Cei 16 cetățeni ai Federației Ruse vor fi judecați la instanța din Câmpulung Moldovenesc, localitatea unde au fost obținute actele de identitate false. În ultimii ani, în țările din spațiul ex-sovietic au funcționat adevărate „fabrici” de cetățenii românești, după cum a dezvăluit HotNews, sute de ruși plătind mii de euro pentru a dobândi în mod fraudulos un pașaport UE, via România.
- Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.
- Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.
Parchetul General a anunțat luni trimiterea în judecată a 16 cetățeni ruși într-o anchetă care a vizat obținerea cetățeniei române cu acte false prin intermediul rețelelor care funcționau în județe din nordul țării. Aceștia sunt acuzați că au folosit în mod constant certificate de cetățenie false, care atestau că au calitatea de cetățeni români pentru a obține acte de identitate românești.
Cei 16 ruși sunt acuzați de uz de fals, complicitate la fals informatic și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.
Cum funcționa rețeaua
Zeci de percheziții au avut loc anul trecut în mai multe județe din țară în ancheta privind obținerea frauduloasă de acte românești de către cetățeni din spațiul ex-sovietic. Potrivit Parchetului General, membrii rețelei reușeau să dobândească acte românești depunând la instituțiile publice acte false.
„În perioada februarie-iulie 2024, inculpații au utilizat certificate de cetățenie pretins eliberate de Consulatul General al Românei la Sankt Petersburg, de Ambasada României la Baku, Ambasada României în Republica Moldova, respectiv Consulatul General al României de la Chișinău. Acestea atestau în mod mincinos faptul că au dobândit cetățenia română, iar pe baza lor inculpații au obținut transcrierea actelor de naștere în Registrul Național de Evidență a Persoanelor, atribuirea de coduri numerice personale românești și eliberarea certificatelor de naștere românești”, arată Parchetul General într-un comunicat.
După obținerea certificatelor de naștere, cetățenii ruși mergeau la Serviciul de Evidența Populației din Câmpulung Moldovenesc unde eliberarea cărților de identitate, după ce erau luați în spațiu, în mod fictiv, de localnici, contra unor sume de bani.
În urma verificărilor efectuate, procurorii au descoperit 1.702 de cărți de identitate obținute fraudulos.
Direcția Generală de Evidență a Persoanei a luat măsuri de anulare a acestora, anunță Parchetul General.
În plus, procurorii au cerut Judecătoriei Câmpulung Moldovenesc, unde a fost trimis spre soluționare dosarul celor 16 ruși inculpați, „anularea certificatelor de cetățenie falsificate, a mențiunilor din registrele de stare civilă cu privire la nașterea inculpaților și a actelor de stare civilă de naștere și de căsătorie, a certificatelor de naștere, precum și a actelor subsecvente obținute ulterior în baza certificatului de cetățenie falsificat”.
Luna trecută, alți doi ruși au fost trimiși în judecată de Parchetul General pentru fapte similare. Alte șase persoane au încheiat acorduri de recunoaștere a vinovăției, a mai precizat instituția.
Fabricile de cetățenii din Rusia
HotNews a descoperit în urmă cu trei ani o companie rusească din Bașchiria care avea și o filială în România și care contrafăcea acte de stare civilă pentru obținerea cetățeniei române pentru ruși, folosindu-se de o prevedere legală specială pentru descendenții celor care au trăit pe teritoriile românești ocupate de URSS în 1940 (articolul 11 din lege).
Potrivit investigației jurnaliștilor HotNews, reprezentanții companiei rusești cereau 7.500 de euro pentru obținerea în fals a cetățeniei române.
Datele oficiale transmise atunci de Autoritatea Națională pentru Cetățenie, la solicitarea noastră, arată că, între 2020 și 2022, numărul cetățenilor ruși care au obținut cetățenia română în baza articolului 11 din Legea cetățeniei române s-a ridicat la 2.458. În același răspuns oficial, instituția a precizat că în cazul a 409 dosare a existat suspiciunea de acte false și dosarele au fost respinse sau trimise parchetului pentru a fi investigate.
