EXCLUSIV VIDEO Masinile de facut bani negri. O marturie din interiorul mafiei maxi-taxi din jurul Bucurestiului
Alexandru sustine a lucrat ca sofer pe maxi taxi pe o ruta din nordul Bucurestiului ani de zile iar dupa dezvaluirile HotNews.ro despre conditiile inumane din transportul pe liniile preorasenesti s-a decis sa vorbeasca sub anonimat. Cati bani negri produce o masina pe zi, cum ajung mii de lei in fiecare seara la patron cu plasa si cum soferii sunt obligati sa verse la sfarsitul zilei o cota. Acest sistem i-ar obliga sa incarce ilegal masinile cu cat mai multi clienti. Alexandru sustine ca, desi sunt angajati cu salariul minim, soferii nu incaseaza nici un ban, ci traiesc doar din ce le ramane dupa ce fac cota ceruta de patron. Nici soferilor insa nu le ramane putin, tot bani negri.
- Alexandru dezvaluie cum functioneaza un intreg mecanism corupt, cu institutii de control mituite pentru a intoarce capul, de la politie locala la autoritati de control din ministerul transporturilor. Mai mult, patronii de maxi taxi ar fi facut lobby inclusiv pentru scoaterea unor linii RATB pentru a elimina orice concurenta.
- Nota: Alexandru este un pseudonim. Fostul sofer de maxi taxi a acceptat sa vorbeasca doar sub protectia anonimatului. Din acest motiv, pentru a-i proteja identitatea, imaginea a fost blurata si vocea distorsionata. Vezi in text integral interviul in varianta VIDEO
Alexandru afirma ca a lucrat urma cu cativa ani la o firma din Bucuresti care opereaza mai multe linii preorasenesti si interjudetene. Sustine ca masinile nu erau omologate, majoritatea, pentru a transporta calatori in picioare. Legea s-ar fi schimbat in ultimii zece ani, iar amenzile care se aplicau firmei pentru transportul calatorilor in picioare se aplica de atunci soferului. Mai spune ca au fost soferi care au incasat amenzi care pot ajunge pana la cateva mii de lei, dar ca erau anuntati cu o zi inainte de regula daca pe traseu vor fi controale si nu mai luau calatori in picioare.
“Patronii ne obligau sa facem un plan pe care sa-l predam la sfarsitul fiecarei zile. Daca noi nu luam oameni in picioare, nu puteam sa dam acei bani. Eram intr-un cerc vicios. Cota zilnica varia in functie de masini. Daca era microbuz 16 + 1 suma era undeva la 300 – 400 de lei pe care trebuia sa o dam zilnic patronului. Daca lucrai pe autobuz cu 28 – 30 de locuri, suma crestea poate la 600 la 800 de lei.”
Toti acesti bani, sustine Alexandru, erau bani negri, nefiscalizati, colectati cu plasa la sfarsitul fiecarei zile de catre un angajat al firmei care ulterior ii preda patronului.
“Lucrurile decurgeau in felul urmator. Te duceai la munca dimineata la patru, patru jumate cinci cand incepea munca. Pe parcursul zilei faceai suma X. din care bagai motorina 300 de lei, iti luai tu salariul undeva in jur de 100 – 150 de lei pe zi in conditiile in care le dadeai lor planul. Singurii bani fiscalizati erau cei pe care-i foloseasi sa alimentezi. Alimentai de 300 de lei, biletul era 3 lei, rupeai 100 de bilete. Din banii fiscalizati alimentam, se mai fiscaliza o suma mica, maxim 200 de lei, ca sa ramana in acte. Iar restul de bani se strangeau frumos pachetele cu elasctic, in punga. Seara ii strangea cineva si se ducea cu ei a doua zi la firma. Nu se fiscalizau, nu treau pe la stat, nu erau in acte, nu se rupeau bilete”.
Alexandru sustine ca a fost angajat cu contract, salariu minim pe economie, dar in realitate nu incasau niciodata acest bani. “Doar semnam o data pe luna intr-un tabel ca am luat salariul, state de plata dar noi nu incasam acest salariu minim”. Alexandru spune ca a acceptat aceasta situatie pentru ca nu avea de ales si pentru banii incasati la sfarsitul zilei. “Si ei erau multumiti, si noi”, explica Alexandru. Din aceasta afacere, adminte el, de pierdut aveau numai si numai calatorii si statul.
Cum puteau totusi functiona firmele de maxi taxi in aceste conditii? Nu erau opriti de politie, alte autoritati de control care verifica transportul de calatori? “Nu poate sa faca un patron atatea ilegalitati daca cineva nu-l lasa: Autoritatea Rutiere Romana, Politia Rutiera de la Biroul Cotrol Trafic, Fiscul, la un moment dat erau case de marcat pe bord dar ulterior s-au scos”, explica Alexandru, care spune ca in opinia sa, situatia se perpetueaza si astazi.
L-am intrebat pe Alexandru daca nu s-a temut ca, in cazul unui accident cu maxi-taxiurile burdusite cu calatori tinuti in picioare, risca sa raspunda penal si civil. “Erau niste riscuri pe care ni le asumam. Era si inconstienta, si nevoie de bani si presiunea patronului. Evident ca daca eram in pozitia unui calator as fi avut alta atitudine, dar in pozita de sofer imi asumam riscul. Pe dalta parte, 90 la suta din zi mergeam foarte incet, cu 30 – 40 km la ora. Mergeam incet si nu erau riscuri de accidente. Poate mai erau tamponari din spate ca luai banii, vorbeai la telefon, nu erai atent si-l loveai pe cel din fata ta. Dar, da, ne asumam niste riscuri de a face accidente insa cum spuneam, trebuia sa aducem intr-un fel planul”.
Alexandru sustine ca patronii acestor firme de maxi taxi sunt in legatura cu politicieni, fara ajutorul carora n-ar putea castiga licitatii. Pe de alta parte, el sustine ca in campaniile electorale, firmele presteaza servicii de transport pentru partidele care organizeaza excursii cu alegatori. Fostul sofer de maxi taxi mai spune ca a auzit de discutii in interiorul firmei pe tema unor sume de bani care urmau sa fie transmise unor institutii de control. “Se dau spagi pentru ca autoritatile competente sa lase firmele, patronii, sa-si faca treaba. Se mai intampla un accident, o sesizare, o plangere, se misca putin autoritatile dar nu cum ar trebuie sa fie mereu, pentru ca acele firme sa nu mai poata profita de calatori, transportati in conditii jalnice, si nici sa faca bani nefiscalizati”, afirma Alexandru.
In opinia lui, sigura solutie ar fi ca RATB sa extinda liniile de trransport in comun pe rutele preorasenesti, in localitatile limitrofe de la marginea Bucurestiului. Pe de alta parte, sustine ca au fost situatii in care pe anumite linii s-a dat spaga tocmai pentru a fi scos RATB-ul. “Lumea facea reclamatii, venea RATB-ul, mergea o perioada. Clientii, veniturile la firmele de maxi taxi scadeau. Si atunci patronii faceau demersuri sa scoata RATB-ul, dupa care se dublau incasarile. Si asta s-a intamplat de vreo doua ori in cinci ani de zile pe o ruta pe care lucram”, povesteste Alexandru. El spune ca s-a gandit sa sesizeze ilegalitatile si la institutile statului, insa a ezitat de fiecare data din cauza ca nu a avut incredere ca va reusi sa schimbe ceva.
Un calcul simplu arata ca o firma de maxi taxi cu 50 de masini, daca toate microbuzile au doar 16 locuri, strange la sfarsitul zilei cel putin 20.000 de lei (cam 4300 de euro zilnic) bani negri. Daca masinile sunt cu mai multe locuri, suma creste. Asfel, in buzunarul acestui patron de maxi-taxi intra cel putin 150.000 (osutacincizecii de mii) de euro bani nefiscalizati in fiecare luna. Aproape 2 milioane de euro pe an!
Mecanismul descris de Alexandru a fost confirmat si de alti angajati ai unor firme de maxi taxi contactati de HotNews.ro.
Background. HotNews.ro a prezentat vineri, 26 mai, conditiile infernale de transport din maxi taxi pe ruta Pipera – Tunari, care au provocat revolta calatorilor. HotNews.ro a dezvaluit ulterior ca patronul firmei care transporta in conditii inumane navetistii pe ruta Tuneri – Pipera are mai multe legaturi cu primaria Voluntari sau cu primarul Florentin Pandele. Daniel George Leasa (41 de ani) este in prezent consilier judetean PSD la Consiliul Judetean Ilfov, dar timp de doua mandate (2008-2012 si 2012-2016) a fost consilier local la Primaria Voluntari. Potrivit informatiilor obtinute de HotNews.ro, Daniel George Leasa este una si aceeasi persoana cu managerul FC Voluntari, care a castigat recent cupa Romaniei la fotbal, echipa subventionata generos de primaria condusa de Florentin Pandele.
Marturiile mai multor cititori HotNews.ro arata ca majoritatea liniilor preorasenesti de maxi taxi ofera conditii inumane de transport: inghesuiala permanenta, calatori transportati in picioare, lipsa aerului conditionat, soferi agresivi si care vorbesc la telefonul mobil, nerespectarea orarului curselor.
Din cauza transportului in comun sub orice critica, multi navetisti folosesc masinile proprii, aglomerand traficul oricum intens din Bucuresti. Dar de ce e atat de inuman transportul in comun pe liniile preorasenesti, asa cum o demonstreaza reportajele HotNews.ro din ultimul an? Pe langa lipsa de respect a unor soferi de maxi taxi, starea precara a unor microbuze, mai exista si o problema de sistem: blocarea in ultimii trei ani a licitatiei pentru atribuirea traseelor preorasenesti. Autoritatea Metropolitana de Transport Bucuresti (AMTB) a explicat, la solicitarea HotNews.ro, ca serviciile de transport de persoane intre Bucuresti si localitati din judetul Ilfov se desfasoarea in baza unui program de transport intocmit de ARR (Autoritatea Rutiera Romana) in 2008 si prelungit succesiv. „Ultima prelungire a fost aprobata pana la ramanerea definitiva a deciziilor instantelor de judecata, iar dupa aceasta data, pana la data finalizarii procedurilor de atribuire a traseelor cuprinse in urmatorul program de transport, in conditiile si termenele prevazute de reglementarile legale in vigoare si in masura in care prin hotararile definitive ale instantelor de judecata nu se prevede altfel, conform OUG nr 5 din 2017, aprobata prin legea nr 114 din 2017”, se arata in raspunsul Autoritatii Metropolitane.
Citeste si
INTERVIURILE HotNews.ro