„Fără știință, ar fi fost imposibil să devenim părinți”. Povestea Monicăi, tânăra care a aflat la 21 de ani că e infertilă / Câte cupluri din România sunt într-o situație similară
Monica și-a dorit să fie o mamă tânără, după ce și-a cunoscut soțul când avea 19 ani. Dar, după câțiva ani, „mi-am dat seama că nu se întâmplă și am început să îmi pun semne de întrebare” , povestește ea. Când a ajuns la medic, la Maternitatea Giulești, era cea mai tânără pacientă de acolo cu probleme de infertilitate. Situația ei nu era însă una rară în România.
- Acest articol este parte a proiectului Pulse, un consorțiu jurnalistic internațional în care HotNews este parte și care oferă publicului perspective documentate și diverse, cu informații din mai multe țări, despre probleme de mare interes public. Articolul este scris de Alina Neagu (HotNews – România), Andrea Muñoz (El Confidencial – Spania), Pia Kruckenhauser, Beate Hausbichler și Kim Son Hoang (Der Standard – Austria)
- Alătură-te cititorilor din toată Europa care ne ajută să conturăm reportaje transfrontaliere mai conectate pe probleme europene. Completează sondajul de la finalul articolului.
Monica avea doar 21 de ani când a descoperit, în urma unor controale medicale, că avea trompele uterine înfundate. Un diagnostic care înseamnă și infertilitate.
„Norocul meu a fost că m-am dus foarte devreme la doctor”, își amintește ea. Medicii i-au recomandat, inițial, să facă niște proceduri „foarte dureroase, cu un fel de gaz”. Dar care nu au avut efect. „Nu aveam habar atunci de fertilizarea in vitro”, spune ea.
4 din 10 cupluri care își doresc un copil nu reușesc
Situația Monicăi este întâlnită la patru din zece cupluri din România, care își doresc să devină părinți și care încearcă acest lucru de 1-5 ani. Este concluzia unui studiu realizat în anul 2023 la inițiativa Asociației de Reproducere Umană din România.
Pentru femei, problemele la nivelul trompelor uterine, rezerva ovariană redusă, endometrioza, fibromul uterin, ovarele polichistice sau fluctuațiile hormonale sunt principalele cauze de infertilitate.
În cazul bărbaților, problemele la nivelul spermogramei sunt cele mai frecvente, urmate, la mare distanță, de problemele genetice și de cele hormonale.
Studiul din anul 2023 mai arăta că 46% dintre cei care nu pot obține o sarcină s-au adresat unui medic specialist în infertilitate, procentul fiind în creștere față de anii anteriori.
Care este situația în alte țări europene
Nu este însă doar o problemă a României. Și în Austria, fiecare al patrulea cuplu care își dorește să aibă un copil se confruntă cu probleme de fertilitate. Un motiv este că multe femei amână momentul când vor să devină mame și nu mai pot concepe pe cale naturală. Însă există și multe femei mai tinere care nu pot concepe. Există inclusiv situații când nu se poate identifica un motiv specific, scriu jurnaliștii de la Der Standard.
De asemenea, bărbații reprezintă, la fel de des ca femeile, motivul pentru care concepția naturală nu are loc.
În Spania, între 10 și 17% dintre cupluri se confruntă cu infertilitatea – considerată una dintre cele mai frecvente boli în rândul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 20 și 45 de ani.
În 2015, a aflat că are totuși o șansă. Prima încercare, după alți doi ani, a eșuat
„După ce am schimbat vreo 6-7 medici, iar unii dintre ei îmi spuneau că nu am nimic”, Monica a aflat despre fertilizarea in vitro. Încerca de șase ani să devină mamă.
A durat alți doi ani până să facă prima fertilizare in vitro. Era 2017. „Cu bani strânși cu greu, ne-au ajutat și părinții mei.” Procedura a costat 7.000 de euro. Statul nu oferea nimic și „totul a fost cu banii noștri”, spune ea.
Puțin timp mai târziu, în ajunul Crăciunului, Monica a aflat că embriotransferul eșuase. Nici primul FIV nu i-a adus copilul pe care și-l dorea. Își amintește că, în ziua când a primit vestea, mai avea doar 5 lei, după ce cheltuise toți banii pe proceduri medicale.
Tombola care i-a adus o nouă încercare
În acea zi, mama ei a invitat-o să meargă împreună la Târgul de Crăciun. Dar înainte de a pleca într-acolo, Monica s-a înscris la o tombolă pe Facebook: Asociația SOS Infertilitatea oferea o procedură de fertilizare in vitro gratuit. Era ultima zi de înscrieri. Apoi, și-a închis telefonul și a plecat împreună cu mama ei la târgul de Crăciun. „Voiam să mă detașez”, își amintește ea.
La întoarcerea de la târg, când și-a redeschis telefonul, avea zeci de notificări: câștigase procedura gratuită de fertilizare in vitro, oferită de asociație printr-o clinică parteneră.
„După 9 ani, am reușit”
Monica și-a dorit ca, înainte de noua procedură, ea și soțul ei să se cunune religios. Pe 21 aprilie anul următor, după Paști, au făcut cununia la biserică. În aceeași zi, Monica a început a doua procedură de fertilizare in vitro, pe care o câștigase la tombola de Crăciun.
„În acea zi, înainte să mă duc la machiaj și să mă coafez, am trecut pe la clinică și am făcut analizele. După biserică, am mers din nou la clinică, să fac prima injecție.”
Puțin peste două săptămâni mai târziu, pe 8 mai, Monica a aflat că era însărcinată. Avea 29 de ani și încerca de 9 ani să devină mamă.
„După 9 ani, am reușit. Primul meu băiat s-a născut pe 23 decembrie. La fix un an fără o zi de la acea extragere, care mi-a adus o procedură de fertilizare in vitro gratuită.”
Câți copii s-au născut în România prin proceduri de reproducere umană asistată
Anul trecut, în România, peste 4.400 de copii s-au născut prin proceduri de reproducere umană asistată. 95% dintre aceștia au venit pe lume în urma unor sarcini obținute prin fertilizare in vitro, iar 5% prin inseminare intrauterină.
Cei 4.400 de copii reprezintă 3% din totalul copiilor care s-au născut în 2024 în România – 149.612.
În Spania, procentul sarcinilor obținute prin FIV, raportat la totalul nașterilor, este mult mai ridicat: 39.546 de copii s-au născut, în anul 2022, în urma unor proceduri de reproducere umană asistată.
Asta în condițiile în care numărul total al nașterilor a fost de 320.000. Practic, unul din opt copii a venit pe lume în urma unei proceduri de reproducere umană asistată.
În același an, în Italia, 16.718 copii s-au născut în urma procedurilor de fertilizare in vitro. În jur de 4,3% din totalul nașterilor – în 2022 s-au născut 393.000 de copii.
Și în Austria, aproximativ 5% din totalul copiilor se nasc în urma unui tratament de fertilizare in vitro. În anul 2022, 4.132 de copii s-a născut în urma urma unor sarcini obținute prin această procedură medicală.
Monica a născut din nou, după alți șase ani
Șase ani după ce a devenit mamă, Monica a reușit să rămână din nou însărcinată, tot prin FIV: medicii au folosit un embrion congelat după prima fertilizare.
A fost mai ușor a doua oară, mărturisește ea. A obținut atunci un voucher care acoperea o parte din costuri. Statul român începuse, între timp, să ofere astfel de vouchere.
Băiețelul cel mare al Monicăi va împlini 7 ani în luna decembrie. Cel mic are aproape un an și jumătate. „Fără știință, ar fi imposibil ca eu și soțul meu să devenim părinți”, adaugă ea.
Ce ajutor oferă România cuplurilor care se confruntă cu infertilitatea și care sunt măsurile luate de alte state europene, zilele următoare, în partea a doua a articolului.
Alătură-te cititorilor din toată Europa care ne ajută să conturăm reportaje mai conectate transfrontaliere pe probleme europene prin completarea sondajului de mai jos.
Proiectul PULSE este o inițiativă europeană de promovare a parteneriatelor jurnalistice transfrontaliere, co-finanțată de Comisia Europeană (DG CONNECT) în cadrul Acțiunilor Multimedia prin acordul de grant LC-02772862. HotNews.ro colaborează în cadrul proiectului cu alte publicații prestigioase din Europa: Delfi (Lituania), Deník Referendum (Cehia), cel mai mare ziar austriac Der Standard (Austria), unele dintre cele mai mari publicații din Grecia – EFSYN, El Confidencial – Spania, cel mai mare ziar polonez Gazeta Wyborcza, cel mai vechi site analitic și informațional bulgar Mediapool, una dintre cele mai mari publicații independente maghiare HVG și ziar italian cu profil economic Il Sole 24 Ore, una dintre cele mai vechi și puternice publicații din Peninsulă.
Trei organizații media transnaționale de renume – OBCT (Italia), N-ost (Germania) și Voxeurop (Franța) vor coordona activitățile proiectului.
INTERVIURILE HotNews.ro