Sari direct la conținut

Focarul de COVID-19 de la abatorul din Germania unde lucrează 6.000 de români, cel mai mare din UE / Ce scrie presa germană despre românii plecați din zona de carantină

HotNews.ro
Focarul de COVID-19 de la abatorul din Germania unde lucrează 6.000 de români, cel mai mare din UE / Ce scrie presa germană despre românii plecați din zona de carantină

Focarul de COVID-19 de la fabrica de procesare a cărnii Tönnies, la care lucrează 6.000 de români, este cel mai mare din Uniunea Europeană. În acest caz, nu asistăm doar la un lockdown, ci și la un aparent “haos identitar”. În parte, nu s-ar cunoaște adresele lucrătorilor contractuali. Duminică, locuințele angajaților abatorului au fost declarate zonă în carantină. Unii muncitori care provin din Europa de Est ar fi fugit însă de la locurile de cazare. Printre ei s-ar afla mai mulți români care ar fi plecat sâmbătă în țară, cu mașini și microbuze, potrivit ziarului Bild.

Alții au vrut să își rezerve un zbor spre casă, dupe ce au fost testați negativ pentru coronavirus. „Avem impresia, aici, că numărul rezidenților a scăzut semnificativ”, a spus un lucrător pentru publicația Bild. El ar fi observat un microbuz și o mașină din România, încărcate pentru călătorie, care ar fi dispărut a doua zi.

Testare în masă cu ajutorul armatei

Abatorul Tönnies din Rheda-Wiedenbrück a fost închis timp de 14 zile. 65 de militari din Bundeswehr ajută la prelevarea de probe. În plus, echipele mobile sunt în mișcare, evaluează condițiile în care stau lucrărorii contractuali, furnizează informații despre regulile de carantină și preiau testele.

Testarea a 6.500 de angajați ai abatorului va continua duminică. Aproximativ 5.800 de probe au fost prelevate sâmbătă și au sosit aproximativ 3.100 de rezultate. În 2.098 de cazuri rezultatul a fost negativ, la 1.029 de angajați a fost depistat coronavirusul.

Adrese lipsă și scuze

Reprezentanții companaiei Tönnies au susținut sâmbătă o declarație publică în fața clădirii administrației din Rheda-Wiedenbrück.Directorul general al companiei, Clemens Tönnies, a declarat că protecția datelor trebuie să fie secundară luptei împotriva pandemiei.

El a susținut că unii furnizori de servicii ar fi încercat să blocheze obținerea tuturor numelor lucrătorilor contractuali. „Nu mai este vorba despre Tönnies. Este vorba despre oameni și zona aceasta. (…) Este vorba, acum, despre scoaterea virusului din firmă”.

Tönnies a invocat însă problemele de protecție a datelor referindu-se la faptul că firma nu a comunicata adresele angajaților cu COVID. El a susținut că legislația nu ar permite, de fapt, companiei să ceară adresele angajaților în cauză. „Chiar nu ar trebui să avem mai multe date decât numele, sexul și data nașterii”, a precizat el.

În urmă cu câteva săptămâni, echipa de criză a solicitat companiei să furnizeze adresele tuturor angajaților firmei, dar și ale lucrătorilor contractuali, mulți provenind din țări ale Europei de Est, printre care și România. Șeful echipei de criză și administratorul de sănătate zonal au reclamat anterior, într-o conferință de presă, că Tönnies nu a furnizat suficiente adrese.

Și vicepreședintele companiei, Andreas Ruff, care și-a cerut scuze tuturor celor implicați, a abordat, mai detaliat, problema datelor. „A trebuit să găsim numele și datele personale ale 6.000 de angajați, în cel mai scurt timp posibil. Am trimis primele seturi de date vineri dimineață. Le-am eliberat, deși nu ar trebui să putem face acest lucru. Am trimis noi actualizări, vineri după-amiază. (…) Până sâmbătă la ora 16:00, toate datele au fost transmise autorităților, inclusiv cele care au fost solicitate de autorități abia aseară”, a spus el.

Zona de carantină

După primele 1.000 de teste pozitive pentru coronavirus efectuate în rândul angajaților Tönnies, orașul Verl (județul Gütersloh din Westfalia de Est) a înființat o zonă de carantină, în districtul Sürenheide. Mai multe clădiri cu apartamente care adăpostesc lucrători contractuali Tönnies au fost plasate în carantină, chiar dacă aceștia nu sunt angajați direcți ai companiei.

După-amiază, întreaga zonă a fost carantinată, după cum anunțau sâmbătă autoritățile locale. Aproape 670 de persoane locuiesc în casele afectate, de pe trei străzi. Potrivit autorităților, 78 de persoane au fost testate COVID pozitiv doar pe Zollhausweg, una dintre cele trei străzi.

„Suntem conștienți de faptul că, prin carantina generală, intervenim profund în viața oamenilor care locuiesc acolo, chiar dacă lucrează în altă parte și nu au puncte de contact cu compania Tönnies, în afară de cartier. Dar trebuie să facem tot posibilul pentru a reduce cât mai mult posibil răspândirea virusului. Respectarea strictă a carantinei este esențială“, a spus primarul Michael Esken.

Potrivit poliției din Bielefeld, zona a fost inițial cordonată de serviciile de urgență. În același timp, angajații din administrația orașului au început să ridice garduri de izolare. Duminică, biroul de sănătate raional a anunțat că vor fi prelevate probe de spută pentru teste COVID de la toți rezidenții din zonă care nu au fost încă testați.

Un complex stradal complet închis

Crucea Roșie Germană oferă mese de prânz și băuturi la pachet, pentru primele două zile, familiilor din zona aflată în carantină. „Pentru familiile cu copii mici, sunt necesare și obiecte de igienă, cum ar fi scutece”. În zilele următoare va fi creat în zona de carantină un centru de aprovizionare cu produse alimentare și de igienă, pentru nevoile zilnice.

Zollhausweg a fost închis complet, astfel încât oamenii să nu se poată muta în afara zonei de carantină. Biroul de asistență pentru tineret a anunțat că vă avea grijă de familiile cu copii. Potrivit primăriei orașului, 60 de copii și adolescenți locuiesc în casele în cauză, 20 dintre ei fiind mai mici de trei ani.

Celelalte spații de cazare ale angajaților Tönnies, din zona orașului, vor trebui și acestea verificate la intervale regulate, pentru a se verifica respectarea restricțiilor de carantină. În caz de încălcare a acesteia, un serviciu de asistență ar urma să emită avize de reglementare.

Cel mai mare focar din UE

După depistarea focarului de coronavirus la abatorul Tönnies, purtătorul de cuvânt pe probleme de sănătate al Grupului PPE din Parlamentul European, Peter Liese, a cerut măsuri de protecție pe o rază de 30 de kilometri.

„În opinia mea, acest focar nu mai poate fi limitat prin urmărirea cazurilor individuale. Avem nevoie de măsuri pentru populație, nu numai în districtul Gütersloh, ci și cel puțin pe o suprafață de 30 de kilometri în jurul fabricii”, a spus Liese, pentru presa germană.

În prezent, acesta este cel mai mare focar de coronavirus din UE, a spus Liese. „Trebuie să luam în calcul un număr semnificativ de decese”, consideră el. Întrucât un număr cu două cifre de pacienți a ajuns deja la spitale, procesul de transmitere și infectare a altor persoane va dura „cel puțin două săptămâni”, a adăugat el.

Datele transmise de Ministerul român de Externe

Duminică, ministerul român al Afacerilor Externe a transmis că, potrivit informațiilor preliminare obținute de către oficiul consular, conform testelor efectuate până acum, 1.300 de lucrători de la abatorul Toennies au fost depistați pozitiv la COVID-19, iar aproximativ 7.000 de persoane au fost plasate în carantină. Reprezentanții companiei au precizat că aproximativ 50% din persoanele depistate cu COVID-19 sunt cetățeni români (datele urmând să fie confirmate de către Departamentul de Sănătate Publică, după finalizarea analizării tuturor testelor efectuate), iar conducerea companiei și autoritățile locale au decis suspendarea temporară a activității, a precizat MAE.

Tot duminică, MAE a transmis că oficiul consular a fost notificat că 17 români au părăsit locul de carantină, autoritățile locale făcând demersuri pentru identificarea acestora.

Ministerul român de Externe a mai precizat că, potrivit angajatorului, la această companie lucrează 6.000 de cetățeni români.

Alegeri 2024: Vezi aici prezența și rezultatele LIVE pe hartă și grafice interactive.
Sondaje, Comparații, Informații de la celelalte alegeri. Toate datele esențiale pe alegeri.hotnews.ro.
ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro