Fostul europarlamentar Marian Zlotea, condamnat la 8 ani și jumătate de închisoare pentru corupție, anunță că a plecat din România

Marian Zlotea, fost europarlamentar PDL și fost presedinte al Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, a fost condamnat definitiv, miercuri, de Curtea de Apel Bucureşti la 8 ani şi jumătate de închisoare, fiind acuzat că a primit de la subalterni, firme şi supermarketuri bani şi produse alimentare pentru „pomeni electorale”. La câteva ore de la pronunțarea deciziei instanței, Zlotea a anunțat pe Facebook că a plecat din România, „știind de această înscenare de sentință” și că a cerut statut de refugiat politic în altă țară.

Zlotea a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti la 8 ani şi 6 luni închisoare pentru luare de mită, instigare la luare de mită şi trafic de influenţă. Instanţa a dispus confiscarea de la Zlotea a sumei de 263.000 de lei. În prima instanță – Tribunalul Bucureşti – Marian Zlotea fusese condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare.

În acelaşi dosar au fost condamnaţi definitiv miercuri și trei directori din ANSVSA: Doina Constanţa Lupu – 6 ani şi 6 luni de închisoare, Mădălina Ioana Podosu – 6 ani, Marius Hofman – 4 ani.

„Știind de această înscenare de sentință care urma să mi se pregatească am părăsit Romania”

Fostul europarlamentar PDL a anunțat pe Facebook că a plecat din țară înaintea de pronunțarea senținței, el susținând că este nevinovat.

El mai susține că „știind de această înscenare de sentință” a plecat din Romania și a cerut statut de refugiat politic în altă țară. De asemenea, Zlotea spune că se va adresa CEDO.

Mesajul integral postat de Zlotea pe Facebook:

• „Sunt nevinovat iar aceasta este o sentință nedreaptă dată într-un dosar bazat în totalitate pe două denunțuri neîntemeiate date sub presiune de doi inculpați arestați care, ulterior denunțurilor, au fost eliberați.
• Toată povestea s-a creionat în jurul acțiunilor sociale organizate pe lângă biserici în campania electorală din 2009. Faptele au fost catalogate de DNA ca fapte de corupție și trafic de influență fără nicio probă în acest sens.
• Instanta de fond a Tribunalului Bucuresti a dispus în ceea ce mă privește o pedeapsa de 2 ani cu suspendare pe care bineînțeles că am considerat-o nedreaptă și am atacat-o. Instanța de apel nu a respectat nici un drept la apărare pe tot parcursul procesului schimbând în penultimul termen al pronunțării încadrarea în trafic de influență fără ca acest lucru să se fi solicitat de vreuna dintre părțile implicate.
• Consider că această sentință este nedreaptă și este o plată politică pentru simplul fapt că nu am fost de acord ca, la un moment dat, cineva să preia PDL.
• În acest moment, noul PNL format în urma fuziunii cu PDL nu face altceva decât să arunce peste bord toți liderii vechiului PDL care s-au trezit, în urma acestei fuziuni, cu tot felul de probleme penale. La fel au procedat și cei dinainte, cei de care am încercat să protejez partidul, care au condus țara cu ajutorul instituțiilor de forță care acum s-au pus în slujba noii puteri.
• Voi ataca acestă decizie la ÎCCJ, la CEDO, la toate instituțiile europene abilitate care mă pot ajuta să-mi dovedesc nevinovăția. Oricine va avea curiozitatea de a citi acest dosar va vedea că nu există nicio probă care să mă incrimineze. Platesc acum exclusiv pentru simplul fapt că nu am plecat capul în fața deținătorilor puterii absolute.
• Ultimele alegeri parlamentare și tot ce s-a întâmplat cu acestea sunt dovada clară că democrația a fost confiscată în această țară.
• În 4 decembrie 2020 am fost amenințat că dacă nu voi renunța la monitorizarea procesului electoral din 6 decembrie voi primi o condamnare cu executare în acest dosar. Motiv pentru care nu am mai participat și am plecat din țara și nu am asistat la monitorizarea electorală pe care o desfășuram in calitate de președinte al ATRNU!
• În acest moment, știind de această înscenare de sentință care urma să mi se pregatească am părăsit Romania și, la fel ca fostul meu coleg din Parlamentul European, spaniolul Carles Puigdemont, am cerut statut de refugiat politic în altă țară. Cu probele și dovezile pe care le am, inclusiv înregistrările din dosar care îmi dovedesc nevinovăția, îmi voi căuta dreptatea la CEDO”.

Acuzațiile aduse de DNA

Marian Zlotea a fost trimis în judecată de DNA în februarie 2015, pentru luare de mită în formă continuată (28 acte materiale), instigare la luare de mită în formă continuată (15 acte materiale) şi constituire de grup infracţional organizat.

Alături de el, au fost trimise în judecată alte 15 persoane, majoritatea directori şi inspectori sanitar-veterinari: Doina Constanţa Lupu, director coordonator la Direcţia Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor Bucureşti, Mădălina Ioana Podosu, director coordonator la DSVSA Ilfov, Marius Hofman, director coordonator adjunct la DSVSAB, Iulian Hofman, Vicenţia-Andreea Hofman (fostă Iancu), Robert George Bejan, Bogdan Porumbel, Elena Drăghici, Gabriela Macarie, Maria Dulgheriu, Aurica Mitrana, Aida-Gabriela Păuna, Ionica Sfetcu, Ciprian Stanciu, toţi inspectori DSVSAB, şi Doinisie Căileanu, administrator al unor societăţi comerciale.

Conform DNA, în perioada octombrie 2009 – mai 2010, Marian Zlotea, în calitate de şef ANSVSA, împreună cu Doina Lupu, Marius Hofman şi Ioana Podosu, a constituit un grup infracţional organizat la care a aderat ulterior şi Andreea Hofman (fostă Iancu), care a acţionat în mod coordonat în scopul de a obţine, direct şi indirect (prin intermediul subalternilor) foloase necuvenite, prin folosirea abuzivă a funcţiilor deţinute, de la agenţii economici pe care îi supravegheau şi-i controlau pe linie sanitar-veterinară şi siguranţa alimentelor.

„Concret, Marian Zlotea, în repetate rânduri, a determinat conducerea DSVSA Bucureşti, respectiv pe inculpaţii Lupu şi Hofman, să abuzeze de funcţiile deţinute pentru procurarea produselor alimentare necesare realizării unor acţiuni sociale (de atragere a alegătorilor cu pomeni electorale, pentru susţinerea unor evenimente, pentru asigurarea protocolului ANSVSA, dar şi al altor instituţii), cunoscând faptul că, la rândul lor, aceştia din urmă îşi determină subalternii să se folosească de calitatea de inspector pentru a procura aceste produse de la agenţii economici pe care îi controlau şi autorizau pe linie sanitar-veterinară şi siguranţa alimentelor”, nota DNA.

Procurorii DNA mai spuneau că, folosindu-se de autoritatea şi prerogativele funcţiei de şef al ANSVSA, Marian Zlotea a condiţionat menţinerea în funcţii şi păstrarea locului de muncă la DSVSA Bucureşti a inspectorilor Serviciului Inspecţie şi Control şi Serviciului Igienă Veterinară de plata unei sume lunare – 3.000 lei de către fiecare inspector, reprezentând o cotizaţie lunară pentru formaţiunea politică din care făcea parte (PDL), plată care s-a efectuat în perioada ianuarie – mai 2010.

DNA mai arăta că, în perioada noiembrie – decembrie 2011, Zlotea a pretins și a primit 143.000 de lei prin intermediul şi cu ajutorul coinculpaţilor Marius Hofman şi Dionisie Căileanu, de la administratorul unor supermarketuri, mita fiind disimulată prin încheierea a două contracte fictive de prestări servicii. Procurorii spuneau că această sumă a fost cerută şi primită de Zlotea pentru a favoriza şi a proteja magazinele respective de controalele DSVSA judeţene şi Bucureşti pe linie sanitar-veterinară şi siguranţa alimentelor.

„În intervalul 2009 – mai 2010, în repetate rânduri, Doina Lupu, Marius Hofman şi Ioana Podosu au pretins şi au primit bani sau alte foloase necuvenite ori au acceptat promisiunea unor astfel de foloase, în legătură cu îndeplinirea, neîndeplinirea sau îndeplinirea unui act contrar privitor la îndatoririle de serviciu, cu ocazia controalelor sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor sau în afara acestor controale efectuate la agenţii economici de pe raza municipiului Bucureşti. De asemenea, ei au primit/au acceptat promisiunea de bunuri necuvenite, în scopul de a-şi trafica influenţa, intervenind în actul de control al unor subalterni, determinându-i pe aceştia să nu aplice sancţiuni ori să aplice amenzi în cuantum minim unor agenţi economici din municipiul Bucureşti. În acelaşi mod au procedat şi Iulian Hofman şi Robert Bejan, în perioada 2008 – mai 2010”, conform DNA.

De asemenea, în perioada 2008 – iunie 2010, inspectorii de la DSVSA Bucureşti, în repetate rânduri, cu ocazia controalelor sanitar-veterinare efectuate sau în afara acestora, au pretins şi au primit bani şi bunuri necuvenite de la principalele supermarketuri din ţară sau alţi agenţi economici, pentru a îndeplini sau a nu îndeplini un act privitoare la atribuţiile de serviciu, mai notau procurorii.