„Foametea i-a transformat pe oameni în bestii sălbatice”: În fiecare zi, mulțimi disperate jefuiesc camioanele cu ajutoare în Fâșia Gaza

În fiecare zi, camioanele pline cu alimente ale Organizației Națiunilor Unite (ONU) care intră în Fâșia Gaza, sunt interceptate de mulțimi de oameni disperați sau de bande. O parte din provizii ajung pe piața neagră, scrie Le Monde.

Zilnic, mii de bărbați măcinați de foame se adună de-a lungul drumurilor din exclava palestiniană pe care circulă camioanele cu ajutoare umanitare. Ei pot aștepta până la zece ore sub soare, cu speranța de a intercepta un camion încărcat cu mâncare.

Islam Abou Ghassan, în vârstă de 35 de ani, este unul dintre ei. „De îndată ce sosesc camioanele, ne aruncăm asupra lor în goană. Pot fi și 10.000 de oameni la patru camioane! Încercăm să luăm ceva de mâncare pentru familiile noastre și vindem restul, sperând să obținem între 100 și 200 de shekeli [aproximativ 26–52 de euro] ca să ne acoperim cheltuielile zilnice”, a povestit pentru Le Monde bărbatul tatăl a șapte copii, într-un interviu telefonic acordat din teritoriul în care Israelul interzice accesul jurnaliștilor străini de aproape doi ani.

În fiecare zi, aceeași învălmășeală violentă se repetă – o încercare pe care Islam Abou Ghassan o îndură din lipsă de resurse pentru a-și hrăni familia. „Foamea i-a transformat pe oameni în bestii sălbatice. Se îmbrâncesc și se lovesc, unii sunt striviți de camioane sau târâți pe jos, agățați de un sac de făină. Iar cei care reușesc să prindă ceva sunt uneori răniți de lunetiștii israelieni, care le trag în picioare. Este un măcel, și este voit de Israel”, spune bărbatul de treizeci și ceva de ani, convins că statul evreu obligă camioanele să urmeze rute periculoase, pentru ca ele să nu ajungă la depozitele organizațiilor umanitare.

Făină, conserve, leguminoase, zahăr, ulei, biscuiți: alimentele de bază care intră în Gaza prin punctul de trecere Kerem Shalom – singurul încă deschis – sunt jefuite sistematic, mai ales de locuitorii înfometați, dar și de grupuri armate care profită de haos.

Dintre cele 991 de camioane ale Programului Alimentar Mondial (PAM) care au pătruns în septembrie în Gaza, doar unul a ajuns la depozitele sale. Chiar și corturile, un produs foarte căutat în exclava devastată de război, sunt smulse din convoaie și revândute cu echivalentul a până la 1.200 de euro pe piața neagră – o sumă prohibitivă pentru majoritatea locuitorilor.

„Metode degradante” la care recurg civilii din Gaza

Acest jaf generalizat este rezultatul foametei care devastează Gaza. Le Monde notează că situația este creată în întregime de Israel, care a desființat sistemul de distribuție a ajutoarelor gestionat de UNRWA – agenția ONU pentru refugiații palestinieni – și a plasat enclava sub o blocadă strictă, pe care a relaxat-o ușor abia în ultimele două luni.

„Conduc camioane cu ajutoare de 15 ani, lucram zi și noapte, nu am fost niciodată atacați. Abia după interzicerea UNRWA și răspândirea foametei am fost expuși noi, șoferii, jafurilor”, povestește Hassan Al-Ghoula, care a încetat să mai lucreze după ce a fost rănit de bandiți.

Îmbulzeli, încăierări și focuri de armă ale armatei israeliene: legea celui mai puternic se impune și în jurul controversatei agenții americane Gaza Humanitarian Foundation (GHF), care din luna mai deține aproape un monopol asupra distribuției ajutoarelor alimentare. În patru luni, potrivit datelor Ministerului Sănătății din Gaza, administrat de Hamas, 2.500 de persoane au fost ucise și 18.500 rănite în timp ce încercau să obțină mâncare – fie pe amplasamentele GHF, fie pe traseele camioanelor cu ajutoare.

Departamentul armatei israeliene responsabil de viața civilă în teritoriile palestiniene ocupate (Cogat) pasează responsabilitatea către agențiile ONU. Un oficial israelian a declarat pentru Le Monde că agențiile umanitare sunt cele care trebuie să-și asigure securitatea, odată ce încărcăturile au primit undă verde de la armată. „Oricum, aceste ajutoare sunt furate de civili care au nevoie de ele, deci unde e problema?”, întreabă el, omițând faptul că doar o mică parte dintre locuitorii Gazei reușesc să pună mâna pe alimentele furate.

Hussein Karim, un tată în vârstă de 41 de ani care s-a întors mereu cu mâinile goale de la raidurile asupra camioanelor ONU, a renunțat în cele din urmă, de teamă să nu își piardă viața. „Sunt metode degradante, și există atât de puțină hrană pentru toată lumea. Sunt o persoană educată și respectabilă, nu-mi pot hrăni copiii în felul acesta. Ne-au luat demnitatea”, a mărturisit el pentru jurnaliștii francezi.

Rute „adesea periculoase” în Fâșia Gaza

„Produsele noastre jefuite sunt revândute în piețe, ceea ce mărește volumul și scade prețurile. Dar ajutorul, care ar trebui să fie distribuit gratuit, nu ajunge la cei mai vulnerabili – bătrânii, copiii și bolnavii -, ceea ce îi expune morții. Este foarte grav”, avertizează Antoine Renard, directorul PAM pentru teritoriile palestiniene.

Agenția ONU încearcă să evite această problemă printr-un sistem de plată digitală destinat celor mai vulnerabili, identificați printr-o bază de date creată în ultimii doi ani. „În septembrie, 75.000 de persoane au beneficiat de acest sistem. Țintim dublarea numărului în octombrie, dar pentru asta este nevoie ca volumul de ajutoare care intră în Gaza să continue să crească”, precizează oficialul.

Cantitățile intrate în septembrie sunt deja mai mici decât cele din august: 1.476 de camioane pentru luna trecută, față de 3.734 în cea precedentă.

PAM se teme că criza umanitară se va agrava. Pe 12 septembrie, Israelul a decis să închidă punctul de trecere Zikim, a doua și ultima cale de acces după Kerem Shalom, prin care treceau 50% din ajutoarele livrate de agenția ONU. Această măsură privează nordul enclavei de orice asistență directă, în timp ce ofensiva în curs asupra orașului Gaza a aruncat sute de mii de palestinieni pe drumuri, fără ajutor și fără adăpost.

Majoritatea agențiilor internaționale acuză statul evreu că le obstrucționează activitatea și accesul pe teritoriul palestinian, ceea ce agravează jafurile. „Ni se oferă foarte puține rute, adesea periculoase, aglomerate sau impracticabile”, precizează Olga Cherevko, purtătoare de cuvânt la Gaza a OCHA, agenția ONU pentru răspuns umanitar.

Bande armate pentru a respinge jefuitorii

De când Israelul a anihilat poliția Hamas, care încerca să escorteze convoaiele, angajații agențiilor umanitare se confruntă cu dilema securizării livrărilor. Agențiile ONU nu intenționează să plătească bande armate pentru a respinge jefuitorii, așa cum fac comercianții din sectorul privat, care sunt responsabili pentru 30% din ceea ce intră în Gaza. Din august, trei subcontractori au primit aprobarea Israelului pentru a vinde alimente și produse de bază comercianților din enclavă.

„Ei plătesc 40.000 de dolari pentru a-și proteja convoaiele, dar își recuperează investiția vânzând comercianților la prețuri exorbitante. Agențiile umanitare nu își permit așa ceva”, afirmă un transportator din Gaza, împiedicat să lucreze de Israel, ca aproape toți colegii săi. „Nu vrem, prin investiții oarbe, să perpetuăm existența unor bande înarmate și să punem și mai mult în pericol o ordine publică deja fragilă”, explică un responsabil umanitar sub protecția anonimatului.

Armata israeliană neagă că ar bloca intrarea ajutoarelor și susține că „face tot ce poate”. „Toate întârzierile sau schimbările de traseu impuse organizațiilor sunt făcute pentru a le proteja de zonele de luptă”, afirmă Cogat, departamentul responsabil pentru teritoriile palestiniene.

„Dacă alții, precum GHF, reușesc, de ce nu și ONU? Totul este politic: organizațiile vor să-și păstreze controlul și banii”, acuză un responsabil Cogat, care recunoaște totuși că Israelul caută să favorizeze alți parteneri decât agențiile ONU.