„Fonduri epuizate”. Evenimentele culturale pentru care Guvernul taie finanțarea / Ce instituție pierde peste 900.000 de euro

Zeci de evenimente culturale care au cerut finanțare în acest an au primit refuzul Guvernului Bolojan. Au primit cât au cerut organizatorii TIFF, în timp ce pentru Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) a fost aprobată doar jumătate din sumă, adică 7 milioane de lei. Cele mai multe finanțări pentru spectacole le pierde Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu. 

Ministerul Culturii a încadrat șapte evenimente în categoria „strategice”, cu finanțare publică substanțială și aprobare prin ordin de ministru. Acestea sunt: 

• Art Safari București – 750.000 lei aprobați, din 1.000.000 solicitați
• Salonul Internațional de Carte Bookfest – 750.000 lei aprobați, din 950.000 solicitați
• Romanian Creative Week Iași – 350.000 lei aprobați, din 850.000 solicitați
• Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) – 7.000.000 lei aprobați, din 14.000.000 solicitați
• Festivalul Național de Teatru (FNT) – 2.150.000 lei aprobați, din 3.000.000 solicitați
• Astra Film Festival Sibiu – 1.500.000 lei aprobați, din 1.950.500 solicitați
• Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) – 2.500.000 lei, sumă integral acoperită

În lista oficială a „proiectelor prioritare” sunt 101 proiecte finanțate. 

„Proiectele prioritare” sunt considerate acele inițiative culturale esențiale pentru politica Ministerului Culturii și primesc finanțare directă, dintr-un buget distinct alocat anual. Ele sunt selectate pe baza unor criterii stabilite de minister, fără a trece prin competițiile obișnuite de proiecte.

Finanțările au acoperit doar parțial nevoile organizatorilor. Printre ele se numără: 

• Festivalul One World Romania – 90.000 lei primiți din 180.000 de lei ceruți 
• Ideo Ideis – 350.000 lei din 450.000 de lei 
• Romanian Design Week – 400.000 lei din 500.000 de lei
• Jazz in the Park Cluj – 200.000 lei din 350.000 de lei
• Gala Premiilor UNITER – 300.000 lei din 360.000 de lei
• Noaptea Muzeelor – 450.000 lei din 500.000 de lei

De asemenea, în documentul oficial figurează 25 de proiecte încadrate la „nevoi culturale de urgență”. „Nevoile culturale de urgență” sunt proiecte care nu pot fi amânate, cum ar fi participarea la un eveniment internațional sau organizarea unui omagiu. Legea permite Ministerului Culturii să le finanțeze rapid, în afara apelurilor obișnuite. 

Printre acestea se numără atât evenimente omagiale, cât și expoziții și festivaluri: 

• „Nu-ți spun Adio” – tribut Gabriel Cotabiță (80.000 lei)
• Expoziția „Utopia posibilă – litoralul românesc” (100.000 lei)
• Zilele Sculpturii București (80.000 lei)
• Festivalul Internațional de Poezie „Grigore Vieru” (30.000 lei)
• Participarea României la Bienala de Design de la Londra (80.000 lei)

450.000 de lei din buget pentru „Sfințirea Marelui Mir în Patriarhia Română”

Printre alte evenimente cărora li se aprobă finanțare din bugetul statului se numără:

• „Sfințirea Marelui Mir în Patriarhia Română – Amfore Centenar 2025”, Patriarhia Română – 450.000 lei
• „Psalmodia de tradiție bizantină veche: Origini și Expresii Contemporane în Zona Moldovei”, Arhiepiscopia Romanului și Bacăului – 60.000 lei
• Festivalul costumului popular românesc „Simt și mă îmbrac românește”, Parohia Sf. Treime Ghencea, București – 30.000 lei

Proiecte majore rămase fără finanțare: de la „Faust”, la FILIT 

Mai multe proiecte culturale importante nu primesc nicio finanțare din partea Ministerului Culturii. În total, au fost respinse de la finanțare 66 de proiecte / evenimente culturale  – „fond epuizat”. 

Printre acestea se află reprezentații internaționale pentru spectacolul „Faust” al Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu (TNRS), Festivalul Internațional de Literatură și Traducere Iași (FILIT) sau Târgul de Carte Gaudeamus Radio România – ediția București 2025, depus de Societatea Română de Radiodifuziune.

Potrivit publicației locale Turnul Sfatului, șapte reprezentații internaționale ale Teatrului Național „Radu Stanca” din Sibiu au rămas fără sprijin financiar, printre care participarea la Expoziția mondială de la Osaka cu spectacolele „Electra” și „Felii”, prezentarea „Faust” la Paris și la Varșovia sau turneul spectacolului „Mamă” în Asia. 

În total, Teatrului „Radu Stanca” i-au fost refuzate finanțări de 4,6 milioane de lei (circa 906.000 de euro, la cursul actual – n.r.).  

Directorul Constantin Chiriac a explicat pentru Turnul Sfatului că aceste proiecte rămân «cel mai important act de diplomație culturală, pe care un teatru din România îl face în numele creației și al vizibilității internaționale».” 

„Sunt multiple lupte pe care le ducem pentru a atrage fonduri, dar proiectele pe care le dezvoltăm, nu numai că au vizibilitate și continuitate, reprezintă probabil cel mai important act de diplomație culturală pe care un teatru din România îl face în numele creației (…)”, a spus Chiriac.

El a explicat și că prezentarea „Faust” la Paris a fost amânată după ce Ministerul Culturii a acoperit doar o treime din suma solicitată, iar partenerii au decis să reprogrameze evenimentul. Turneele din Coreea au fost anulate din motive logistice, în timp ce spectacolele din Japonia vor avea loc conform programului.

În ciuda dificultăților financiare, „Faust”-ul regizat de Silviu Purcărete rămâne un fenomen cultural, scrie sursa citată: toate biletele pentru reprezentațiile din perioada 6 septembrie – 1 noiembrie 2025 s-au vândut în 20 de minute. 

„Fonduri epuizate” și pentru sfințirea picturii Catedralei Naționale

În aceeași listă de proiecte pentru care „fondurile au fost epuizate” figurează și „Sfințirea picturii Catedralei Naționale” (Patriarhia Română – 500.000 lei), „Premiera de gală a filmului Cravata Galbenă” (Fundația Sergiu Celibidache – 500.000 lei) și Târgul de Carte Gaudeamus – ediția București 2025 (Societatea Română de Radiodifuziune – 200.000 lei).

Lista completă a proiectelor finanțate de Ministerul Culturii poate fi consultată pe site-ul instituției. 

Ministerul Culturii anunță reguli mai clare și finanțări prin platformă digitală

Ministerul Culturii spune că resursele actuale nu mai pot acoperi alte cereri și promite reguli mai clare pentru viitor. „Această realitate confirmă cât de necesar este să instituim un nou regulament de finanțare, mai clar și mai transparent, care să asigure predictibilitate și șanse egale tuturor operatorilor culturali”, se arată în comunicatul transmis luni.

Instituția susține că lucrează la revizuirea normelor metodologice și că, pe viitor, sprijinul financiar va fi acordat pe baza unor apeluri de proiecte cu perioade bine definite de depunere, selecție și evaluare. 

„Un pas în această direcție a fost făcut deja în august, prin apelul Acces 2025 – fără bariere, derulat exclusiv printr-o platformă digitală dedicată”, potrivit Ministerului. 

„Această schimbare reprezintă o etapă esențială în consolidarea transparenței, a predictibilității și a încrederii în mecanismul de finanțare publică”, mai precizează Ministerul Culturii.