„Patru motive diferite în 72 de ore” / Explicații contradictorii ale lui Trump despre scopul războiului din Iran

Motivul exact al intervenției militare care a provocat deja moartea a sute de iranieni și a șase soldați americani rămâne neclar, iar informațiile sugerează că amenințarea iraniană nu era iminentă, scriu Financial Times și Wall Street Journal. Întrebat, marți, în Biroul Oval, dacă Israelul a forțat mâna Americii să atace, Trump a spus că e posibil să fi fost exact invers, pentru că el era convins că Iranul urma să lovească.

De la debutul intervenției militare din Iran, oficialii administrației Trump, inclusiv președintele, au oferit mai multe explicații concurente sau contradictorii cu privire la scopurile războiului.

De la schimbarea regimului la oprirea programului nuclear și a celui de rachete balistice al Teheranului, de la ajutorul pentru protestatarii iranieni, răzbunarea pentru moartea soldaților americani și stoparea eforturilor Iranului de a exporta instabilitate în regiune, Donald Trump a invocat mai multe motive pentru pornirea operațiunii care a destabilizat Orientul Mijlociu și a generat un șoc pe piețele energetice.

Iar luni seară, secretarul de Stat Marco Rubio a venit cu o altă explicație: SUA știau că Israelul era gata să atace Iranul, care ar fi ripostat împotriva SUA. A fost prin urmare un atac preventiv.

„Știam că, dacă nu îi atacam preventiv înainte să lanseze aceste atacuri, am fi suferit pierderi mai mari”, a declarat el reporterilor din Congres, o afirmație repetată ulterior de președintele republican al Camerei Reprezentanților, Mike Johnson

„Patru motive diferite pentru război în ultimele 72 de ore”

Președintele a oferit „patru motive diferite pentru război în ultimele 72 de ore”, a declarat pentru Financial Times congresmanul democrat Jake Auchincloss. „Cine ar putea lua în serios un astfel de comandant suprem?”, s-a întrebat acesta?

Unele contradicții au fost explicite. Sâmbătă, Trump i-a invitat pe iranieni să răstoarne guvernul, după bombardamentul SUA.

O zi mai târziu, reprezentanții lui Trump au declarat că administrația nu are niciun interes în schimbarea regimului. „Nu este treaba noastră să alegem următorul guvern iranian”, a declarat senatorul republican Lindsey Graham pentru NBC.

Duminică, Trump a părut de acord, spunând că el și-a „îndeplinit” promisiunea de a ajuta poporul iranian. Ce va urma depinde „de ei”, a spus el.

Apoi, el a spus că a ales „trei opțiuni foarte bune” dintre oficialii iranieni pentru a prelua conducerea țării. O zi mai târziu, el a declarat pentru ABC că atacurile SUA și Israelului au fost „atât de reușite” încât candidații „au murit cu toții”.

„Nu știm cine conduce țara acum. Ei nu știu cine conduce”, a declarat el pentru CNN.

Luni, secretarul Apărării Pete Hegseth insista iarăși că schimbarea regimului nu este un scop, deși a recunoscut că conducerea de la Teheran s-a schimbat deja, după moartea liderului Ali Khameni și a altor comandanți de top.

„Administrația a fost inconsecventă și adesea inexactă”

Pe măsură ce războiul s-a extins în Orientul Mijlociu, Trump a anunțat duminică că bombardamentele „puternice și precise” vor continua „fără întrerupere pe tot parcursul săptămânii”.

Luni, președintele SUA a declarat că războiul ar putea dura mult mai mult. „Orice ar fi necesar”, a spus Trump.

„De la început, am prevăzut patru-cinci săptămâni, dar avem capacitatea de a continua mult mai mult”, a declarat el pentru CNN. „Nici măcar nu am început să-i lovim cu adevărat”, a spus el.

Iar luni seară, Departamentul de Stat a emis o recomandare mai puțin obișnuită, cerând americanilor să părăsească aproape întreg Orientul Mijlociu, un plan pe care aparent nu l-a luat în calcul în debutul conflictului.

Oficialii și congresmenii americani care au acces la informații clasificate, împreună cu experții din domeniu, au observat că afirmațiile administrației sunt incomplete, nefondate sau pur și simplu greșite, scrie Wall Street Journal.

Iar întrebările nu vor face decât să se intensifice pe măsură ce înalții oficiali ai administrației vor informa Congresul la începutul acestei săptămâni.

„Administrația a fost inconsecventă și adesea inexactă în explicarea motivelor pentru care suntem în război, a obiectivelor pe care încercăm să le atingem și a modului în care intenționăm să le atingem”, a declarat pentru Wall Street Journal Michael Singh, care s-a ocupat de dosarul Orientului Mijlociu în administrația George W. Bush.

„Nu cred că administrația a încercat să inducă în eroare, dar se creează impresia că construiesc avionul în timpul zborului”, a explicat acesta.

Discuția privind arma nucleară

Unele afirmații ale administrației, inclusiv cea privind capacitatea Iranului de a construi rapid o bombă nucleară, au fost puse la îndoială.

Steve Witkoff, negociatorul șef al SUA cu Iranul, a declarat luna trecută pentru Fox News că Iranul este „probabil la o săptămână distanță” de a avea material nuclear pentru fabricarea bombelor”.

Însă SUA și Israelul au atacat cele trei principale instalații nucleare ale Iranului în iunie anul trecut, iar Trump a declarat că acestea au fost distruse.

Congresmeni și oficiali americani citați de Wall Street Journal au afirmat că Iranul nu era nici pe departe capabil să construiască o armă nucleară, chiar dacă ar fi dorit acest lucru.

Oficialii și analiștii spun că Iranul are într-adevăr de uraniu care ar putea fi îmbogățit într-un interval de aproximativ o săptămână pentru a fi utilizat în fabricarea unei arme nucleare.

Problema este că Iranul pare să nu dispună de instalații de îmbogățire în care să fie asamblate centrifuge pentru a îmbogăți materialul până la gradul necesar pentru fabricarea armelor.

Iar pasul de la obținerea uraniului puternic îmbogățit la fabricarea unui focos nuclear nu e tocmai simplu.

Puține dovezi pentru racheta intercontinentală capabilă să ajungă în SUA

Oficialii au spus, de asemenea, că nu există dovezi care să susțină afirmația lui Trump cum că Iranul ar putea dezvolta rapid o rachetă capabilă să lovească SUA.

Această concluzie s-a bazat în parte pe dovezi colectate în urma unui raid american asupra unei nave din Oceanul Indian care transporta echipament militar din China către Iran în luna decembrie, au declarat oficiali americani, scrie Wall Street Journal.

Forțele speciale americane au abordat nava și au confiscat marfa de natură militară destinată Iranului, a declarat unul dintre oficiali.

Însă nu s-au găsit dovezi că eforturile Teheranului de a lansa rachete intercontinentale capabile să ajungă în SUA erau pe cale să dea roade, potrivit unui congresman familiarizat cu evaluările.

Cine atacă pe cine mai întâi?

Iar acuzația că Iranul ar ataca preventiv ținte americane din Orientul Mijlociu se baza pe faptul că Israelul sau SUA ar fi lovit Iranul primele.

Într-o convorbire telefonică cu reporterii, sâmbătă, un înalt oficial al administrației a declarat că motivația președintelui de a lansa un atac includea posibilitatea ca Iranul să lanseze atacuri preventive împotriva intereselor SUA din Orientul Mijlociu și că o așteptare suplimentară ar putea risca un dezastru, scrie Wall Street Journal.

Acest scenariu fusese prezentat cu câteva zile înainte celor mai importanți republicani și democrați din Congres, care au acces la cele mai sensibile informații ale serviciilor secrete americane privind chestiuni de securitate națională.

Însă democrații și asistenții familiarizați cu informarea au declarat că oficialii au susținut că scenariul presupunea posibilitatea ca Israelul să atace Iranul primul – ceea ce oficialii considerau foarte probabil –, Teheranul ar putea viza instalațiile americane din regiune în timpul contraatacului său.

„Nu exista nicio amenințare iminentă pentru America care să justifice expunerea trupelor noastre la pericol”, a declarat sâmbătă senatorul Mark Warner din Virginia, democratul de vârf din Comisia de Informații a Senatului, care a participat la informare.

Până duminică, oficialii administrației și-au retras afirmația inițială potrivit căreia Iranul ar lansa un atac preventiv pe cont propriu. Luni, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că îngrijorarea era legată de ceea ce ar face Teheranul dacă Israelul ar lansa primul un atac.

Explicația ei a fost reluată de Marco Rubio luni seară.

Trump: „E posibil să fi forțat mâna Israelului”

Donald Trump a vorbit despre motivele atacului și în timpul întâlnirii de marți de la Casa Alba, cu cancelarul german Friedrich Merz. Întrebat de un reporter dacă a forțat mâna Israelului să lansese atacurile de sâmbătă asupra Iranului, președintele american că e posibil să fi fost exact invers.

„E posibil ca eu să le fi forțat mâna israelienilor. Eram în negocieri cu acești nebuni (n.r. inranienii), iar eu m-am gândit că ei o să atace primii. Ar fi atacat dacă nu o făceam noi primii. Sunt convins de asta. Avem negociatori extraordinari, oameni care fac asta cu mult succes și care au făcut-o toată viața lor. Și, pe baza modului în care decurgeau negocierile, cred că urmau să atace primii. Iar eu nu voiam să se întâmple asta”, a declarat Trump.

„Dar Israelul era pregătit, iar noi eram pregătiți și am avut un impact foarte puternic, pentru că practic aproape tot ce aveau a fost distrus”, a mai spus acesta.