Expoziție cu acuzații de antisemitism: „Lucrările pun în discuție diverse orori istorice”, afirmă curatorul. O cercetătoare îl contrazice: „De ce artistul poartă svastici la gât?”

O expoziție semnată de artistul Sorin Tara și curatoriată de Dan Popescu a stârnit reacții aprinse pe rețelele de socializare, fiind acuzată de antisemitism și glorificare a nazismului. Într-un interviu acordat Hotnews.ro, curatorul susține că lucrările au fost interpretate eronat și că „expoziția este un semnal de alarmă, o formă de demitizare și o critică directă la adresa tuturor ideologiilor sângeroase care au marcat istoria, inclusiv nazismul”. În replică, Adina Marincea, cercetătoare specializată în extremism, afirmă că prin aceste răspunsuri curatorul „ocolește voit cele mai spinoase întrebări”.

• Comentarii critice au vizat în special prezența unor simboluri precum svastica, considerate de unii drept „îndemnuri la ură, violență și exterminare”. 
• Curatorul expoziției, Dan Popescu susține că lucrările lui Sorin Tara nu glorifică ideologiile totalitare, ci le ironizează și le demitizează. „Ceea ce vedem aici este o lipsă totală de înțelegere a limbajului artei contemporane și a mizelor acestei expoziții”, a afirmat el, pentru HotNews. 
• În urma explicațiilor oferite, cercetătoarea Adina Marincea a afirmat că, dacă artistul „vrea să critice ideologia reprezentată de svastică, totuși se semnează cu o svastică întoarsă sau poartă astfel de simboluri la gât? (…) Apoi, nu doar folosirea acestui simbol este criticată, ci și mesajele antisemite ale lucrărilor sale”.

„Care e granița între un artist controversat și un simpatizant nazist”, a fost întrebarea referitoare la expoziția numită „Istoria la p**a goală”, organizată la Malmaison, înaintată de Iulia Bădilaș, o tânără care a văzut lucrările artistului Sorin Tara. Au urmat apoi mai multe critici și au apărut voci care au cerut interzicerea expoziției. Totodată, Comunitatea Artiștilor și Artistelor din Malmaison s-a delimitat de conținutul expoziției, precizând că nu este responsabilă pentru selecția proiectelor găzduite în galeriile individuale. 

Acuzațiile au fost respinse de curatorul expoziției, Dan Popescu, care a afirmat că expoziția „nu este o glorificare a trecutului întunecat, ci o oglindă provocatoare pusă în fața societății contemporane”. El susține că aceste critici vin în mare parte de la persoane care nu au vizitat galeria, iar el a explicat, în discursul său curatorial, „că nu este vorba, în niciun caz de o abordare antisemită”. 

„Dimpotrivă – expoziția e un semnal de alarmă, o formă de demitizare și o critică a tuturor ideologiilor sângeroase care au marcat istoria, inclusiv nazismul”, explică Popescu.

El susține că „lucrările ironizează, critică și pun în discuție diverse orori istorice – de la politica statului Israel în Gaza, la crimele comise de Hamas împotriva israelienilor pe 7 octombrie, până la atrocitățile rușilor în Ucraina, crimele regimului Miloșevici, Primul Război Mondial, bătălia de la Turtucaia și Holocaustul produs chiar pe teritoriul României”. 

„Simbolurile pot fi folosite în artă”

Dan Popescu crede că reacțiile negative față de expoziție provin „dintr-o neînțelegere profundă a limbajului artei contemporane și a contextului în care sunt folosite simbolurile controversate”. Potrivit lui, o parte din public consideră că anumite semne – precum svastica sau Steaua lui David – nu pot fi utilizate niciodată, nici măcar într-un cadru artistic menit să le problematizeze sau să le demitizeze.

„Le consideră sacrosancte, interzise, ignorând faptul că, în artă, contextul este esențial. N-au avut răbdarea sau disponibilitatea să asculte explicațiile curatoriale.”

Popescu invocă și cadrul legal care permite folosirea simbolurilor extremiste în scopuri artistice. „Legea este mai clară decât haosul declanșat de reacțiile lor”, susține el, făcând referire la articolul 4, alineatul 3 din Ordonanța de Urgență 31/2002, care permite utilizarea unor astfel de simboluri în contexte educaționale, științifice sau artistice. 

Totodată, el respinge ideea că momentul ales pentru o astfel de tematică ar fi inoportun, având în vedere că discursul neolegionar și antisemit a escaladat în spațiul public. „Într-un posibil viitor dominat de autoritarism de extremă dreaptă, astfel de expoziții nu vor mai putea exista. Dacă vrem să apărăm libertatea artistică, trebuie s-o facem acum”, afirmă el. 

Dan Popescu spune că se aștepta la reacții critice, însă nu din direcția din care au venit. „Credeam că nemulțumirile vor apărea mai degrabă din zona simpatizanților AUR, având în vedere că expoziția îl ironizează direct pe candidatul Călin Georgescu”, afirmă curatorul. 

În ceea ce privește simbolurile, consideră că prezența svasticii este „minimală” și nu are scopul de a glorifica nazismul sau de a nega Holocaustul – „Doamne ferește”, adaugă el. „Este o neînțelegere gravă a limbajului artei contemporane să reduci totul la simboluri, ignorând intenția și contextul.”

Artistul Sorin Tara, implicat într-un alt scandal în 2015. Curatorul îl apără 

Popescu face trimitere și la un scandal mai vechi, din 2015, în care artistul Sorin Tara fusese acuzat de simpatii extremiste, după o lucrare ce-l portretiza pe Klaus Iohannis în ipostaze controversate. 

„Am lucrat atât cu Tara, cât și cu Vlad Nancă, iar reacția acestuia din urmă a fost una superficială. A tras concluzia că Tara ar fi nazist, o greșeală similară cu cea pe care o vedem și acum.” 

Curatorul susține că, deși Institutul Goethe a renunțat ulterior la colaborare, în urma presiunilor publice, „nu exista nicio dovadă că Tara ar fi antisemit sau ar promova ideologii extremiste”. În opinia lui, a fost un caz de „cancel culture” înainte ca termenul să fie la modă.

Cercetătoare: „Sunt ocolite întrebările cu adevărat incomode”

Într-un răspuns pentru HotNews, Adina Marincea, cercetătoare la Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, critică poziția publică a curatorului Dan Popescu, despre care spune că „ocolește voit cele mai spinoase întrebări” legate de conținutul și simbolistica lucrărilor semnate de Sorin Tara. 

În opinia ei, nu doar folosirea svasticii este problematică, ci și modul în care artistul se raportează personal la acel simbol.

„Dacă domnul Tara vrea să critice ideologia nazistă, de ce se semnează cu o svastică întoarsă sau poartă astfel de simboluri la gât?”, întreabă retoric cercetătoarea. Ea consideră că astfel de gesturi transmit mesaje ambigue, greu de interpretat altfel decât ca forme de glorificare vizuală sau, cel puțin, de asumare simbolică.

Antisemitismul vechi ambalat în forme noi 

Marincea atrage atenția și asupra prezenței unor teme și tropi clasici ai antisemitismului în lucrările expuse. „În tablourile lui Tara apar narațiuni clasice antisemite, precum deicidul – tabloul cu Isus răstignit mâncat de fiare, purtând steaua galbenă cu care erau marcați evreii de naziști. Este o imagine care reia un trop vechi de secole, specific antisemitismului religios.”

Steaua galbenă apare, potrivit cercetătoarei, în mai multe lucrări din expoziția actuală, dar și în altele prezentate în 2023, „la doar o lună după atacul din 7 octombrie”. Simbolurile evreiești sunt plasate pe bombe, pe tancuri sau în colaje cu texte ca „$tat€ Terrorism”, o formulare care, susține ea, reia miturile legate de dominația financiară evreiască – un alt trop antisemit bine documentat.

„Critica Israelului nu e antisemitism. Generalizarea, da.”

„Nu e absolut nicio problemă în a critica statul Israel sau politica sa, dar devine antisemitism atunci când suprapui Israelul cu toți evreii, cu iudaismul sau cu simbolurile sale religioase. Asta înseamnă generalizare, și generalizarea duce la ură”, avertizează Marincea. 

Ea invocă toate cele trei definiții internaționale majore ale antisemitismului – IHRA, Nexus și JDA – care menționează explicit că o astfel de suprapunere este antisemitism, indiferent de intenție.

În acest context, cercetătoarea atrage atenția asupra climatului tot mai tensionat în Europa, după atacurile din 7 octombrie, și spune că ostilitatea față de evrei a crescut semnificativ. În România, adaugă ea, au fost vandalizate sinagogi și cimitire evreiești cu svastici sau mesaje de tip „Free Palestine”, într-o asociere nedreaptă și profund periculoasă.

„Această ostilitate creează un sentiment de nesiguranță și frică în rândul comunității evreiești. E complet iresponsabil să aduci, prin artă, mesaje antisemite – fie intenționat, fie din ignoranță. Efectul este același: răspândirea urii sub acoperirea libertății artistice.”

Marincea mai afirmă că problema nu se limitează doar la lucrările artistice. Ea susține că există și mărturii despre comportamente verbale antisemite ale lui Sorin Tara, adresate unor femei, inclusiv de origine evreiască. „Unul dintre tablourile sale se numește chiar Jewish bitch – Cățeaua evreică. Există, așadar, o coerență între mesajele din arta sa și comportamentul personal”, afirmă ea.

Expoziția continuă. Discuția cu publicul, deschisă

În timp ce expoziția a stârnit dezbateri aprinse, curatorul anunță că aceasta va fi în continuare deschisă, iar joi, 10 aprilie, va discuta cu publicul. „Participarea mea nu a fost pusă sub semnul întrebării de organizatori, ceea ce arată că demersul artistic este în continuare acceptat și susținut”, susține Popescu.