Expoziţia 'Ofrandă Sfinţilor Brâncoveni', de Miruna Budişteanu, la Palatul Voievodal Curtea Veche
Expoziţia ‘Ofrandă Sfinţilor Brâncoveni’, realizată de Miruna Budişteanu, va putea fi vizitată, în perioada 14 august – 10 septembrie, la Palatul Voievodal Curtea Veche din Bucureşti, informează Agerpres. Vernisajul expoziţiei va avea loc în data de 13 august, de la ora 19,00 la Palatul Voievodal Curtea Veche.
‘Ofrandă Sfinţilor Brâncoveni este rodul unei atitudini construite şi şlefuite în timp şi în spaţiu, produsul vizibil al unui cumul cultural şi artistic, cântărit şi decantat după atentă chibzuire – este un demers, un parcurs viu care nu se termină acum şi aici, ale cărui vlăstare se ramifică progresiv, ca un mir izvorâtor’, mărturiseşte artista, menţionând că ‘lucrările sunt executate preponderent pe pergament (foiţă de ceapă) sau pe multimedia vellum film, materialitatea şi dimensiunea acestora facilitând interacţiunea cu mediul şi structura arhitecturală’.
Potrivit acad. Răzvan Theodorescu, ‘în anul şi luna comemorării celor trei secole de la mucenicia stambulistă a Brâncovenilor, o creatoare cunoscută şi formată în spiritul artei monumentale, vădit ataşată valorilor ortodoxiei (…) vine să angajeze prin culori de aur şi sânge fapta eroică a Voievodului Martir şi apropiaţilor săi’.
‘O face chiar în Curtea Veche bucureşteană, un spaţiu istoric unde Brîncoveanu şi-a avut sălaş, casa domnească, grădină şi foişor. Aici, într-un stil care îi este propriu, hieratic şi modern totodată, într-o tehnică aparte – tempera, cu intervenţii şi smalţuri lichide şi grafit pe pergament sau nou apărutul (pentru mine) şi inteligent folosit multimedia vellum – Miruna Budişteanu închipuie, pe suprafeţe generoase care intră în concurenţa fericită cu zidaria veche, imagini liturgice: altare, tronuri cereşti, pocale şi arhangheli, invoalte Fecioare şi Hristos în Potir, sau ramuri înflorite ale artei valahe vechi, unde ‘Physis’-ul Aristotelic, aici natura triumfătoare, biruia în fresce şi sculpturi, în piatră şi lemn’, afirmă academicianul.
În opinia acad. Theodorescu, demersul Mirunei Budişteanu se constituie într-o ‘expoziţie ofrandă, pentru care nu se puteau găsi un timp şi un loc mai potrivit, întru prăznuirea celei mai teribile jertfe din trecutul românesc’.