Luni, 10 noiembrie 2014, de la ora 16:00, la sediul Institutul Cultural Roman (Aleea Alexandru nr. 38, Bucuresti) va avea loc vernisajul expozitiei „Arhitecti romani creatori de patrimoniu cultural 1869-1989“ – etapa a III-a, organizata de ICR si Uniunea Arhitectilor din Romania.
Proiectul prezinta cele mai importante opere de arhitectura edificate in peste 120 de ani de activitate profesionala recunoscuta, de la prima opera de arhitectura semnata de un arhitect roman in 1869 pana la revolutia din decembrie 1989.
„Expozitia isi propune punerea in valoare a patrimoniului arhitectural ca axa majora de dezvoltare culturala si subliniaza, totodata, contributia arhitecturii la coagularea spiritului comunitar si la dezvoltarea identitatii nationale. Conceptul acestei expozitii este evidentierea evolutiei temporale constante si de calitate a spatiului construit romanesc, dincolo de vicisitudinile istoriei, razboaie mondiale, schimbare de regimuri politice, crize financiare sau economice“. – prof.dr.arh. Cristina Olga Gociman
Etapa a III-a de studiu completeaza cu inca 37 de panouri cercetarea anterioara prezentata in etapa I si etapa a II-a, care a cuprins 137 de opere de arhitectura. Astfel, proiectul totalizeaza, in acest moment, 174 dintre cele mai reprezentative creatii ale arhitectilor romani.
Din perioada antebelica sunt prezentate 14 lucrari, printre care arh. Felix Xenopol – Pasajul Macca-Villacrosse, o interventie urbana remarcabila; arh. Ion Mincu cu trei lucrari foarte diferite: o locuinta – Casa Robescu, o institutie – Palatul Administrativ – Covurlui din Galati si o vasta colectie de lucrari funerare – cavouri in Cimitirul Bellu. Opere in registru eclectic – arh. Nicolae Mihaescu – Casa Mita Biciclista, arh. Dumitru Maimarolu – Palatul Camerei Deputatilor, alaturi de opere ilustrative ale curentului neoromanesc, precum Palatul de Justitie din Galati – arh. Grigore Cerchez – sustin dialogul stilistic al epocii.
Modernismul romanesc este ilustrat de arh. State Balosin – Imobilul Wilson sau arh. Duiliu Marcu – Palatul Consiliului de Ministri din Bucuresti. Mausoleul de la Marasesti arh. George Cristinel si arh. Constantin Pomponiu si spatii de cult ortodoxe, precum Catedrala din Cluj, de aceiasi autori, dau seama de preocuparea pentru celebrarea marilor evenimente ale devenirii nationale. Cladirea Garii de Nord, arh. Victor Stefanescu, este un exemplu remarcabil de art deco.
Lucrarile postbelice, din perioada 1949-1989, in numar de 23, demonstreaza profesionalismul arhitectilor romani. Se remarca Extinderea Academiei de Studii Economice Bucuresti – arh. Cleopatra Alifanti; Televiziunea Romana – arh. Tiberiu Ricci; Institutul Politehnic Bucuresti – arh. Octav Doicescu. Lucrarile metroului au lansat o puternica provocare pentru arhitecti, privind spatiul statiilor, realizari pentru care au primit premiul Academiei Romane.
Sunt prezentate si doua opere de arhitectura realizate in strainatate: Palatul Parlamentului Khartoum din Republica Sudan – arh. Cezar Lazarescu si Locuinte insiruite Parc Quesnel Montreal, Quebec, Canada – arh. Sergiu Hanganu.
Lucrarile colectivului de tineri asistenti universitari pentru dezvoltarea unor functiuni specifice ale studentilor din perioada anilor 1980 incheie prezentarea: arh. Emil Barbu Popescu / arh. Petre Ciuta – Student Parc Complex studentesc Tei, Bucuresti; Casa stiintei si tehnicii pentru tineret Slatina, alaturi de arh. Stefan Dorin; arh. Stefan Lungu – Casa stiintei si tehnicii pentru tineret, Ramnicu-Valcea.
Proiectul este o cercetare in derulare care urmareste evidentierea aportului arhitecturii si arhitectilor la crearea patrimoniului national, componenta a patrimoniului european.
Expozitia va fi deschisa la sediul ICR pana la 20 noiembrie 2014.