Fără vedete în reclamele la jocuri de noroc. Noua regulă intră în scurt timp în vigoare, însă CNA încă lucrează la definiția unei „persoane cu notorietate” 

Vedetele, sportivii și influencerii nu mai pot face reclame la jocuri de noroc, de pe 6 octombrie, conform Codului Audiovizual. Dar toate detaliile acestei reglementări nu sunt încă stabilite cu câteva zile înainte de intrarea în vigoare, deși a fost adoptată acum mai bine de trei luni, când a fost contestată de mai multe case de pariuri, inclusiv de Federația Română de Fotbal. Mircea Toma, membru în Consiliul Național al Audiovizualului, a explicat, pentru publicul HotNews, că urmează să se stabilească o definiție concretă a ceea ce înseamnă „persoană cu notorietate”, dar și că vor fi stabilite „praguri” pentru utilizatorii de pe rețelele de socializare. 

Textul deciziei CNA interzice oricărei „personalităţi ale vieţii publice, culturale, ştiinţifice, sportive sau de alte persoane, care, datorită notorietăţii în mediul online, pot încuraja participarea la astfel de jocuri” să apară în reclame la păcănele. 

Noua prevedere devine obligatorie la 90 de zile după ce Codul Audiovizual, adoptat în iunie 2025 de Consiliul Național al Audiovizualului, intră în vigoare. Mai exact, de la 6 octombrie. În cazul în care este încălcată, CNA poate sancționa televiziunile cu amendă de până la 50.000 de lei. 

Așa cum este elaborată decizia, nu este cunoscută definiția unei „personalități a vieții publice” sau persoane cu „notorietate” în media care, începând de astăzi, nu mai are voie să facă publicitate la jocuri de noroc.

„Am avut dezbateri între noi încercând să vedem care ar fi cea mai bună definiție pentru «notorietate». Și am evitat să formulăm o definiție de teama faptului că ne-am restrânge aria de intervenție”, spune Mircea Toma, în discuția cu HotNews. 

În același timp, el susține că CNA va găsi argumente prin care să demonstreze că o persoană este suficient de cunoscută cât să intre sub incidența legii, fie că este vorba despre influenceri, artiști sau sportivi: „Putem valida calitatea de notorietate prin măsurarea ad-hoc a fiecărui caz în parte”. 

Pragul pentru ce înseamnă să fii vedetă, „în șantier”

Întrebat dacă o persoană urmărită de 2.000 de oameni pe rețelele de socializare poate să aibă notorietate în mediul online, membrul CNA a explicat că urmează să fie stabilit un prag al numărului de vizualizări sau urmăritori generat de persoana respectivă, pentru a verifica dacă se află sau nu sub incidența legii. 

Pe lângă aceste praguri, aflate încă în discuție, CNA va impune și ca cei care sunt creatori de conținut și fac reclame pe social media la jocuri de noroc să pună restricții de vârstă pentru minori pentru postările respective. 

Toma explică și că motivul pentru care nu există încă o definiție clară asupra „notorietății” este că era important ca noul cod audiovizual să fie publicat mai rapid. „Acum definim ceea ce înseamnă prag de audiență pentru a considera o entitate ca fiind de interes public, deci implicit cu notorietate importantă. Și atunci, după ce se votează această nouă decizie, vom avea repere cuantificabile: 2.000, 3.000, 5.000. Acolo va exista un prag definit de la care noi considerăm că este semnificativă vizibilitatea”.

„Este în șantier”, adaugă el. 

Cu toate acestea, el este încrezător că vor fi aplicate amenzi. „Abia aștept să văd pe cineva că încalcă această lege și că ne oferă prilejul să creem jurisprudență și în România din punctul ăsta de vedere”, spune cu încredere Mircea Toma. 

„Industria întreabă ce înseamnă influenceri”

Înainte ca noua reglementare să intre în vigoare, reprezentantul jucătorilor în Consiliul Consultativ al ONJN, Stelian Caramitru, tatăl unui tânăr care s-a luptat ani de zile cu dependența de păcănele, și-a exprimat reticența privind efectul asupra celor care intră în sălile de jocuri. 

„Nu ține de accesul la sălile de jocuri sau la jocurile online. Problema se pune că măsura luată de CNA are logică, numai că eu nu cred că va avea efecte pentru că deja industria se întreabă ce înseamnă influenceri, ce înseamnă persoană publică, că nu e definită prin lege, că nu e definită prin acea decizie a CNA-ului. Deci firmele care fac contracte cu operatorii, aceia ar trebui, după părerea mea, sancționați. Nu influencerii”, declară Caramitru, pentru publicul HotNews.  

Pregătiri pentru decizia CNA 

HotNews a contactat mai multe case de pariuri pentru a afla dacă au făcut modificări în urma reglementării CNA și care sunt acestea. Până la momentul publicării articolului, două case de pariuri au răspuns apelurilor noastre: StanleyBet și MozzartBet.

Ambele case de pariuri au declarat, pentru publicul HotNews, că vor respecta decizia CNA și nu vor mai colabora cu personalități publice. Nici reprezentanții acestora nu au o definiție mai clară a ceea ce înseamnă „persoană cu notorietate”. 

„Din ce întâlniri am avut și noi și ce opinii am avut de la avocații noștri, toată lumea poate fi interpretată ca fiind persoană publică, chiar dacă nu face niciun efort în acest sens. Au fost câteva spețe de la Uniunea Europeană care au constatat că oricine poate fi persoană publică, prin natura funcției sau expunerii dorite sau nedorite în media”, explică Florin Popa, reprezentant al MozzartBet.

„Noi o vom interpreta cât mai strict. Nu ne vom risca cu nimic, vom respecta decizia și vom apela la grafică digitală și nu la orice fel de persoană. Nu vom mai colabora cu persoane publice”, spune Silviana Suteu, reprezentantă a StanleyBet.

Despre noua strategie de publicitate, atât MozzartBet, cât și StanleyBet spun că vor folosi mai mult grafica digitală și elemente din jocuri, specifice pariurilor sportive.

Întrebați ce se întâmplă cu reclamele care există pe internet și în care apar influenceri, cei doi reprezentanți au spus că vor încerca să le elimine „pe toate, câte putem”.

Măsurile luate până acum împotriva jocurilor de noroc 

În prezent, publicitatea la jocuri de noroc este interzisă înainte de ora 23:00, cu excepția reclamei la pariuri, care poate fi făcută atâta timp cât este transmisă în timpul evenimentele sportive în direct. 

Adică, în pauzele meciurilor transmise în direct se poate face publicitate la pariuri.

Mircea Toma susține că CNA urmărește aceste momente și are „antrenament” în ceea ce privește tentativele de a valorifica spațiu de reclamă pentru jocurile de noroc la ore timpurii. „Uneori își promovează brand-ul (n.r. jocurile de noroc) și dacă intri pe site-ul care are același nume cu brand-ul, intri pe un site unde ai direct acces și la cazinouri”, spune Mircea Toma despre aceste reclame.

Legile care reglementează jocurile de noroc

În România au fost inițiate mai multe proiecte împotriva jocurilor de noroc. Însă, din cele 20 de proiecte legislative depuse din 2022 până în prezent, care reglementează piața jocurilor de noroc, doar două dintre ele au ajuns să fie votate de camerele decizionale și promulgate de fostul șef al statului.

În 2024, Klaus Iohannis a promulgat Legea 107/2024 care prevede interzicerea jocurilor de noroc în localități care au mai puțin de 15.000 de locuitori, dar și taxe mai mari pentru licențele de organizare și exploatare a jocurilor de noroc.

„Spaţiul propus, dacă are amplasate mijloace de joc de tip slotmachine astfel cum sunt acestea definite în art. 10 alin. (1) lit. e) din OUG 77/2009, trebuie să se afle într-o unitate administrativ teritorială cu o populaţie mai mare de 15.000 de locuitori. Dovada numărului de locuitori se face prin adeverinţă eliberată de primăria în a cărei rază teritorială se află spaţiul propus”, conform legii.

Aceeași lege prevede o serie de măsuri și pentru publicitatea la jocurile de noroc: 

• pe toate materialele de promovare trebuie afișată vizibil seria și numărul licenței de organizare, 
• publicitatea outdoor care depășește dimensiunea de 35 mp per panou sau material este interzisă,
• nu sunt considerate acțiuni de publicitate campaniile desfășurate direct de organizatori în propriile săli sau pe paginile lor de internet.

Totodată, Oficiul Naţional pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a fost obligat să administreze o bază de date referitoare la persoanele autoexcluse şi indezirabile, la nivel naţional.

A fost prevăzută și crearea şi actualizarea la zi de către ONJN a unui registru public, accesibil online, cu informaţii despre operatorii autorizaţi, cum ar fi: adresa sediului social, adresa fiecărui spaţiu comercial în care operează jocuri de noroc, indicarea tipurilor de jocuri de noroc autorizate pentru locaţie, seria şi adresa la care este amplasat fiecare dintre acestea.

Nerespectarea prevederilor se sancționează cu amendă de la 100.000 până la 200.000 de lei.

A doua lege intrată în vigoare este Legea 326/2022, care privește autoexcluderea jucătorilor. 

„Organizatorii de jocuri de noroc vor identifica persoanele care intră în incinta locațiilor în care se organizează și se exploatează jocuri de noroc și vor ține evidența, în format electronic, a datelor de identificare ale acestora. Bazele de date constituite la nivelul organizatorului se arhivează prin grija acestuia și se păstrează pentru un interval de minimum 5 ani de la constituire”, se arată în textul de lege.

„O anomalie”

Modul în care funcționează în prezent autoexcluderea este „o anomalie”, consideră Stelian Caramitru, membru în Consiliul Consultativ al ONJN. Și asta pentru că jucătorii pot face cereri de autoexcludere doar pentru sălile fizice, nu și în jocurile online.

În februarie, Snoop dezvăluia că peste 14.000 de români au făcut cereri de autoexcludere la jocurile de noroc. Un sistem informatic care să dețină datele persoanelor excluse „funcționează, dar nu în parametrii normali neapărat”, a mai spus Stelian Caramitru, care a adăugat că se derulează, în prezent, proceduri de achiziție pentru noua platformă.

„Jucătorul o să găsească metode prin care poate să joace”

Antoniu Bumb, coordonatorul campaniei Declic împotriva reclamelor la jocurile de noroc, lansată în 2023 și cu peste 200.000 de semnături pe petiție, consideră „orice lege care luptă împotriva jocurilor de noroc este bună”, dar „jucătorul o să găsească metode prin care să poate să joace”. „De cele mai multe ori este în sufrageria lui, de la calculator”, atrage el atenția. 

Antoniu Bumb susține că măsurile luate până acum sunt „insuficiente” și deși afirmă că e bine să nu mai existe vedete care să promoveze gamblingul, crede că se vor găsi modalități prin care industria de jocuri de noroc să ocolească legea. 

„Eu sunt absolut convins că se vor găsi modalități prin care vedetele o să facă reclamă. După aceea trebuie să ne gândim că nu o să mai facă vedetele, industria (n.r. jocurilor de noroc) are capacități extraordinare de a investi în reclamă și este foarte posibil să găsească acele modalități care să promoveze în continuare jocurile de noroc și să le bage în sufletul oamenilor”, mai adaugă activistul. 

Activiști: Singura soluție, interzicerea totală a reclamelor

De aceea, activistul Declic susține că  „singura soluție pe care o vedem în acest moment este interzicerea totală” a reclamelor. 

„Dacă politicienii vor cu adevărat să lupte cu acest flagel, nu este cazul să meargă cu jumătăți de măsură. De ce să nu interzică cu totul reclama la un produs care din toate punctele de vedere este toxic pentru societate și foarte periculos pentru cetățeni?”, susține Antoniu Bumb. 

Și Stelian Caramitru crede că o modalitate de a ameliora dependența de jocurile de noroc este interzicerea totală a publicității. Dar și închiderea sălilor de joc de la parterul blocurilor de locuințe.

„Reclama interzisă cu desăvârșire, scoaterea tuturor sălilor de la parterul blocurilor de locuințe, pentru că ați văzut la parterul blocurilor de locuințe în toate cartierele din București cel puțin, dar și în toate orașele din țară există jocuri de noroc, săli de jocuri. Asta vedem acolo, săli de jocuri, exchange, farmacie și bănci”, a explicat Caramitru.

A fost o inițiativă legislativă privind interzicerea lor 

Mircea Toma spune că și CNA poate fi adăugat „printre semnatarii petiției” care cere interzicerea reclamelor la jocuri de noroc.

De astfel, în 2024 a existat o inițiativă legislativă care a solicitat eliminarea publicității la jocuri de noroc și pariuri. Pentru acest proiect, spune Mircea Toma, CNA a dat aviz favorabil, cu o singură excepție. Un singur membru CNA a votat „împotrivă”. 

El a atras și atenția că o astfel de măsură poate să fie luată de politicieni, iar CNA a modificat reglementările privind reclamele cu vedete „folosind articole din lege (n.r. Legea Audiovizualului) care spun că trebuie să fie protejați minorii”. 

„Cu acest instrument am reușit să restrângem difuzarea publicității la jocuri de noroc, dar legea nu interzice. Și atunci noi nu putem intra peste lege. Iar legea e modificată în Parlament”, a explicat Toma. 

Astfel, membrul CNA afirmă că „subiectul acum este în mâna politicienilor, care trebuie să dovedească că au rezistență în fața lobby-ului pe care îl fac companiile de jocuri de noroc”.

***

Nota redacției: Într-o formă anterioară a textului, scria că măsura intră în vigoare de astăzi, 1 octombrie, o eroare care a fost corectată acum cu data corectă. Măsura se va aplica de la 6 octombrie. Cerem scuze cititorilor pentru această greșeală.