Fost șef al Curții Constituționale și unul dintre autorii Constituției, verdict clar în cazul Mihai Busuioc: „Nu se poate așa ceva. Nu îndeplinește condițiile” / Cine poate întoarce decizia de numire
Fostul judecător al Curții Constituționale Augustin Zegrean, care a fost şi membru în Comisia de redactare a Constituţiei României, spune că este o premieră ca în CCR să fie numit cineva care nu îndeplinește condițiile, făcând referire la Mihai Busuioc – propus de PSD și susținut la votul din Senat de PNL, USR și UDMR.
Constituţia stabilește, la articolul 143, condiţiile care trebuie îndeplinite pentru a fi numit judecător la Curtea Constituţională: „pregătire juridică superioară; înaltă competenţă profesională; o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”.
„Este prima dată când se numește acolo o persoană care nu îndeplinește condițiile”
Augustin Zegrean spune, într-un dialog cu HotNews, că „în mod categoric” Mihai Busuioc, președinte al Curții de Conturi, nu îndeplinește condițiile prevăzute de Constituție pentru a fi numit membru al Curții Constituționale.
„Este prima dată când se numește acolo o persoană care nu îndeplinește condițiile. Trebuia să aibă 18 ani vechime în muncă juridică, nu subofițer de poliție și registrator la cărțile funciare și pe urmă a fost la guvern… Deci nu a avut nicio o zi de muncă juridică. Nu se poate așa ceva. Eu sunt unul dintre autorii Constituției, mai suntem puțini în viață, și știu exact ce discuții s-au purtat atunci și de ce trebuie să fie așa”, a declarat Zegrean, care a condus Curtea Constituțională în perioada 2007-2016.
Între 1990 şi 1992, Augustin Zegrean a fost senator PD, vicepreşedinte al Comisiei juridice a Senatului şi membru al Comisiei de redactare a Constituţiei României, conform site-ului Camerei Deputaților.
El afirmă că sunt țări în care nu toți judecătorii constituționali sunt juriști de profesie: „În Turcia, de exemplu, ei au și alte atribuții”. Spune însă că în Europa nu știe să existe vreo țară care să aibă judecători ce nu îndeplinesc condiția de a avea „o muncă juridică în spate”.
„Președintele nu poate face nimic, însă parlamentarii și CCR pot întoarce decizia de numire a lui Busuioc”
Președintele României, Nicușor Dan, poate declanșa un conflict juridic de natură constituțională atunci când Administrația Prezidențială se află în contradicție cu Parlamentul. Însă acum nu este cazul, explică, pentru publicul HotNews, Augustin Zegrean.
„Acum, conflict juridic nu o fi. Că nu e conflict juridic ăsta. Chiar nu se încadrează la conflict juridic de natură constituțională. Am înțeles că a sesizat deja S.O.S. România Curtea. Deci Curtea ar putea să refuze, să declare hotărârea neconstituțională, hotărârea de numire a lui în funcție, sau de alegere, să îi zicem alegere”, a explicat el.
Întrebat dacă președintele poate face ceva în acest moment pentru a se opune acestei numiri, Zegrean a spus că președintele s-a pronunțat, fiind întrebat, și „a dat un răspuns care nu îi face cinste”.
„Nu ar putea… Nu poate ataca la CCR orice. Este pentru legi, pentru neconstituționalitatea legilor înainte de promulgare președintele poate să sesizeze Curtea. Poate și în situații de conflict juridic de natură constituțională, dar nu e un conflict între Președinție și Parlament. Este pur și simplu hotărârea Parlamentului, pe care ei trebuie să o rezolve, parlamentarii. Nu suntem în situația să nu avem opoziție. Dacă există opoziție, să facă ei”, a afirmat Zegrean.
Fostul președinte al CCR spune că în acest moment „numai CCR poate să nu accepte această numire și numai pe baza unei sesizări făcute de un grup parlamentar sau de 25 de senatori sau 50 de deputați”.
Augustin Zegrean a explicat că CCR a anulat în trecut decizii de numire a anumitor persoane în diferite funcții: „La Consiliul Fiscal, Consiliul de Administrație al Televiziunii Române”.
„Au fost numiți oameni care nu aveau ce căuta acolo și Curtea clar a dat decizie de anulare a deciziei, de neconstituționalitate a hotărârii de numire. Atunci, ei s-au supărat tare, parlamentarii, pe noi și au promis că vor interzice să mai fie atacate la Curte hotărârile date. Curtea a fost mai iute de mână decât ei și s-a dat o decizie care spune că hotărârile acestea, cu caracter individual, pot fi atacate la Curte. Nu pot fi cele cu caracter normativ”, a detaliat Zegrean.
Precedentul Marian Enache, actualul președinte al CCR
Augustin Zegrean a vorbit și despre momentul numirii ca judecător CCR, în 2016, a lui Marian Enache (susținut de PSD), care este actualul președinte al Curții. Atunci, senatorii PNL au contestat numirea sa în forul constituțional.
„Dar Curtea nu a vrut să o admită (n. red.: constestația depusă de senatorii PNL), deși era de admis. Nu era chiar în situația asta (n.red.: a lui Mihai Busuioc), că el are școală juridică, toată viața a făcut muncă juridică. La el a fost altceva. El și-a depus dosarul la Camera Deputaților și când a văzut că acolo nu poate să treacă a fugit repede cu dosarul la Senat și ei l-au votat direct pe el. Am fost singurul care am votat pentru admitere atunci, dar eu plecam oricum”, a adăugat Zegrean.
Mandatele a trei judecători CCR expiră în 12 iulie: Marian Enache (actual președinte CCR), Livia Stanciu și Attila Varga. În acest context, Senatul României l-a votat marți pe Mihai Busuioc să ocupe funcția de judecător CCR. Tot marți, Camera Deputaților l-a votat pe Csaba Asztalos, propunerea UDMR, să ocupe o funcție la CCR. A treia numire urmează să fie făcută de președintele Nicușor Dan.
Și avocatul Iancu Toader a spus, într-un interviu oferit HotNews, că Mihai Busuoic nu îndeplinește condițiile impuse de Constituție pentru a ocupa funcția.
Joi, lidera senatorilor S.O.S. România, Nadia Cerva, a contestat la CCR și Senat numirea lui Mihai Busuioc ca judecător constituțional.
Marți, după audierea din comisie, înainte de votul din Senat, Mihai Busuioc nu a vrut să răspundă întrebărilor jurnaliștilor. La un moment dat, el a spus că nu consideră că numirea sa la CCR este una politică.
Întrebat dacă are experiența cerută de Constituție, Busuioc a răspuns: „Absolut”.
CV-ul lui Mihai Busuoic poate fi consultat aici.
INTERVIURILE HotNews.ro