Extrema dreaptă, Trump, emisarul Kremlinului: toată lumea folosește momentul violențelor din Franța

Creșterea costului de trai a alimentat tulburările sociale în Europa și ar putea să ofere un nou impuls partidelor de extremă dreaptă în perspectiva alegerilor de anul viitor din mai multe țări, inclusiv Franța. Dar de nemulțumirea oamenilor și de protestele radicale din ultimele zile din Franța par să încerce să profite inclusiv administrațiile din SUA sau Rusia.

Războiul dintre SUA și Iran, care a izbucnit în februarie și a determinat o creștere bruscă a prețurilor la energie, a agravat problemele cu care se confruntă guvernele europene ce se străduiesc deja să țină inflația sub control, să susțină creșterea economică și să limiteze cheltuielile.

Comisia Europeană estimează că conflictul cu Iranul a costat Europa aproximativ 100 de miliarde de euro din cauza perturbărilor de pe piețele comerciale și energetice. Prețurile la benzină au crescut cu aproximativ 140%, iar cele la motorină s-au dublat, scrie Reuters.

Asta a început să se vadă în stradă.

În Franța, demonstrațiile care au început în liceele din nordul Parisului, din cauza nemulțumirii față de condițiile din educație, s-au transformat într-o mișcare mai amplă de protest față de costul de trai.

Sâmbătă, protestele au degenerat în violențe, unii protestatari s-au ciocnit cu forțele de ordine, au distrus și au jefuit magazine și au distrus o primărie din secolul al XIX-lea din Limoges.

Într-un discurs ținut în weekend, președintele francez Emmanuel Macron a recunoscut „cererile legitime” ale protestatarilor nemulțumiți de creșterea costurilor de trai și a prețurilor la combustibil, condamnând în același timp pe cei responsabili de violențe și jafuri.

Proteste în alte țări europene

Violențele au izbucnit și în alte părți. În Milano, poliția s-a ciocnit duminică cu protestatarii care aruncau cu pietre și jefuiau magazine în timpul demonstrațiilor împotriva serviciilor publice deficitare și a creșterii costurilor de trai.

În Gela, pe coasta de sud a Siciliei, fermierii au spus că costurile combustibilului au făcut ca exploatarea utilajelor să devină prohibitiv de scumpă. „Cultivăm pământul, culegem datorii”, se putea citi pe un banner.

Blocajele rutiere organizate de camionagii, fermieri și muncitori din industria siderurgică au perturbat transporturile în unele zone din sudul Italiei, contribuind la penuria locală de combustibil și la îngrijorări privind aprovizionarea supermarketurilor.

Zeci de mii de oameni au mărșăluit sâmbătă prin Lisabona pentru a protesta împotriva salariilor mici, a costurilor locuințelor și a creșterii costului vieții, sporind presiunea asupra guvernului de centru-dreapta al Portugaliei.

În Spania, evacuarea unei femei de 87 de ani din propria locuință a declanșat demonstrații la nivel național împotriva penuriei de locuințe și a chiriei în creștere, contribuind la organizarea unor alegeri anticipate luna viitoare.

Și în Belgia au avut loc demonstrații, în timp ce în Albania s-au organizat mitinguri de amploare, alimentate de furia față de corupția percepută a guvernului, lipsa locurilor de muncă și standardele scăzute ale învățământului.

Unii politicienii, atât de extremă dreapta, cât și de extremă stânga susțin din ce în ce mai des că restabilirea legăturilor energetice cu Rusia ar contribui la reducerea costurilor, contestând consensul dominant din Europa privind sprijinul acordat Ucrainei.

Îngrijorările legate de puterea de cumpărare au devenit „un motor major al politicii populiste” în întreaga Europă, a afirmat Gilles Ivaldi, politolog la Sciences Po, citat de Reuters.

Temă de campanie pentru Le Pen și Mélenchon

Cel mai recent șoc energetic survine după ani de tensiuni economice cauzate de pandemie și de consecințele invaziei Rusiei din 2022 asupra Ucrainei.

În Franța, creșterea costurilor energiei a creat un context exploziv pentru alegerile prezidențiale din aprilie viitor. Guvernul lui Macron se confruntă cu un deficit bugetar în creștere rapidă și cu presiuni din partea piețelor obligațiunilor.

Favorita Marine Le Pen, din partea partidului Adunarea Națională (RN), și veteranul stângii radicale Jean-Luc Mélenchon au făcut amândoi din prețurile combustibililor un punct central al campaniilor lor.

„Creșterea prețurilor la combustibil este în mod clar o problemă care o avantajează pe Marine Le Pen”, a spus Ivaldi, citat de Reuters. „Cred că aceasta este o temă pe care ea o abordează de ceva vreme”, a spus acesta.

De la începutul războiului din Iran, popularitatea lui Le Pen a crescut, în timp ce cea a lui Macron a scăzut, potrivit sondajelor realizate de Elabe.

Propunerea lui Le Pen de a reduce drastic taxa pe valoarea adăugată aplicată combustibilului a atras un sprijin larg din partea publicului. Analiștii spun că această temă rezonează puternic cu electoratul său de bază din zonele rurale și semi-rurale, unde deplasarea cu mașina este adesea esențială.

Guvernul și stânga radicală se ceartă, Le Pen vrea să capitalizeze

Partidul lui Mélenchon, Franța Nesupusă (LFI), a susținut cererile elevilor și ale protestelor mai largi, participând la protestele pașnice din ultimele zile și condamnând guvernul.

De partea cealaltă, guvernul a acuzat direct LFI că se află în spatele protestelor violente, spunând chiar că această grupare a stângii radicale dorește să „organizeze dezordine (…) până la alegerile prezidențiale”.

În acest timp, partidul lui Le Pen a dat vina pe ambele tabere.

„Plătim prețul pentru decenii de indulgență față de criminalitate, de autoritate slabă, de dezarmare morală, psihologică și materială a forțelor noastre de securitate internă”, a declarat Jordan Bardella, președintele RN, după ce a ieșit duminică dintr-o secție de poliție din centrul Parisului. El a spus că s-a dus acolo pentru a-i susține pe polițiști.

„Adunarea Națională nu iese în pierdere din această situație”

„Imaginea Franței care se conturează în această dimineață, în lumina tuturor distrugerilor, le joacă perfect în favoarea lor”, a spus pentru New York Times Bruno Cautrès, politolog la Sciences Po, o universitate din Paris.

„Putem vedea clar că Adunarea Națională nu iese în pierdere din această situație”, a adăugat el.

Violența s-a potrivit perfect cu imaginea pe care RN o prezintă de mult timp, aceea a unei Franțe divizate și care luptă pentru supraviețuire, a afirmat Vincent Martigny, profesor de științe politice la Universitatea din Nisa, Côte d’Azur.

Partidul a descris țara ca fiind divizată între Franța din centrele urbane – plină de studenți „woke” și de huligani – și „Franța cea bună” din mediul rural liniștit, a spus el, citat de New York Times

„Ei încearcă să opună aceste două Franțe, dintr-un motiv evident: deoarece electoratul lor nu se află în centrele urbane și nici în suburbii, ci se află în mod clar în cealaltă Franță”, a spus Martigny, adăugând că „acest lucru alimentează sentimentul de decădere, de declin”.

Trump și emisarul Kremlinului, pe aceeași lungime de undă

Abordarea RN față de revolte reflectă modul în care grupurile de extremă dreaptă din întreaga Europă se prezintă drept soluția la diferite tipuri de provocări sociale și guvernamentale.

În iulie, guvernul Spaniei a pierdut pentru scurt timp controlul asupra granițelor unui teritoriu spaniol din Africa de Nord, permițând un aflux de migranți și oferind partidului de extremă dreaptă al țării, Vox, un nou subiect pe care să-și bazeze campania electorală.

În Germania, partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania (AfD) conduce în sondajele naționale, în parte datorită faptului că exploatează anxietatea legată de identitatea țării.

Pe aceeași idee au părut că se situează administrația Trump și Kremlinul.

Deși identitățile protestatarilor îmbrăcați în negru și mascați sunt în mare parte necunoscute, liderii americani au prezentat tulburările ca fiind cauzate de imigranți.

„Franța arde!”, a declarat Trump pe rețelele sociale. „Imigrația unor oameni proveniți dintr-o lume cu totul diferită, oameni cu ură în suflet, a distrus acea țară odată măreață. Închideți granițele și preluați controlul, înainte să fie prea târziu!”, a spus el.

JD Vance a atribuit violențele „liberalilor occidentali” care „au importat lumea a treia în Franța și în alte țări în numele diversității și al compasiunii. Aceștia au ignorat problemele fundamentale legate de asimilare și compatibilitate.”

El a adăugat, speculând electoral momentul: „Sper că americanii sunt atenți. Acesta este viitorul pe care democrații din Congres îl doresc pentru țara voastră.”

Comentariile lor au fost în acord cu cele ale emisarului prezidențial rus, Kirill Dmitriev, care a spus că tulburările din Franța reprezintă „sinuciderea civilizației occidentale prin haosul provocat de migrație”, adăugând că Occidentul „a căzut din cauza incapacității de a discuta și de a corecta greșelile grave legate de migrație, energie și instigare la război”.

Rareori reacțiile de la Washington și Moscova au fost atât de aliniate, atât în ceea ce privește conținutul, cât și tonul, a observat Le Monde.