Finantarea alternativa. Ce este de facut?

Finantarea nu merge in Europa si semnele nu sunt bune. Europa depinde de creditul bancar mult mai mult decat SUA. In timp ce pe Continent bancile asigura peste 70% din finantarea companiilor, peste Ocean ponderea pietei de capital urca la peste 60%. In SUA curatarea bancilor a avut loc (programul TARP) in larga masura, in timp ce in Europa treburile lancezesc. Nevoia de a respecta prevederile Basel III in materie de capital propriu si lichiditate nu ajuta creditarea pe permen imediat. Estimari pun activele bancilor europene la cca 3,5 ori PIB-ul zonei euro, fata de un raport de 1 la 1 in SUA, sau 2 la 1 in Japonia si Canada. De aici si presiunea acuta de dez-intermediere (deleveraging), care are tine cont si de posibile noi socuri in economia globala (de pilda, cand Fed-ul va termina injectiile de lichiditate). In Europa, in zona euro, asistam la o fragmentare a pietelor bancare, cu tari in care costul creditului este multiplu fata de media din altele. Cele mai vitregite sunt IMM-uri, care sunt furnizoare de numeroase locuri de munca.

Contextul general este reflectat de un mecanism de transmisie defect, de “capcana lichiditatii”, care conduce la incetinirea platilor, la cresterea arieratelor. Mecanismul de transmisie defect priveste costul creditului ridicat si, mai ales, reticenta in a acorda credite. De aici au rezultat incercari neconventionale de stimulare a creditului comercial in Marea Britanie, Italia, Franta, etc.

In Romania situatia este mai complicata din cel putin doua motive:

– sectorul bancar este in proportie de 90% dominat de grupuri straine, care sunt in perioada de deleveraging si isi reduc expunerea fata de diverse piete. Cuvinte frumoasa cum pronunta sefi de banci ce viziteaza Bucuresti-ul nu pot oculta cifre care graiesc singure –chiar daca exista diferente intra banci;

– piata de capital autothotona este mai firava decat in alte tari din Europa centrala si de Rasarit.

Ce se poate face in materie de finantare in aceste circumstante avand in vedere ca fara atragere de resurse activitatea economica stranuta serios (cu auto-finantare nu isi poate reveni o economie intreaga). Aceasta intrebare merge dincolo de o eventuala noua Initiativa de la Viena si sre in vedere perspectiva pe termen mai lung, intrucat problemele Europei nu se vor rezolva curand.

A. O cale ar fi dezvoltarea unei componente bancare autohtone care sa nu aiba constrangeri impuse de instructiuni ale bancilor mama, desi un sector bancar “paralel” ca atitudine de creditare (deci nu shadow banking sector) va fi foarte greu de realizat:

capitalizarea mai buna a CEC Bank, inclusiv cu fonduri europene. Argumentul ca aceasta ar insemna concurenta neloiala nu sta in picioare avand in vedere conduita grupurilor straine (se scurg capital, lichiditati din tara). In plus, are sens sa stimulam dezvoltarea operatiunilor orientate spre IMM-uri, agricultura, turism;
Exim Bank sa-si dezvoltate operatiunile de finantare industriala si comerciala; si aceasta banca ar putea beneficia de recapitalizare prin fonduri europene;
sprijinirea aparitiei unor banci cu capital autohton;
crearea unui fond de investitii (cu resurse europene), care sa finanteze start-up-uri, IMM-uri cu perspectiva buna. Un asemenea fond ar putea fi administrat de manageri cu expertiza, eventual “imprumutati” de la BEI si/sau BERD. (nota bene: ultima reuniune a Consiliului European a subliniat nevoia de a sprijini IMM-uri pentru crearea de locuri de munca, tinerii intreprinzatori. Romania are o volum mare de fonduri europene neutilizate)
creditul rural. Exista initiativa de formare a unui fond mutual al fermierilor; este bine sa fie intarit prin bani publici (resurse europene). Creditul Rural ar trebui sa finanteze si dezvoltarea logisticii de adunare, depozitare si distribuire a recoltei, sa indemne fermierii spre asociere.
incurajarea unor grupuri bancare din afara Europei sa deschida subsidiare in Romania (banci din tarile Golfului, din Asia);
daca exista o propunere a BM de a a acorda imprumuturi pentru restructurarea unor companii de stat este mai bine sa fie utilizati in acest scop fonduri UE;
BEI are linii speciale de finantare pentru IMM-uri. Problema este ca daca aceste resurse sunt gestionate de banci asa cum au facut si pana cum nu se schimba mare lucru. Asemenea resurse trebuie sa fie administrate astfel incat sa conduca la costuri mai mici pentru companii (putin peste costul pentru BEI), adica sa nu intre in logica neprietenoasa a functionarii bancilor in aceasta perioada.
BCE largeste gama de colaterale astfel ca banci comerciale sa foloseasca obligatiuni bazate pe imprumuturi acordate intreprinderilor (asset backed securities) pentru refinantare ultra ieftina. Pentru tarile ce nu sunt in zona euro este corect sa fie imaginate facilitati similare, mai ales daca este vorba despre imprumuturi denominate in euro. Poate BEI sa acorde facilitati ca BCE? Este de explorat aceasta posibilitate.
acordarea de garantii de stat suplimentare.

Banci locale mari au beneficiat de linii de finantare speciale pentru IMM-uri de la BEI, BERD. Chestiunea majora este daca aceste linii de finantare se materializeaza in acordarea de credite la costuri inferioare celor practicate acum de bancile respective si, totodata, daca conditiile de acordare sunt diferite (mai putin constrangatoare) pe fondul cerintelor impuse de bancile mama. Daca procentul de utilizare a acestor linii de finantare este mare am putea spune ca o sub-componenta “paralela” apare chiar la banci straine ce opereaza in Romania. Dar poate exista o astfel de dualitate in cadrul aceleiasi banci?

B. In ce priveste piata de capital se poate avea in vedere:

lamurirea statutului pietei Rasdaq;
optimizarea desfasurarii activitatii busiere din punct de vedere organizational;
realizarea contrapartii centrale, care ar diminua din riscuri; implicarea BNR ar fi de bun augur;
continuarea listarilor unor companii de stat;
incurajarea unor companii private sa se listeze
redimensionarea unor taxe, care sa incurajeze tranzactionarea;
limitarea concurentei neloiale (inclusiv prin reglementarea forex)
promovarea obligatiunilor ipotecare, covered bonds;
largirea gamei de investitii permise pe piata locala de capital pentru fonduri de pensii private

C. Este nevoie de o mai buna prezentare a economiei romanesti, care sa se materializeze in investitii directe in economia noastra. Investitii de portofoliu ce cauta plasamente temporare, intrare si iesire facile, sunt, adesea, o binefacere aparenta.

D. Atragerea de fonduri europene ramane un calcai al lui Ahile.

Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Finantarea alternativa. Ce este de facut?

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”

Inițiativa MedLife de testare BTS din cadrul festivalurilor Electric Castle și Summer Well a ajuns la peste 1.000 de tineri