Expoziția cu lucrări „hidoase” care seamănă cu niște „cadavre aduse de la morgă” șochează Brașovul. „Cine vrea să vadă lucruri frumoase, să meargă la florărie”

La începutul lunii octombrie, Brașovul a devenit o imensă galerie de artă odată cu începerea Bienalei Internaționale de Artă Vizuală în cadrul căreia sute de artiști din țară și străinătate își expun lucrările, unele avangardiste sau suprarealiste. În peisajul cultural din orașul de sub Tâmpa s-a încadrat și expoziția „Excess” a scultptorulul român stabilit în Austria Virgilius Moldovan, care a stârnit un val de indignare în rândul brașovenilor și a oamenilor politici locali, deși experții îl apreciază.

Sculpturile corpurilor umane hiperrealiste și supradimensionate, realizate din gel siliconic de artistul Virgilius Moldovan au avut un impact puternic asupra celor care au ajuns la Centrul Cultural Apollonia din municipiul Brașov.

Creațiile scultptorului brașovean prezentate la Bienala Albastră au fost catalogate drept „oribile”, „dezgustătoare”, „hidoase” sau că seamănă cu niște „cadavre aduse de la morgă” și au stârnit discuții aprinse în spațiul public, fiind criticate înclusiv de oameni politici din administrația publică, notează Brașov Metropolitan.

Bienala Albastră sau Bienala Internațională de Artă Vizuală este cel mai mare eveniment dedicat artelor vizuale din regiunea centru a României, un proiect cultural organizat o dată la doi ani, de către Asociația Culturală Artessentia, fiind finanțat de Consiliul Judeţean Braşov şi cofinanţat de Primăria Municipiului Brașov.

Titlul temei din acest an este OXIMORON, prin care se atrage atenția asupra contradicțiilor sociale care se manifestă în perioada pe care o trăim.

Discuții în contradictoriu au început să apară și în spațiul public, după ce „Excess” a fost prea mult pentru unii brașoveni care au atacat dur expoziția lui Virgilius Moldova, artist născut la Brașov.

Consilierii locali PSD, indignați

Inclusiv consilieri locali de la PSD și PNL au fost revoltați de lucrările expuse la Centrul Cultural Apollonia.

Șefa grupului de 4 consilieri locali ai PSD, Alexandra Crivineanu, afirmă că nu este „frumoasă” și că „oripilează”, conform Biz Brașov.

„Dezavuez total și condamn public decizia celor de la Centrul Cultural Apollonia, de a expune intr-un spațiu ce ar trebui sa fie al ‘frumosului’ și esteticului, astfel de lucrări ce te oripilează. În calitate de membru al Comisiei de cultură a Consiliului Local Brașov voi fi mult mai riguroasă în aprobarea bugetelor și in acordul asupra unor astfel de manifestări ale artei. Brașovul si oamenii Brașovului sunt la un alt nivel și nu merită o asemenea etichetă”, a scris pe Facebook Alexandra Crivineanu.

Expoziția „Express” a fost la mai multe muzee din România, printre care și la Muzeul de Artă din Craiova, ai cărui reprezentanți au cu totul altă părere față de social-democrații din CL Brașov.

• „Născut la Brașov în 1955, studiază sculptură în cadrul Academiei de Arte ‘Ion Andreescu’, din Cluj, la clasa sculptorului Kos Andras. În 1986 părăsește România, pentru a se stabili și lucra la Viena. A expus, începând din 1995, aproape pretutindeni în lume, în expoziții de grup și solo, în galerii, târguri de artă și diverse bienale, câștigând premii importante, printre care Medalia de Aur pentru sculptură, la Bienala Internațională de Artă de la Florența (1999). Lucrările sale revin în România după anul 2000, mai precis în 2003, cu prilejul unor expoziții organizate la Muzeele de Artă din Cluj și Brașov, iar anul acesta, ajung pentru prima oară la Craiova.
• Moldovan sculptează preponderent, dar nu exclusiv, figuri și trupuri umane, într-o manieră aparent hiperrealista. Cel mai adesea, ele sunt supradimensionate și impresionează datorită unei meticuloase concentrări asupra detaliului anatomic, exhibat cu o sinceritate cinică și dureroasă. Prin intermediul materialului – silicon – și a unei combinații de rășini, preparată după o formulă proprie, reușește să reproducă cu acuratețe culoarea, consistentă și aspectul cărnii omenești. Surprinse în ipostaze aproape grotești, personajele sale sunt nuduri dezumanizate. Spre deosebire de modelul nudității sculpturale antice, ce zeifica omul, Moldovan, se folosește de monumentalitate pentru a accentua caracterul subuman al propriilor personaje.
• Virgilius Moldovan produce un nou tip de artă ostilă, dar nu una a formei colțuroase, descărnate, violență fizic (gen punk – ce ura, alături de convenție, consumerismul și excesul, și-și direcționa atacul spre exponenții acestora), ci a formei onctuase – violență metafizic – ce reflectă tocirea percepției sensibile și a energiei, printr-un fel sau altul de exces (perfect reprezentabilă că un exces alimentar), sau prin abandonul reacției critice”, apreciază experții de la Muzeul de Artă Craiova.

Și Muzeul de Artă Cluj-Napoca a găzduit o expoziție a sculptorului brașovean în 2016, când aprecia că „sculpturile hiper-realiste de mari dimensiuni ale lui Virgilius Moldovan supradimensionează adevăruri neconfortabile despre corpuri umane imperfecte, adesea groteşti. Adevărurile surprinse de artist fac referire la o intimitate resimţită adesea ca obscenă. Creaţiile sale se impun prin caracterul impecabil al execuţiei tehnice, care surprinde nuanţat defectele corpului uman. Virgilius Moldovan ne propune o artă care dezvăluie şi exclamă pentru a demasca un presupus caracter anacronic al glorificării printr-o artă monumentală sau prin estetismul tradiţiei abstracte, punând în valoare capacitatea persuasivă a limbajului figurativ”.

„Cum să expui un penis?”

Părerile experților în artă nu sunt împărțite nici de subprefectul Braşovului, Lucian Pătraşcu (PSD), care s-a declarat revoltat de expoziție.

„Cum să expui un penis? Cum să îți expui co****e? Și asta cu bani de la bugetul municipiului”, a spus recent Pătrașcu, conform Biz Brașov.

Reprezentanții instituțiilor care au finanțat Bienala Albastră au explicat cum au fost alese proiectele.

„Am apelat la trei specialiști în artă pentru a selecta proiectele ce urmau a beneficia de cofinanțare prin programul Consiliului Județean Brașov. În momentul în care au fost aprobate finanțările, în cazul unor proiecte, nu erau stabiliți toți artiștii”, a declarat Toaso Imelda, director executiv în cadrul Consiliului Județean Brașov.

„Lucrările amplasate în diferite spații publice din municipiul Brașov fac parte din Bienala Albastră, cel mai mare eveniment dedicat artelor vizuale din regiunea centru a României. Bienala Albastră este un proiect cultural organizat o dată la doi ani, de către Asociația Culturală Artessentia, proiect finanțat de Consiliul Judeţean Braşov şi cofinanţat de Primăria Municipiului Brașov. Proiectul include peste 1.000 de opere de artă, expuse în 24 de locații din oraș, și selectate de curatorii Asociației Artessentia. Cu titlu de clarificare privind desfășurarea evenimentelor culturale finanțate de Municipiul Brașov, Consiliul Local Brașov aprobă Ghidul și criteriile de finanțare, iar comisia de evaluare formată din 3 consilieri locali și 4 experți independenți evaluează și notează proiectele culturale depuse”, a spus viceprimarul Brașovului, Flavia Boghiu (USR).

Ce spune Virgilius Moldovan despre lucările din expoziția „Excess”

Virgilius Moldovan, care are lucrări expuse în cel mai mare muzeu din Austria, spune că unele din trupurile hiperrealiste și supradimensionate care au șocat brașovenii au fost premiate în străinătate.

• „Printre lucrările expuse la Brașov sunt câteva piese cu care am câștigat premii în domeniu în Italia. De exemplu am câștigat Premiul Lorenzo Magnificul – chiar marele premiu – la bienala de artă de la Florența.
• De exemplu, una dintre statuile prezente face trimitere la o lucrare a lui August Rodin – Vârsta de Aur” – este reinterpretată și prezentată în aceeași poziție, dar după 100 de ani. O altă statuie face trimitere la mitologie, la minotaur, și arată că un personaj care s-a născut cu malformații în urma unor experimente chimice făcute pe femei în anii ’50, care au atins și fătul, a reușit, după ce a fost abandonat, să se ridice prin propriile puteri și să ajungă o persoană influentă în ciuda diformităților sale.
• În mitologie, minotaurul, tot o persoană cu diformități, este un personaj negativ, care mănâncă oameni, dar acesta este pașnic”, a declarat Moldovan pentru BizBrașov.

Artistul brașovean a mai declarat că unul din corpurile prezente la expoziție reprezintă un adolescent care se află în fața descoperirii propriei sexualități și că din cauza faptului că nu respectă anumite standarde, fiind supraponderal, i-ar fi mai greu să ajungă „să își atingă visul”.

„La o astfel de sculptură am lucrat, de exemplu, opt luni de zile și am pus în ea elemente mitologice și elemente culturale la care fac trimitere și care nu sunt disponibile oricui. Aș recomanda personajelor politice care critică să fie puțin mai deschise, pentru că cultura este un kickback (recul, n.r.) al societății actuale”, a subliniat Moldovan.

Întrebat dacă ar trebui ca în galeriile de artă să fie prezentate doar lucrări considerate frumoase de către societate, sculptorul brașovean a spus că „acestea dispar cel mai repede din memoria vizitatorului, pe când lucrări care imprimă mai multe simboluri, nu neapărat pozitive, rămân întipărite în mintea omului”.

„Cine vrea să vadă lucruri frumoase, să meagă la florărie. Acolo totul e frumos!”, a mai declarat Moldovan.