Fostul vicepremier pentru Reintegrare, după ce Transnistria „a rugat Moscova” să-i vină în ajutor: „Dacă au adresat scrisoarea deputaților ruși și nu lui Putin, înseamnă că nu doresc schimbarea status quo-ului în regiune”
Decizia așa-zisului congres de la Tiraspol nu este nimic altceva decât „un ritual prin care s-a încheiat un spectacol de două săptămâni”, a declarat pentru HotNews.ro fostul vicepremier pentru Reintegrare din Republica Moldova, Alexandru Flenchea, care în prezent este directorul Asociaţiei Obştești „Initiative 4 Peace”.
Expertul moldovean a explicat care sunt lucrurile ce trebuie reținute din rezoluția votată miercuri la cel de-al VII-lea „Congres al aleşilor poporului de la toate nivelurile” din Transnistria.
Alexandru Flenchea a punctat că cei de la Tiraspol nu s-au adresat lui Vladimir Putin, ci doar Parlamentului de la Moscova, fapt care demonstrează că autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului nu-și doresc cu adevărat o acțiune din partea Rusiei, iar adevăratul destinatar al mesajului este Chișinăul.
„Singurul pasaj care merită atenția este cel cu numărul 1, adică „adresa către Consiliul Federaţiei şi către Duma de Stat a Rusiei” (n.r.- cele două camere ale parlamentului rus).
În primul rând, mesajul a fost mult mai moderat decât adresarea adoptată la Congresul precedent, din 2006. Atunci, Congresul, într-o declarație similară, a cerut recunoașterea Transnistriei ca și stat independent.
Și doi: cui a fost adresată sau, mai bine zis, cui nu a fost adresată această declarație? Lui Vladimir Putin (nu a fost adresată – n.r.). În realitățile politice ale Federației Ruse, singurul om care ia decizii de politică externă este președintele rus Vladimir Putin.
Cei din stânga Nistrului, din momentul în care au adresat declarația deputaților ruși care nu iau asemenea decizii, au indicat foarte clar faptul că nu doar că nu se așteaptă la anumite acțiuni concrete și practice, dar de fapt nici nu vor schimbarea status quo-ului în regiune”, spune fostul vicepremier pentru Reintegrare.
„În condițiile războiului din Ucraina, trebuie să fie foarte atenți și precauți pentru că ar putea fi posibile și urmări, pe care ei nu le vor. De fapt, acțiunile nu au avut loc astăzi: acțiunea a avut loc în ultimele două săptămâni, din momentul anunțului privind convocarea acestui congres și congresul propriu-zis, timp în care Chișinăul a fost expus unor presiuni politice și psihologice, pentru a fi determinat să renunțe la aplicarea taxelor vamale la importul mărfurilor în regiunea transnistreană.
Aceasta este, de fapt, singura miză a acestui spectacol. Efectul a avut loc pentru că multă lume s-a agitat și s-a panicat chiar”, a declarat Alexandru Flenchea, pentru Hotnews.
Fostul vicepremier pentru Reintegrare a mai explicat că toate aceste acțiuni ale Tiraspolului sunt legate de noile prevederi ale Codului Vamal, care au intrat în vigoare din 1 ianuarie 2024 și care îi obligă și pe agenții economici din stânga Nistrului să achite taxe vamale aferente importului, valabile și pentru antreprenorii de pe malul drept al Nistrului.
Banii ajung în bugetul comun al Republicii Moldova. Scopul declarat al acestei măsuri, potrivit autorităților de la Chișinău, este unificarea spațiului vamal al țării.
„Rezultatul final însă nu a fost atins, pentru că vedem că autoritățile nu au examinat măcar renunțarea la aceste acțiuni. Astăzi a fost un ritual care trebuia să încheie acest spectacol lung de două săptămâni. Chișinăul trebuie să facă ceea ce are de făcut, să meargă mai departe, aici pur și simplu nu există opțiuni”, mai explică Flenchea.
Expertul mai crede că această campanie mediatică a Tiraspolului va continua două-trei luni, așa cum s-a întâmplat și în 2006.
„Atunci, tensiunile și amenințările la adresa Republicii Moldova au fost mult mai mari. Motive de îngrijorare legate de evoluțiile din stânga Nistrului nu avem. Avem motive de îngrijorare legate de evoluția situației regionale în ansamblu, de mersul războiului”, a punctat fostul vicepremier pentru Reintegrare Alexandru Flenchea.
Ce cer punctual separatiștii transnistrieni
Agenţia oficială de ştiri a regimului transnistrean a publicat principalele decizii care au fost luate la cel de-al VII-lea „Congres al aleşilor poporului de la toate nivelurile”:
1. Să facă apel la Consiliul Federaţiei şi la Duma de Stat a Rusiei (cele două camere ale parlamentului rus – n.r.) cu solicitarea de a implementa măsuri de protecţie a Transnistriei în condiţiile creşterii presiunii din partea Republicii Moldova. În Transnistria locuiesc peste 220.000 de cetăţeni ruşi. Rusia participă la misiunea de menţinere a păcii pe Nistru şi este garant şi mediator în procesul de negociere.
2. Să se adreseze Secretarului General al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu rugămintea de a ţine cont de drepturile inalienabile ale poporului transnistrean garantate de normele internaţionale, de a împiedica Republica Moldova vecină să încalce drepturile şi libertăţile cetăţenilor transnistreni şi de a preveni provocările care duc la o escaladare a tensiunilor.
3. Să se adreseze participanţilor la procesul internaţional de negocieri în formatul „5+2” (în care Rusia, Ucraina şi OSCE sunt mediatori, iar SUA şi UE sunt observatori – n.r.).
4. Să facă apel la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) pentru a influenţa conducerea Republicii Moldova să revină la un dialog adecvat în cadrul procesului internaţional de negociere şi să asigure condiţii pentru o soluţionare civilizată a conflictului.
5. Să adopte un apel către Adunarea Interparlamentară a statelor membre ale Comunităţii Statelor Independente (CSI, organizaţie a fostelor republici sovietice creată în jurul Rusiei – n.r.) pentru a preveni escaladarea conflictului pe Nistru.
6. Să adopte un apel către Parlamentul Uniunii Europene, solicitându-i să depună eforturi pentru a preveni presiunea moldovenească şi încălcarea drepturilor şi libertăţilor transnistrenilor.
7. Să adopte un apel către Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a asigura condiţii pentru asigurarea drepturilor sociale şi umanitare, intereselor şi libertăţilor inalienabile ale tuturor locuitorilor din Transnistria.
INTERVIURILE HotNews.ro