Fabuloasa poveste geamănă a autostrăzii Sibiu – Pitești și a autostrăzii din Bulgaria pe care românii ajung în Grecia, prin Kulata. „Dacă ne întrebați când sunt gata, pot oferi o singură dată”

Autostrăzile montane care șerpuiesc printre munți și dealuri sunt deja o imagine banală în vestul Europei, însă pe măsură ce șoferii se apropie de estul continentului, șoselele de mare viteză care taie munții sunt mult mai rare sau lipsesc cu desăvârșire în multe zone. România și Bulgaria au două exemple similare de autostrăzi montane, dar două abordări diferite în construcția lor. 

• Proiectul PULSE, în cadrul căruia a fost documentat acest articol, este o inițiativă transfrontalieră de jurnalism de investigație și explicativ, din care face parte HotNews. La articol a contribuit și Lilly Granitska (Mediapool.bg, Bulgaria)

România a început să lucreze la prima sa autostradă montană veritabilă – A1 Sibiu-Pitești – abia în ultimii ani, deși despre această conexiune peste Carpați, între Muntenia și Transilvania, se discută încă din anii ‘90, iar primele studii au fost făcute în anii 2000. 

Ne-a luat două decenii să ne apucăm, de când am studiat. Din tot coridorul 4 pan-european care străbate țara noastră de la vest la est – care leagă Portul Constanța de granița de vest – România s-a ocupat până acum să facă mai toate celelalte bucăți, iar ce a fost mai greu a lăsat la final. Practic, doar bucata Sibiu – Pitești pe zona montană mai lipsește. 

În ce stadiu este

Deși capetele dinspre Sibiu și dinspre Pitești au fost contractate înainte de pandemie și au fost finalizate între timp (tronsonul Pitești – Curtea de Argeș a fost complet deschis în luna iunie), cele trei zone mai grele – secțiunile 2, 3 și 4 – au fost scoase la licitație mai târziu și sunt cele mai în urmă. 

Doar secțiunea 4, cu lungul tunel de 1,35 de kilometri de la Momaia, se află în lucru complet acum, cu șanse de finalizare în 2026. 

Lucrări pe Valea Oltului

De cea mai importantă și grea bucată, constructorii s-au apucat de lucrări abia acum. Secțiunea 2 de 31,3 kilometri prin Valea Oltului este una cu adevărat spectaculoasă. Are, de fapt să spunem va avea, în concordanță cu istoria care nu ne permite certitudini, va avea așadar nu mai puțin de șapte tuneluri și zeci de viaducte care vor tăia munții de-o parte și de alta a Oltului. Peisajul rutier, odată finalizat, va arăta precum autostrăzile occidentale din Alpi, potrivit experților.  

Contractul este de 860 de milioane de euro și a fost semnat în februarie 2022. Îl execută turcii de la Mapa – Cengiz. 2025 este primul an cu lucrări semnificative demarate în zona de defileu al Oltului. Mai exact, recent s-a primit autorizația de construire pentru tunelul forat de 900 de metri de la Robești. 

Pe tronson mai sunt alte șase tuneluri de forat, la pachet cu zeci de poduri, pasaje și viaducte. Plus numeroase lucrări de consolidare și ziduri de sprijin. 

Termenul oficial de finalizare pentru Secțiunea 2 este finalul anului 2028, dar având în vedere complexitatea lucrărilor este puțin probabil ca acesta să fie respectat, consideră experții. 

Autostrada montană promisă bulgarilor de peste 25 de ani

Similar, la sud de Dunăre, vecinii din Bulgaria se confruntă și ei cu o situație similară: de pe coridorul care leagă Grecia de Salonic, cu o bucată montană de autostradă. Bucata, cheile Kresnei pe autostrada Struma, e soră vitregă bizantină cu segmentul românesc Pitești – Sibiu. 

Promisă și ea încă dinainte de 2004, bucata din Bulgaria nu a început. Ea face parte din coridorul IV pan-european.

Mai clar, autostrada Struma urmărește ruta de la Sofia la Kulata, la granița cu Grecia și face și ea partea din coridorul IV pan-european, ramura sudică. 

Cu o lungime de aproape 173 de kilometri, autostrada Struma a fost realizată în mare parte și dată în trafic în ultimul deceniu, mai puțin secțiunea montană care trece prin cheile Kresnei. 

Cheile Kresna sunt situate în zona Blagoevgrad, la nord de orașul Kresna, în sud-vestul Bulgariei. 

Defileul s-a format din incizia râului Struma între munții Pirin și Malashevska, unde râul a sculptat un spectaculos canion lung de 16 kilometri. Pe aici trece drumul național I-1, pe care mulți români îl străbat când merg spre Grecia, un drum care cu timpul a devenit insuficient pentru a deservi traficul pe ruta Salonic-Sofia. 

O singură cale a autostrăzii a fost scoasă la licitație

Șoseaua de mare viteză este în planuri încă din 2000 și ar fi trebuit să fie gata pentru Jocurile Olimpice de la Atena din 2004 – sau cel puțin asta a promis guvernul condus de Simeon Saxe-Coburg-Gotha în 2001, au explicat jurnaliștii de la Mediapool.bg, publicație care alături de HotNews.ro face parte din proiectul european PULSE. 

Abia post-2010 vecinii bulgari au demarat procedurile pentru o nouă șosea prin Cheile Kresnei. 

Planul Bulgariei diferă de abordarea pe care o are România cu autostrăzile sale montane, fie că discutăm de A1 pe Valea Oltului, de A8 prin Carpații Orientali sau de A3 pe Valea Prahovei.

Bulgarii au decis să scoată la licitație proiectarea și execuția unei singure căi a autostrăzii, a unui singur sens care să preia traficul pe direcția Grecia – Sofia, în timp ce traficul spre sud, spre Grecia, ar urma să folosească în continuare drumul național care trece și prin localități. Apoi s-au răzgândit. Istoria este fascinantă. 

Prețul este de 20 de milioane de euro pe kilometru și va crește cu 20 de milioane pe kilometru

În 2019 a fost atribuit contractul de construcție pentru prima parte a autostrăzii prin Defileul Kresna: ofertele depuse totalizau un preț de 604 milioane de euro pentru un sens de autostradă cu o lungime totală de 28,5 km. Aproximativ 20 de milioane de euro pe kilometru. În 2023 au și fost semnate contractele.  

Prețul va crește din cauza inflației și a altor factori precum scumpirile care au afectat piața materialelor de construcții, iar ajustarea valorii contractuale va fi făcută pe baza unei metodologii de indexare a prețurilor, similară cu cea utilizată în România. 

Potrivit șefului API (compania Bulgară de Drumuri), Yordan Valchev, costul ar putea crește cu cel puțin încă 20 de milioane de euro/km, practic o dublare. Conform legii, prețul contractului poate crește legal cu până la 302 milioane EUR (50% din valoarea inițială a contractului).

Aceasta înseamnă că, pe datele la zi, tronsonul de un sens de autostradă de 28,5 km prin Defileul Kresna ar putea ajunge să coste în total 906 milioane EUR (aproape 32 de milioane EUR/km), însă costul final va fi clar doar odată ce autostrada va fi construită.

Ce înseamnă o autostradă în sistem half-profile

Inițial, proiectul includea un singur sens de autostradă cu două benzi de circulație pentru traficul dinspre Grecia spre Sofia.

După faza de proiectare, care a fost finalizată între timp, întreaga șosea va avea trei benzi, ceea ce va crește și mai mult costul de construcție.

Noua idee care a reieșit din perioada de proiectare este de a folosi bucata de autostradă pentru traficul în ambele direcții. Practic, bulgarii vor să construiască Autostrada Struma prin Cheile Kresnei în sistem half-profile: adică să devieze tot traficul actual de pe drumul vechi care trece prin orașul Kresna în ambele direcții. 

Asta înseamnă că, după construirea așa-numitei centuri ocolitoare estice a orașului Kresna, vehiculele dinspre Sofia spre Grecia vor folosi două benzi, iar traficul dinspre Grecia spre Sofia va folosi o singură bandă – sau invers pentru că va fi introdus un sistem de trafic reversibil, în funcție de fluxul de trafic.

„Ideea este de a utiliza temporar un sens de autostradă în sistem 2+1 până la construirea celui de-al doilea sens”, a explicat jurnalista bulgară Lili Granitzka de la Mediapool.bg.

Construcția în sine va dura aproximativ cinci ani, dar nu este încă clar când va începe pentru că statul nu a finalizat procedurile de expropriere. Planul prevede construcția cu prioritate a variantei de ocolire a orașului Kresna – unde în prezent apar blocaje, acest lucru urmând să înceapă până la sfârșitul anului 2025.

În Defileul Kresnei vor lucra companii bulgare și slovace

Secțiunea de 28,5 km a autostrăzii Struma prin Defileul Kresna este împărțită în două loturi.

• Lotul 3.2.1 este construit de consorțiul DZZD „APP Lot 3.2.1”, care include companiile bulgare „Groma Hold” EOOD (62%), „European Roads” (20%), „Water Construction Blagoevgrad” AD (15%), «Putproekt» EOOD (2%) și compania slovacă „Vahostav-SK” (1%). Contractul are o valoare de 300 de milioane de euro cu TVA (23 de milioane de euro/km). 

Constructorii vor realiza o secțiune de 13,2 km. Această secțiune va include 3 noduri rutiere, 3 tuneluri cu o lungime totală de 2,3 km, 10 viaducte cu o lungime totală de aproximativ 3,5 km și 3 pasaje superioare și inferioare.

• Lotul 3.2.2 este construit de consorțiul DZZD „AM Struma – 3.2.2”, care include companiile bulgare „GBS Infrastructure Construction” (lider), „GBS International” AD, și compania portugheză „EPOS – Empresa Portuguesa de Obras Subterrâneas”. Contractul este în valoare de 285 de milioane de euro cu TVA (18 milioane de euro/km). 

Aceștia vor construi o autostradă cu trei benzi de circulație pe o lungime de 10,4 km, plus varianta de ocolire Kresna cu o lungime de 5,5 km. Această secțiune va include 4 tuneluri cu o lungime totală de 2.062 m, 10 viaducte cu o lungime totală aproximativă de 3 600 m și 9 pasaje superioare și inferioare.

Cu roșu este șoseaua actuală care trece prin orașul Kresna. În planul inițial, doar traficul dinspre Sofia către Grecia trebuia să rămână pe el. În albastru – noul drum cu trei benzi care va transporta traficul în ambele sensuri.

A doua cale a autostrăzii prin Cheile Kresnei, incertă

Deși lucrările nici n-au început pentru prima cale a autostrăzii Struma prin Cheile Kresnei, în Bulgaria frecvent apar titluri presă care anunță demararea procedurilor pentru cea de-a doua cale a șoselei de mare viteză. 

„Acestea sunt doar intenții și nu este clar când sau dacă vor avea loc. Nu a fost anunțată nicio achiziție publică. Dacă ne întrebați când sunt gata, pot oferi o singură dată: având în vedere că autostrada Struma este deja în construcție de 25 de ani, iar Autostrada Hemus de la Sofia la Varna este în construcție de peste 50 de ani, cea de-a doua șosea la est de Kresna va fi construită cel mai probabil peste alți 100 de ani”, este ironică sau doar precaută juralista Lili Granitzka. 

Între timp, uitându-se la prețurile autostrăzilor din România care au crescut foarte mult în anii recenți, autoritățile din Bulgaria ne arată cu degetul și spun că prețul pe kilometru al autostrăzii de munte prin Defileul Kresnei ar putea ajunge chiar și la peste 40 de milioane de euro. 

Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.

Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.