Fondul Proprietatea sau Povestea oului de cuc

Finalizarea restructurarii proprietatii prin Fondul Proprietatea se prelungeste din cauza necorelarii dintre bunele intentii ale Executivului si mijloacele avute la dispozitie. Fara o transparenta totala, despagubirile prin actiuni risca sa fie la fel de injuste ca si deposedarea abuziva din perioada comunista.

Desi are atributele celei mai mari oportunitati de investitii din Europa de Est, Fondul Proprietatea trebuie sa mai astepte clarificarile privind valoarea cantitativa si calitativa a activelor sale.

Dupa jumatate de an de functionare si la putin timp dupa ce nume grele ale finantelor internationale s-au inscris in lupta pentru preluarea administrarii Fondului modificarea legii de constituire este iminenta. Operatiunea ar putea necesita timp si ar atrage dupa sine o estompare a imgainii initiale de magnet pentru investitorii de piata de capital.

Taraganarea listarii are ca efect si o “depreciere” a activelor prin modificarea portofoliului initial. Cel mai recent exemplu este cel dat de decizia senatorilor de scoatere a Loteriei Nationale din portofoliul Fondului. Asta dupa ce si Actiunile CEC si BCR au inlocuite in activul cu valoarea rezultata din provatizare. In cazul Loteriei va fi insi nevoie de acordul actionariatului.

Si chiar daci actionarul majoritar Ministerul Finantelor poate fi usor convins cu argumente venite dinspre mediul politic actionarii minoritari sunt decisi sa impiedice o noua nationalizare a averii lor. Va deveni Fondul Proprietatea o forma fara fara fond? O varianta care nu poate fi neglijata.

In aceeasi masura piata de capital lanseaza mesajul ca lupta pentru activele Fondului Proprietatea se duce pe mai multe fronturi. Mascata de emisiunea de actiuni Transelectrica, prabusirea pietei in special pe fondul scaderii cotatiilor SIF-urilor, lasa sa se intrevada ca aceia care mai demult au pariat pe SIF-rui acum pariaza pe Fondul Proprietatea. Cel putin la Fondul Proprietatea nu exista limita de detinere!

Fondul Proprietatea blocat la start

Daca, intrebarea „Va rezista Alianta PD-PNL pana la 1 ianuarie 2007?“, ar fi cea mai frecventa din Romania, o a doua intrebare cu raspuns nedeslusit este „Va fi listat Fondul Proprietatea in toamna aceasta?“. Diferenta dintre cele doua este ca in cel de-al doilea caz sunt mai multi cei direct interesati de raspuns.

Se vorbeste de peste 200.000 de persoane indreptatite sa primeasca despagubiri. Practic numarul celor interesati de subiect depaseste milionul. De o parte, cei care isi leaga sperantele de cresterea pretului actiunilor, atat actionari si mostenitori ai acestora, cat si potentiali investitori.

(Nu i-am avut in vedere pe cei putini, dar initiati si cu multi bani, care mizeaza pe un aflux puternic de actiuni la vanzare si, implicit, pe scaderea cursului acestora.)

De cealalta parte intreaga societate romaneasca este interesata de modul in care va fi gestionata problema restructurarii proprietatii. Chiar daca nu apare explicit in vreun raport de tara sau in vreun discurs al presedintelui Basescu, chestiunea proprietatii nu poate fi rezolvata doar de articolul din Constitutie.

Diluarea procesului de restructurare a proprietatii in perioada in care aceasta era doar ocrotita, si nu garantata, este una dintre cauzele decalajului economiei Romaniei fata de tarile intrate in primul esalon al integrarii. Executivul a grabit promulgarea unei legi compensatorii pentru cei deposedati abuziv in perioada 1945-1989.

Legea 247/2005 a reprezentat singura solutie morala, in absenta variantei de restituire in natura a proprietatilor.

O „polita“ de asigurare in actiuni

Dupa aparitia legii si inregistrarea la Camera de Comert, in decembrie 2005, pasii spre listarea Fondului Proprietatea au urmat indeaproape calendarul initial. Independenta politica a Fondului a fost marcata de modul transparent prin care fostul Consiliu de Administratie, condus de Nicolae Ivan, a reusit sa faca sa avanseze procesul de selectie a administratorului international al Fondului.

Preocuparea pentru listarea la Bursa de Valori a Fondului Proprietatea a fost o constanta pana la inceputul lunii iunie. Raiffeisen Capital & Investment SA a fost selectata sa intermedieze listarea in luna februarie. Banca Comerciala Romana (BCR) a fost desemnata, in urma unei licitatii, sa deruleze operatiunile financiare.

In momentul tranzactionarii la Bursa a actiunilor Fondului Proprietatea, BCR va prelua si rolul depozitarului, fiind autorizata in acest scop.

Britanicii de la Savills si Allen & Overy vor avea o misiune grea in negocierile pe marginea strategiei de investitii a Fondului, respectiv in intocmirea caietului de sarcini. Pana la termenul limita de depunere a scrisorilor de intentie 15 mai, 31 de companii si-au aratat interesul pentru pozitia de Fund Manager. Numai nume de marca din piata financiara internationala.

Acesta este momentul in care in loc sa limpezeasca, perspectivele functionarii Fondului Proprietatea, se intuneca.

Intr-unul dintre ultimele interviuri acordate, in calitate de presedinte al Consiliului de supraveghere al Fondului, revistei „InvestRomania“, Nicolae Ivan afirma ca era deja exprimat un interes din partea investitorilor straini corporativi pentru achizitii de peste un miliard de euro.

„Internationalizarea actionariatului Fondului prin intrarea din start a unor puternici investitori straini este o polita de asigurare pentru Fond, pentru controlul activitatii managerului de fond si pentru a preintampina manipularea cotatiilor de catre speculatori“, afirma Ivan.

Proprietatea fara fond

In plin avant al presedintelui Consiliului de Administratie, la inceputul lunii mai acesta este inlocuit, impreuna cu cei mai multi dintre membrii Consiliului de supraveghere a Fondului. I s-a reprosat un mod defectuos de comunicare publica.

Nicolae Ivan si-a atras acuzatia din partea Executivului pentru a fi incercat sa grabeasca deciziile institutiilor implicate in acest proces apeland la metode neortodoxe, precum interventiile radio sau televizate. Nefiind un membru marcant al PNL, nu a obtinut sprijinul politic necesar pentru a pune in miscare un mecanism financiar foarte complicat.

Cu atat mai complicat cu cat in constituirea Fondului Proprietatea exista multa improvizatie de moment a Guvernului. Indepartarea lui Ivan a fost rapid speculata de criticii acestei forme de reparatie a abuzurilor comuniste. „Speram ca Guvernul sa duca pana la capat programul de privatizare. Am rezerve fata de Fondul Proprietatea.

Romania nu avea nevoie de acesta“, considera, nu de mult, actualul consilier prezidential, Theodor Stolojan.

Fostul prim-ministru din anii ‘90 si candidat la Presedintie la alegerile din 2004 este convins ca desi „construit foarte ingenios, corect din punctul de vedere al pietei financiare, mecanismul au un mare neajuns. Despagubirea stabilita este de regula o suma exacta.

Introdus in Fondul Proprietatea, omul se trezeste ca despagubirea sa poate avea o valoare mai mare sau mai mica fata de valoarea stabilita, datorita evolutiilor cotatiilor pe bursa. Din punct de vedere juridic, nimeni nu are dreptul sa-i dea ceva in plus sau in minus fata de valoarea recunoscuta“.

Deputatii au votat in urma cu doua saptamani scoaterea Loteriei Nationale si Imprimeriei Nationale din activul Fondului. Teoretic, textul votat de deputati nu poate actiona retroactiv. Mai este nevoie de acceptul actionariatului. Ministerul Finantelor risca insa un razboi cu micii actionari daca se va supune votului din Camera Deputatilor.

„Am incredere 50-60% in viitorul Fondului Proprietatea. Nu voi fi de acord ca activul initial al Fondului, stabilit prin hotarare de guvern (echivalentul a 3,9 miliarde de euro – n.r.), sa fie diminuat sau ca actiuni ale Fondului, precum cele de la Loterie, sa fie inlocuite.

Daca pana in octombrie Fondul nu se va lista, am de gand sa ma adresez forurilor internationale“, ne-a declarat Gabriel Grozavescu, unul dintre cei despagubiti prin Legea 247/2005.

Urmasul unei familii instarite in perioada interbelica, Georgel Mociornita, considera ca o eventuala intarziere nu este cel mai rau lucru din cele posibile, pentru ca „imi leg sperantele de intrarea Romaniei in Uniunea Europeana. Nu imi voi da insa acceptul pentru modificarea portofoliului Fondului“.

Un alt fel de silenzio stampa

Observatiile unui politician de marca al coalitiei pot crea indoieli in ceea ce priveste punerea in aplicare a legii de functionare a Fondului Proprietatea. Temporizarea procesului de listare a Fondului nu isi gaseste explicatiile in perioada pentru acomodare a sefului Consiliului de supraveghere.

La 27 de ani, Alexandru Paunescu, persoana desemnata sa il inlocuiasca pe Ivan, are pregatire juridica si vine pe acest post de pe pozitia de consilier in Directia de Supraveghere a Bancii Nationale a Romaniei. I-am adresat cateva intrebari domnului Alexandru Paunescu, dar raspunsurile sale au fost mai scurte decat intrebarile.

Replicile mai curand filozofice ale bancherului au tradat un alt fel de „silenzio stampa“.

Aceeasi „discretie“ in oferirea de informatii poate fi sesizata si pe

site-ul Fondului, care a incremenit la data inmanarii primelor actiuni.

Punct si de la capat

Am incercat sa aflam care este stadiul transferului cotelor din capitalul social de care se aminteste in lege. Am primit lista cunoscuta si neadusa la zi si… atat: un numar de companii ale caror rezultate financiare nu au fost transmise registrului comertului. Surse anonime ne-au dezvaluit ca acestea provin, in mare parte, din sectorul energetic.

De altfel, inainte de a fi schimbat fostul administrator al fondului, somase Ministerul Economiei si Comertului sa accelereze procesul de transfer al actiunilor companiilor de sub autoritatea sa. Fara o valoare certificata a activului Fondului Proprietatea, CNVM refuza inregistrarea acestuia. CNVM evita sa asimileze Fondul celebrelor SIF-uri si asteapta precizari suplimentare.

„Asteptam sa vina cu ceva concret. Fara activ si fara o politica de investitii fixata este dificil sa ne putem pronunta“, ne-a declarat Gabriela Anghelache, presedinta CNVM.

Intr-o precizare sosita la redactie, CNVM isi exprima „intreaga disponibilitate de a sprijini inscrierea Fondului la CNVM, inclusiv prin elaborarea unei reglementari speciale, care sa ia in considerare particularitatile acestuia. Este insa necesara si modificarea legislatiei specifice Fondului Proprietatea“.

Aceasta in ciuda faptului ca juristii fondului au incercat, in numeroase randuri, sa demonstreze ca Fondul nu are nevoie de o reglementare speciala.

Intr-o nota inaintata la jumatatea lunii aprilie CNVM si Comisiilor economice din cele doua Camere se argumenta, pe 12 pagini, de ce „solicitarea de modificare in acest moment a actului constitutiv al Fondului Proprietatea, ca o conditie a inregistrarii Fondului la CNVM, nu are fundamente legale“.

De atunci au trecut doua luni si ramanem in faza bunelor intentii si cu un proces amanat de selectie a societatii de management a Fondului.

Sportul scuza mijloacele

Din perspectiva presedintelui Bursei de Valori, listarea este posibila. „Nu este nici o problema sa urgentam listarea. Conditia este ca Fondul sa indeplineasca anumite cerinte din regulamentul bursei. Acestea depind, in buna masura, de inregistrarea la CNVM“, afirma Septimiu Stoica, presedintele Bursei de Valori Bucuresti.

Chiar si dupa desemnarea administratorului Fondului Proprietatea, tot nu este clar care va fi procedura de tranzactionare a actiunilor. Nu toate valorile mobiliare vor fi in acelasi timp in posesia persoanelor despagubite.

O alocare partiala a actiunilor ar putea reprezenta un mod inechitabil de acordare a despagubirilor. Primii detinatori de actiuni ar putea fi dezavantajati fata de cei care vor primi actiunile mai tarziu.

In cazul in care se vor grabi sa vanda, vor avea surpriza sa constate ca ar fi putut lua mult mai mult pe ele daca nu s-ar fi bucurat ca se numara printre primii actionari la Fondul Proprietatea.

„Sunt mari presiuni ca titlurile de proprietate sa poata fi cesionate, desi legea interzice acest lucru. Ar fi cea mai grava greseala daca s-ar permite acest lucru pentru ca s-ar crea o piata paralela de care ar beneficia doar speculatorii.

Ar insemna ca totul nu a fost decat o cacealma, iar fostii proprietari ar fi, pentru a doua oara, nedreptatiti“, ne-a declarat unul dintre avocatii actionarilor minoritari.

Anuntul referitor la inmanarea primelor actiuni la Fondul Proprietatea a dat semnalul intrarii pe ultima linie dreapta a reparatiei nedreptatii facute celor deposedati in regimul comunist si ale caror proprietati nu mai pot fi restituite. Linia dreapta se prelungeste insa din cauza necorelarii dintre bunele intentii ale Executivului si mijloacelor avute la dispozitie.

Cel mai mare organism de investitii din Europa de Est are toate atributele oului de cuc. Un ou mare prin comparatie cu celelalte oua din cuibul strain, parintii nu par sa- si asume responsabilitati de clocitoare ci doar doar vor sa se bucure de puiul lor cand acesta va incepe sa zboare.

articol de George Vulcanescu