil, pe planuri foarte precise de compunere a acestor forţe şi, respectiv, exersarea continuă atât a comenzii şi controlului în acest format integrat, cât şi a abilităţii de a îndeplini misiunile de tip „articolul 5”.

Practic acesta este unul dintre obiectele importante ale programului de exerciţii avut în vedere. Deci nu este vorba de a indisponibiliza trupe şi echipamente pe durate foarte-foarte mari, ci de a le avea la îndemână. Un exemplu de cât de bine a funcţionat această abordare a fost răspunsul alianţei la solicitarea specială a Turciei de luare a unui pachet de măsuri asigurătorii, în contextul tensionat apărut după doborârea avionului rusesc. Pachetul este robust şi a fost disponibil într-un termen foarte scurt.

Rep.: Haideţi să recapitulăm, măsurile pe care le aşteaptă România de la Summit-ul de la Varşovia. Am vorbit de flota aliată la Marea Neagră…

Mihnea Motoc: Nu vorbiţi de flotă. Eu nu am utilizat niciodată acest concept, nu avem o denumire finală pentru ceea ce v-am prezentat, dar, în esenţă, este vorba de…

Rep.: …o cooperare întărită, aliată, la Marea Neagră…

Mihnea Motoc: O cooperare întărită cred că e, pentru moment, termenul cel mai bun. Încă o dată, trebuie să-l agreem cu toţi participanţii şi să-l vedem lansat.

Rep.: Deci ar fi această cooperare întărită, aliată, la Marea Neagră, ar fi această brigadă multinaţională în ceea ce priveşte forţele terestre. Aţi mai vorbit despre măsurile legate de contracararea războiului hibrid şi a propagandei, presupun că este tot o aşteptare a României…

Mihnea Motoc: Da, a României şi a Alianţei. Face parte din pachetul de rezultate aşteptat. Includeţi aici apărarea cibernetică…

Rep.: În care România joacă un rol important, din câte ştiu, mai ales în furnizarea de soluţii pentru Ucraina…

Mihnea Motoc: Exact, dar avem şi noi şi alţi aliaţi în a ne întări capabilităţile de apărare cibernetică, de a investi în această direcţie.

Adăugaţi limpezirea aşteptată a perspectivelor de prezenţă internaţională pentru stabilizarea Afghanistanului, ce se va întâmpla dincolo de sfârşitul acestui an – subiect de mare interes şi pentru noi, inclusiv pentru a putea să ne planificăm corespunzător disponibilul de forţe. Pentru anul acesta am menţinut o prezenţă în jurul a 650 de militari în misiunea „Resolute Support”, în urma unei decizii, relativ din scurt, pentru că s-a constatat că, deşi forţele armate şi de securitate afghane cresc, se consolidează, mediul de securitate de acolo rămâne unul dificil: actorii non-statali aflaţi în competiţie în Afghanistan se înmulţesc şi deci este posibil şi este bine să ştim cât mai exact cu putinţă ce tip de prezenţă va fi necesară în continuare în Afghanistan. Este o investiţie în stabilitatea Afghanistanului şi a regiunii absolut considerabilă, şi România este prezentă cu trupe de 13 ani, acum în Afghanistan, şi deci nu ne permitem să o risipim într-un mediu care este încă de considerabile provocări

Adăugaţi aici şi faptul că se va discuta din nou despre angajamentul pentru apărare, The Defense Pledge, acel obiectiv de atingere a 2% din PIB ca alocare pentru sfera apărării, şi dincolo de aceasta, în cadrul celor două procente se doreşte dirijarea unui minimum de 20% din resursele bugetare pentru achiziţii, ceea ce, anul acesta am reuşit foarte bine în cadrul bugetului Apărării – anume ne situăm la 28,8% pentru achiziţii, este mai mult decât recomandarea noastră, dar este justificat pentru că suntem abia în al doilea an consecutiv în care depăşim o stare de sub-finanţare din acest punct de vedere şi, deci, avem foarte mult de recuperat.

De asemenea, viitorul parteneriatelor va fi în discuţie, v-aş invita să urmărim un moment, foarte probabil, definitoriu pentru agenda Summit-ului de la Varşovia, care se va consuma la Bucureşti la sfârşitul acestei luni, găzduim reuniunea directorilor politici pentru apărare din statele aliate şi vom vedea deja degajându-se unele opţiuni mai clare legate de agenda de la Varşovia; următoarea etapă importantă este ultima reuniune ministerială a Apărării de dinaintea summit-ului, cea din iunie, de la Bruxelles şi, de asemenea, reuniunea miniştrilor de externe ai ţărilor NATO în luna mai.

Rep.: În ce priveşte scutul de la Deveselu, mizează România pe declararea capabilităţii operaţionale iniţiale?

Mihnea Motoc: Noi susţinem şi acest lucru, dar şi integrarea acestei importante componente în sistemul integrat de apărare antiaeriană şi anti-rachete balistice, care este agreat ca obiectiv al Alianţei. Susţinerea noastră are în vedere aportul important pe care prinderea componentei Deveselu în sistemul NATO îl aduce pentru securitatea întregii alianţe şi acoperirea notabilă pe care acesta o acordă, o permite, nu numai României, dar şi altor aliaţi din zona noastră. Ne dorim, desigur, fără a fi formalişti faţă de semnificaţia Summit-ului de la Varşovia, dar este un moment istoric şi este un moment de impuls politic aparte, ne dorim să fie posibilă finalizarea procesului politico-militar pentru integrarea, pentru avansarea acestui sistem integrat anti-rachete balistice, la nivel aliat. Noi suntem perfect în grafic sub aspectul obligaţiilor noastre…

Rep.: Deci mai trebuie luată doar decizia politică, până la urmă…

Mihnea Motoc: La nivel aliat.

Rep.: Nu e un secret pentru nimeni că în interiorul alianţei au existat reticenţe din partea unor state în ceea ce priveşte un angajament mai ferm al alianţei în estul Europei, tocmai pentru a menaja susceptibilităţile Rusiei. A reuşit România să înfrângă această rezistenţă politică a unor state din vechea Europă?

Mihnea Motoc: Nu este neapărat vorba de o rezistenţă politică, este vorba de accente diferite, de abordări ce pot fi diferite între ţările aliate, în raport de configurare a ameninţărilor. Ameninţări există, riscuri există, atât de la est cât şi de la sud, sigur că priorităţile pot fi nuanţat diferite, dar noi sperăm în reconfirmarea – şi acesta mi se pare, probabil, cel mai important lucru – reconfirmarea coerenţei, solidarităţii aliate la Summit-ul de la Varşovia şi în acest sens, pledând, desigur, pentru consolidarea posturii de descurajare şi apărare la flancul estic, pe întreg flancul estic, nu pierdem din vedere şi suntem gata să examinăm un rol care ar putea fi definit pentru alianţă şi în raport cu ameninţările de la sud.

Eu cred că România este un liant important, prin poziţia sa echilibrată, faţă de întreg spectrul de riscuri din mediul de securitate adiacentă alianţei. Este un factor de catalizare a acestei abordări armonioase pe care o aşteptăm, şi care este foarte importantă, de la Summit-ul de la Varşovia.

Rep.: Cu alte cuvinte, România e dispusă să îşi asume o implicare şi în flancul sudic.

Mihnea Motoc: Securitatea noastră este indivizibilă. Aceasta este concepţia pe care o urmăm. Nu numai că suntem dispuşi să susţinem orice tip de rol care va fi identificat pentru alianţă, ca atare, în contracararea ameninţărilor de la sud. Nu este o poziţie declarativă, noi considerăm că participarea noastră care este a patra contribuţie din rândul naţiunilor aliate şi ne-aliate prezente în Afghanistan, noi considerăm că această contribuţie este o contribuţie în ceea ce numim, într-o accepţiune extinsă, zona de sud.

Rep.: Dacă i se va cere României să participe, eventual, cu trupe şi în lupta împotriva ISIS… Este gata România?

Mihnea Motoc: Nu i s-a cerut de către NATO, i s-a cerut şi suntem parte la coaliţia internaţională anti-Statul Islamic, care operează atât în Irak cât şi în Siria şi după cum ştiţi, ni s-a cerut şi am agreat o contribuţie cu 50 de mentori, de formatori pentru forţele pentru operaţii speciale din Irak. Sigur, că nu este vorba de o misiune NATO, dar se discută în continuare şi nu este exclus să se identifice un rol pentru alianţă ca atare – este un subiect delicat, dar nu este exclus să se identifice un rol pentru alianţă în contextul acestor eforturi internaţionale împotriva ameninţării prezentate de Statul Islamic.

Deci am răspuns la un asemenea tip de apel, desigur – nu mă pot pronunţa cu anticipare apropos de răspunsul nostru în cazul altor solicitări care nu sunt deloc de exclus. Însă linia noastră de principiu este că suntem sensibili la faptul că există un spectru mai larg de ameninţări şi că depărtarea geografică nu ne fereşte nici pe noi, nu ne pune nici pe noi la adăpost de efectele, de consecinţele acestor ameninţări şi că de aceea trebuie să fim dispuşi să arătăm solidaritate aliată şi dacă putem şi dacă este posibil, să fundamentăm acţional, concret, această poziţie de principiu. Şi cred că am demonstrat că putem s-o facem, suntem un factor de echilibru în maniera în care alianţa se raportează la climatul de ansamblu de securitate de relevanţă pentru ea şi de aceea cred că suntem un contributor important la un rezultat de succes pentru Summit-ul de la Varşovia.

• Are nevoie UE de o forta de aparare comuna?

Rep.: Trecem la o altă decizie, sau o idee politică ce a început să-şi facă loc în Europa, o forţă de apărare comună a Uniunii Europene. E România pro sau contra? Avem NATO, până la urmă.

Mihnea Motoc: Da, sigur, Tratatul de la Lisabona evocă dezvoltarea unei politici europene de securitate şi apărare şi nu exclude ideea de apărare europeană în perspectivă. Probabil vă referiţi şi aveţi în vedere declaraţia oarecum recentă a preşedintelui Comisiei Europene, a domnului Juncker, care s-a referit la interesul ca UE să poată să dispună de o forţă, de o armată proprie, care să o pună la adăpost faţă de ameninţările generate în est, şi care, în ultimă instanţă, să dea credibilitate mai mare politicii externe europene.

Nouă ni se par importante două lucruri de făcut la ora actuală în acest plan de preocupări în Uniunea Europeană. Primul este cristalizarea unei viziuni şi unei înţelegeri comune asupra ameninţărilor şi riscurilor pe care le percepem noi ca Uniune Europeană, ca atare, în mediul contemporan. Şi avem o şansă să ajungem la o asemenea viziune şi înţelegere şi definiţie comună în documentul programatic care este în pregătire şi care va fi, cel mai probabil, adoptat la Consiliul European din iunie, anume Strategia Globală a Uniunii Europene, la care, desigur, am contribuit din start cu idei şi în care investim sprijin politic.

Cea de-a doua chestiune care ar trebui urmărită cu prioritate acum este ideea de a utiliza cadrul european şi cadrul NATO pentru a facilita dezvoltarea şi utilizarea în comun a capabilităţilor militare. Cu toţii suntem sub constrângeri bugetare, cu toţii ne confruntăm cu nevoia de a achiziţiona capabilităţi militare din ce în ce mai sofisticate, dar şi din ce în ce mai scumpe şi de aceea este important să utilizăm posibilităţile de a face economii de scară, deci de a dezvolta în comun şi de a utiliza în comun asemenea capabilităţi.

În cadrul UE participăm la Pooling and Sharing, la iniţiativa Pooling and Sharing. La nivelul NATO există iniţiativa de apărare inteligentă, Smart Defense, România privilegiază şi insistă pentru coerenţa între cele două procese, pentru complementaritatea lor, pentru evitarea dublajelor, şi, deci, credem că acestea sunt lucruri care sunt în derulare şi care contribuie la substanţierea ideii de politică de apărare comună, ca o perspectivă prevăzută în tratat.

Deci nu vedem util şi prioritar în această etapă să gândim structuri noi neapărat, avem deja de testat grupurile de luptă, battlegroups-urile Uniunii Europene, sunt puse la dispoziţie, după cum ştiţi, două asemenea formaţiuni pe semestru, sub diverse naţiuni-cadru. Noi facem parte din grupuri de luptă sub autoritatea Italiei şi a Greciei, dar, până acum, niciunul dintre aceste grupuri de luptă nu a fost angajat în vreo acţiune, nu a existat mobilizare politică suficientă pentru a recurge la ele. Sunt tot felul de idei în privinţa posibilei lor destinaţii, dar pe termen scurt şi mediu, ar fi de dorit să vedem întâi utilizate aceste formaţiuni existente deja.

Rep.: Cu alte cuvinte, un cadru există deja, rămâne să-l folosim şi apoi să avansăm spre alte idei, dacă se dovedeşte necesar.

Mihnea Motoc: Exact!

Rep.: Până atunci, avem NATO.

Mihnea Motoc: Şi păstrând complementaritatea şi rolurile atribuite NATO şi Uniunii Europene din care facem parte, realizez acuma, de ceva timp – 12 ani de prezenţă în NATO şi, în curând, la 1 ianuarie 2017, un deceniu de apartenenţă la Uniunea Europeană. Nu mai suntem membri noi. Şi nici aliaţi noi.