Fenomenul extrem de grav din cauza „lipsei de interes” în sistemul de educaţie

În România, un elev din doi este amenințat, umilit sau agresat fizic, iar patru copii din cinci asistă la situaţii de bullying, conform datelor transmise de Salvaţi Copiii România. Organizația atrage atenția că, în realitate însă, fenomenul este mult mai grav: bullying-ul în şcoală sau în clasă şi perpetuarea lui în mediul online afectează emoţional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situaţiilor de violenţă fizică şi de ameninţare sau ale mesajelor umilitoare transmise online.

Conform datelor oficiale transmise de organizaţie, în școlile din România a fost înregistrată o creştere cu aproape o treime a situaţiilor de bullying sesizate în anul şcolar 2021-2022, prin comparaţie cu anul şcolar anterior – 10.971 de situaţii de bullying constatate, faţă de 7.715.

„În realitate însă, fenomenul este mult mai grav: analiza recentă a Organizaţiei Salvaţi Copiii (finalul anului 2022) arată că bullying-ul în şcoală ori în clasă şi perpetuarea lui în mediul online afectează emoţional, an de an, sute de mii de elevi care devin victime ale situaţiilor de violenţă fizică şi de ameninţare sau ale mesajelor umilitoare transmise online (49%), asistă în calitate de martori (82%) sau recunosc că au comis ei înşişi astfel de fapte (27%)”, atrage atenția Salvați Copiii.

În opinia organizației, faptele de bullying se petrec „pe fondul lipsei de interes” a autorităților din educaţie de a elabora o strategie şi un plan de acţiune de prevenire şi combatere a bullying-ului şi cyberbullying-ului, pornind de la reglementările legale în vigoare.

Astfel, „în fiecare şcoală/liceu trebuie înfiinţat un grup de acţiune anti-bullying” din care să facă parte directorul unităţii de învăţământ, profesorul consilier şcolar, trei cadre didactice formate în problematica violenţei, inclusiv a violenţei psihologice-bullying, doi sau mai mulţi reprezentanţi ai elevilor şi reprezentanţi ai părinţilor, menţionează organizaţia. Rolul acestui grup este de a preveni, de a identifica şi soluţiona situaţii de bullying între elevi, prin acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice.

• „În şcolile în care există grup de acţiune anti-bullying şi este funcţional se observă o îmbunătăţire a climatului educaţional, care se traduce într-o mai bună colaborare a cadrelor didactice cu părinţii, astfel elevii primesc acelaşi mesaj la şcoală şi acasă.
• Se simt sprijiniţi pentru a deveni mai toleranţi şi se îndreaptă cu mai mare încredere către adulţi atunci când întâmpină situaţii dificile”, menţionează Salvaţi Copiii.

Organizaţia cere Ministerului Educaţiei să evalueze stadiul implementării Normelor metodologice privind constituirea grupurilor de acţiune anti-bullying şi elaborarea unei strategii naţionale de respectare a dispoziţiilor legale.

Semnalul de alarmă al Organizaţiei Salvaţi Copiii este transmis în contextul Zilei Internaţionale pentru Nonviolenţă în Şcoală. ONG-ul invocă „acte inacceptabile de violenţă” precum incidentul petrecut într-un liceu din localitatea Mioveni, în care elevii s-au agresat fizic cu pumnii şi picioarele şi folosind bucăţi de lemn smulse de pe holurile unităţii de învăţământ.

„Ignorarea de către consiliile de administraţie ale şcolilor a legii care oferă şcolilor o soluţie pentru a preveni bullying-ul înseamnă, de fapt, să accepţi că siguranţa fizică şi emoţională a elevilor care depind de tine le va fi ameninţată. Întreg procesul educaţional, relaţiile dintre elevi şi cadrele didactice şi dorinţa de a veni la şcoală vor fi afectate, cu costuri pe care tot elevii le vor plăti, acum sau mai târziu”, spune preşedinte executiv Salvaţi Copiii România, Gabriela Alexandrescu.