FOTO Cine a construit primele metrouri din București: uzina care făcea trenuri pentru Imperiul austro-ungar și care azi vrea să dea tramvaiele pentru marile orașe ale României (I)

Astra Vagoane Călători este una dintre puținele fabrici înființate înainte de primul război mondial, care a reușit să treacă cu bine de naționalizare, de perioada de tranziție de după revoluție și să ajungă pe profit. În 2018, compania a avut o cifră de afaceri de 67 milioane lei și a câștigat licitațiile pentru a livra tramvaie în 3 mari orașe: Galați, Cluj-Napoca și Oradea.

Povestea companiei începe în 1891, când industriaşul austriac Johann Weitzer fondează în oraşul Arad, Fabrica de Vagoane şi Motoare-Johann Weitzer S.A. pentru acoperirea nevoilor de material rulant pentru întreaga zonă estică a Imperiului Austro-Ungar şi a Europei Centrale şi de Sud-est.

Fabrica producea la acea dată vagoane de marfă, vagoane de călători, locomotive, tramvaie electrice dar şi echipament militar, bucătării de campanie, maşini agricole, pentru Căile Ferate din Austria, Ungaria, Societatea de Transport Urban din Viena, Budapesta, Arad şi exporta în România, Italia, Grecia, Bulgaria, potrivit informațiilor de pe site.

După primul război mondial și unirea Transilvaniei cu România, se fondează în 1921 societatea pe acţiuni „ASTRA”, prima fabrică românească, având ca obiect de activitate fabricarea de vehicule de cale ferată, locomotive, tramvaie, automobile, autocamioane, tractoare, maşini agricole, poduri, construcţii metalice, motoare, avioane, baloane şi echipamente de aeronautică.

După cel de-al doilea război mondial, societatea este naţionalizată şi reorganizată sub diferite denumiri: „Fabrica de Vagoane Arad”, „Uzinele de Vagoane Arad”, „Întreprinderea de Vagoane Arad-IVA”, dar păstrează ca principal obiect de activitate fabricaţia de vagoane de marfă, călători şi metrou. Fabrica produce vagoane pentru piaţa internă şi exportă pe toate cele cinci continente, precum şi asigură şi întregul parc de rame al METROREX Bucureşti, potrivit informațiilor de pe site-ul companiei.

Garnitură metrou – 1989

După 1990, are loc constituirea societăţii comerciale pe acţiuni „S.C. ASTRA Vagoane Arad S.A.”, care preia integral patrimoniul IVA. Societatea cuprinde două fabrici, una de vagoane de călători şi cealaltă de vagoane de marfă. Ca în cazul majorității industriilor din România, din dispariția piețelor de desfacere și lipsa de lichidități, a început declinul companiei.

Pentru salvarea companiei și atragerea de capital, în septembrie 1998, aceasta a fost divizată prin desprinderea din SC Astra Vagoane Arad SA, a SC Astra Vagoane Calatori SA, deținătorii de acțiuni la vechea societate, de dinainte de divizare, primind acțiuni la cele două societăți nou înființate.

Divizia producătoare de vagoane marfă a rămas să funcționeze sub denumirea de Astra Vagoane Arad SA, societatea fiind cumparată în anul 1999 de către producătorul american de material rulant Trinity Industries Inc., care a fuzionat ulterior cu o altă companie americană sub denumirea de Trinity Rail Group, aceasta din urmă vânzând în anul 2006 acțiunile deținute la firma aradeană, companiei International Railway System (IRS), controlată de omul de afaceri român Cristian Burci.

După divizare, situația economică a „S.C. ASTRA Vagoane Călători S.A. – Arad” nu se îmbunătățește, iar în anul 2000, „S.C. ASTRA Vagoane Călători S.A. – Arad” este privatizată, pachetul majoritar de acțiuni fiind preluat de către societatea românească TRISTAR. Astfel, firma arădeană a ajuns să facă parte dintr-unul din cele mai mari holdinguri autohtone, alături de Astra Vest București, IRV Călători, SIRV Titu, Marmura Service Bucuresti și Tristar Bucuresti, grup condus de ing. Valer Blidar, în prezent acționar al companiei.

La momentul privatizării societatea avea datorii de 1.200 de miliarde de lei, iar situația economică era precară, potrivit datelor vehiculate în presă.

„Anii 2001, 2002 şi 2003 au însemnat primele bătălii câştigate cu provocările noului început de secol. S-au implementat noi structuri şi s-a demarat un program care a constat în investiţii masive pentru modernizarea tuturor facilităţilor interne, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă ale angajaţilor şi respectarea dezideratelor de protecţie a mediului, şi în paralel, un program de promovare – prin prezenţa la manifestări externe, misiuni economice, târguri, reclame în paginile unor publicaţii şi reviste prestigioase de specialitate, cotidiene de largă audienţă sau de interes general. În 2003 s-a reorganizat Centrul de Cercetare, Proiectare şi Tehnolgoie (CCPT) ca un centru de profit separat. Anul 2005 se remarcă prin primul salt în venituri ca şi o confirmare a unui proces ascendent minuţios pregătit. Anul 2006 continuă linia ascendentă din anii anteriori, cifra de afaceri realizată fiind cu 100% mai mare faţă de anul 2005. Marile investiţii începute în 2006 au fost finalizate în 2008”, se arată pe site-ul companiei.

Desiro – Săgeata Albastră – 2003

Ușor-ușor compania a început să obțină contracte atât pe piața internă cât și pe cea externă. De exemplu, în 2013, Astra Vagoane Călători a încheiat un contract de aproape 100 milioane de euro cu compania Vale din Brazilia pentru livrarea a aproape 100 de vagoane de călători. În iunie 2014, Primăria Arad a încheiat un contract în valoare de 6.568.101,30 euro plus TVA cu Astra Vagoane Călători pentru achiziția a şase tramvaie noi.

După 2015 a început din nou o perioadă grea. Fabrica nu reușise să mai câștige niciun contract pentru furnizarea de tramvaie de la primăriile din România. Astfel, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe, în 2016, compania a avut o cifră de afaceri netă de circa 60 milioane de lei și o pierdere de 9,2 milioane lei. În 2017, compania a avut o cifră de afaceri de peste 41,5 milioane de lei, în scădere de la nivelul de 60 de milioane de lei cu un an înainte. De asemenea, pierderile s-au dublat, astfel că Astra Vagoane a raportat la Ministerul de Finanțe o pierdere de 22 de milioane de lei.

AVA 200 Express – foto: Astra Vagoane

În aprilie 2018, Valer Blidar, proprietarul Astra Vagoane Călători din Arad, declara în presă că fabrica de material rulant a ajuns să funcţioneze chiar şi la sub 40% din capacitate dată fiind lipsa de comenzi.

„Este foarte greu, avem capacitate să producem tramvaie, vagoane, metrouri, dar nu avem comenzi. Acum în fabrică producem doar un lot de vagoane pentru Cehia, unde avem semnat un contract pentru 73 de vagoane (zece vor fi livrate în acest an) şi se modernizează tramvaie pentru Timişoara”, a spus Valer Blidar la vremea respectivă, citat de zf.ro.

În 2018-2019, fabrica a reușit însă să câștige licitațiile pentru a furniza 62 de garnituri de tramvai Imperio şi Autentic în patru mari oraşe din România: Cluj-Napoca, Oradea, Galați și Arad, existând opțiunea de livrare suplimentară, în total, a încă 28 de tramvaie.

Tramvaiul Imperio – foto: Astra Vagoane

Compania a depus o ofertă și la licitația organizată de Primăria Capitalei pentru achiziția a 100 de tramvaie, valoarea contractului fiind estimată la 180 milioane euro. În 2018, Astra Vagoane călători a avut o cifră de afaceri netă de 67.589.471 și un profit net de 3.032.301 lei. Fabrica de tramvaie din Arad are aproximativ 500 de angajaţi, iar împreună cu fabrica de vagoane călători grupul are peste 1.000 de salariaţi. Rămâne de văzut cum va gestiona compania contractele care vizează livrarea de tramvaie și dacă va reuși să livreze în termenul asumat.

HotNews.ro va face într-o serie de reportaje o radiografie a industriei românești și va încerca să vadă ce a mai rămas din vechile fabrici. În total vor fi analizate șase ramuri ale industriei.

Vezi aici materialele publicate până acum:

FOTO Cine a construit primele metrouri din București: uzina care făcea trenuri pentru Imperiul austro-ungar și care azi vrea să dea tramvaiele pentru marile orașe ale României (I)

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”