Fondurile europene, in pericol. Cele 9 problemele sistemice ale Romaniei

Oficialii europeni consultati de HotNews.ro in ultimele zile descriu situatia absorbtiei fondurilor europene ca fiind „dezastruoasa” si „o problema sistemica” pe care Romania va trebui sa o rezolve cat mai repede pentru a evita, pe cat posibil, diminuarea fondurilor in exercitiul bugetar 2014 – 2020. Potrivit unor surse, rata de absorbtie pana in prezent ar fi substantial mai mica decat cifrele raportate oficial si nu ar depasi in realitate 3, 5%. Diferenta intre cifrele raportate oficial, care ajung pana la 14%, ar rezulta dintr-un mod de calcul eronat.

„Oficialitatile de la Bucuresti iau in calcul inclusiv avansul de 10% pe care Bruxelles-ul il vireaza automat, insa absorbtia reala o reprezinta cifra proiectelor aflate in plata din care se scade procentul de 10%. Cifra reala nu trece de 3,5%”, au declarat pentru HotNews.ro surse de la Bruxelles. Unele evaluari independente realizate anul trecut indicau o rata de absorbtie de 7% pentru perioada 2007 – 2010, care plasau oricum Romania pe ultimul loc in Europa Centrala si de Est. Alte evaluari mai recente vorbesc despre o rata de absorbtie de circa 14%.

„Semnarea de contracte raportate de ministri n-are legatura cu absorbtia. Daca nu duci programul pana la capat, rezultatul este egal cu zero”, au explicat pentru HotNews.ro oficialii europeni. Romania are la dispozitie 23,3 de miliarde de euro in perioada 2007 – 2013, prin sapte programe operationale sectoriale, asa numitele POS-uri (dezvoltare regionala, fond de coeziune, mediu, transporturi etc).

„Daca Romania ar incepe sa ia de astazi toate masurile necesare, in cel mai optimist scenariu ar ajunge la o rata de absorbtie de maxim 50%. Realist vorbind, de maxim 30%, adica la 7 miliarde de euro cheltuiti in total”, au explicat pentru HotNews.ro oficialii europeni.

Or, o capacitate slaba de absorbtie va fi speculata de unele tari in negocierile pentru bugetul 2014 – 2020, care vor utiliza argumentul slabei capacitati administrative a Romaniei pentru a-i diminua alocarile bugetare. (Vezi aici explicatiile date de consilierul prezidential Leonard Orban despre cum poate fi folosita aceasta slabiciune a Romaniei impotriva sa)

Problemele Romaniei sunt „sistemice”, au explicat pentru HotNews.ro oficialii de la Bruxelles. HotNews.ro a realizat un scurt inventar:

• 1. Cea mai mare problema o reprezinta coruptia. Comisia Europeana tocmai a suspendat fonduri de 800 milioane de euro in urma unor controale paralele cu cele ineficiente ale autoritatilor romane. La Bruxelles exista suspiciuni serioase de fraudare constanta a procesului complex de contractare si cheltuire a fondurilor europene. Aceste suspiciuni din partea contributorilor net la bugetul UE cresc pe masura ce criza economica se adanceste, pentru ca sefii de stat si de guvern trebuie sa dea socoteala in fata propriului electorat pentru fiecare eurocent furat in tari precum Romania.

• 2. Legislatia. O alta problema care generata de legislatia deficitara: licitatiile dirijate si caietele de sarcini intocmite cu „dedicatie”. In discutie se afla si legea Parteneriatului Public Privat, intrata in vigoare, dar care nu asigura conditii egale si o piata competitiva. Romania risca declansarea procedurii de infringement pe legea PPP daca nu o va imbunatati. O alta problema este eliminarea documentatiilor tip la intocmirea caietelor de sarcini. „Nu exista standarde pentru intocmirea documentatiilor, ceea ce permite aparitia caietelor de sarcini cu dedicatie pentru anumite firme”, sunt de parere oficialii europeni. Comisia Europeana a atras atentia Guvernului de cel putin un an ca absenta asa numitelor documentatii-tip favorizeaza coruptia, insa Guvernul n-a gasit inca solutii.

• 3. Justitia si contestatarii de profesie. Romania va trebui sa-si rezolva problema blocajelor din sistem, generate de asa numitii contestatari de profesie. Acest lucru intarzie acordarea platilor pana la rezolvarea problemelor in justitie, au explicat pentru HotNews.ro expertii europeni. Guvernul a incercat sa reglementeze aceasta problema, insa solutiile s-au dovedit in practica ineficiente. Oficialii europeni reclama si absenta judecatorilor specilizati in problema fondurilor europene si sustin ca este nevoie de trainging-uri speciale pentru magistrati.

• 5. Un nou minister. O problema majora o reprezintalipsa de coordonare intre ministerele care gestioneaza fondurile europene.Din acest motiv, au explicat pentru HotNews.ro oficiali de la Bruxelles, se impune aparitia unui minister. Potrivit acestora, „o agentie trecuta in subordinea primului ministru, cum a procedat acum Guvernul Boc, nu reprezinta o solutie, deoarece seful ei n-are forta politica si nu se poate impune in fata ministrilor. Prin urmare, e nevoie de un minister cu forta si sprijin politic, capabil sa deblocheze situatia”.

• 6. Lipsa de eficienta a autoritatilor de management si control reprezinta iarasi un punct slab in gesionarea fondurilor UE. Romania raporteaza oficial la Bruxelles ca nu a identificat probleme in gestionarea contractelor europene sau ca le-a remediat in totalitate, insa verificarile Comisiei ajung la cu totul alte concluzii. „Acest lucru genereaza neincredere la Bruxelles in faptul ca Romania este decisa sa gestioneze corect fondurile europene”, sustin oficialii europeni.

• 7. Birocratia. Oficialii de la Bruxelles sustin ca Romania trebuie sa-si simplifice legislatia in materie de fonduri, deoarece birocratia excesiva incetineste viteza de absorbtie. „Alte state se concentreaza pe analiza de risc atunci cand verifica un proiect, Romania in schimb pune accent pe hartogaraie si chitante, care inevitabil duc la frauda”, sustin oficialii UE.

• 8. Conflictele de interese din sistem. Sunt zeci de cazuri de manageri de proiect care sunt si functionari la stat. Exista fonduri blocate din aceasta cauza, deoarece nu poti fi angajat la stat dar manager peste fonduri europene, fiind o situatie clara de incompatibilitate. Ce credibilitate are institutia  care-si verifica cu proprii oameni corectitudinea gestionarii fondurilor?

• 9. Incompetenta. Sute de experti romani in gestionarea fondurilor europene in care guvernul sau diferite alte autoritati centrale sau locale au investit sume importante pentru training au parasit sistemul in ultimii doi ani. Ei au plecat fie din cauza mediului sufocat de coruptie si nepotism, fie din cauza scaderii dramatice a veniturilor. Acesti experti isi gasesc imediat posturi bine platite in mediul privat sau in institutiile europene. Surse din mediul de afaceri si din cel politic deplang constant acest drenaj de resurse umane.

In opinia Bruxelles-ului, Romania nu mai are timp si orice zi de intarziere inseamna, de fapt, bani pierduti. Romania mai are la dispozitie doi ani din sapte pentru a face saltul de la cateva procente rata de absorbtie la o cifra care sa nu-i afecteze in mod serios credibilitatea la Bruxelles. Din acest motiv, oficialii europeni cred ca Guvernul Boc ar trebui sa le impuna ministrilor criterii clare de performanta si dead-line-uri scurte, de maxim doua-trei luni, cu schimbarea ministrilor care nu ating tintele de performanta.

Pe de alta parte, Romania ar trebui sa contracteze experti straini cu experienta in fonduri europene, care sa lucreze impreuna cu specialistii din ministere. „Daca nu se face ceva acum, vorbim de un ciclu de cel putin 14 ani de acum incolo complet ratat. Pana la urma, acesta a fost proiectul aderarii: modernizarea Romaniei prin utilizarea instrumentelor puse la dispozitie de UE, mai ales accesul la resurse financiare”. ​