Sari direct la conținut

FOTOGALERIE Autorizarea microhidrocentralelor pe raurile de munte din ariile naturale protejate se suspenda incepand cu data de 31 ianuarie 2014

HotNews.ro
Raul Sambata - baraj 02, Foto: Dan Dinu - WWF
Raul Sambata - baraj 02, Foto: Dan Dinu - WWF

Autorizarea microhidrocentralelor pe raurile de munte din ariile naturale protejate se suspenda incepand cu data de 31 ianuarie 2014, potrivit unui protocol incheiat marti intre Departamentul Pentru Ape si Paduri din Ministerul Mediului si fundatia World Wide Fund for Nature. In plus, institutia s-a obligat ca in pana la sfarsitul lunii mai 2014 sa prezinte lista cu raurile unde nu se vor putea construi microhidrocentrale. In cazul microhdrocentralelor deja autorizate sau in curs de construire, reprezentantii institutiei si ai fundatiei vor verifica daca acestea respecta legislatia in domeniu, iar proprietarii vor fi obligati sa faca investittiile necesare pentru a intra in legalitate. Aceste masuri vin dupa ce, in anumite cazuri, constructia de microhidrocentrale a cauzat dezechilibre ecologice.

Raul Sambata, zona cu microhidrocentrala; Foto: Dan Dinu/WWF

Potrivit protocolului semnat marti de ministrul delegat pentru Ape si Paduri Lucia Varga si WWF Romania, cele doua parti se obliga sa faca urmatorii pasi:

– pana la sfarsitul lunii ianuarie 2014, ministrul delegat pentru Ape si Paduri va da un ordin prin care va suspenda avizarea/autorizarea de amenajari hidrotehnice (microhidrocentrale) in ariile protejate si va monitoriza autorizarea acestor constructii in restul zonelor. Suspendarea este valabila pana la carografierea raurilor de munte si stabilirea zonelor unde se pot construi aceste microhidrocentrale.

– pana pe 28 februarie 2014, se va infiinta un grup de lucru format din reprezentanti ai ministerului, ai WWF si a altor factori interesati pentru realizarea celor propuse in protocol si verificarea microhidrocentralelor existente sau care se construiesc in prezent si armonizarea legislatiei.

– pana pe 31 mai, ministrul delegat pentru Ape si Paduri va da un ordin prin care va bate in cuie zonele in care nu se vor putea construi microhidrocentrale.”WWF a elaborat deja si un set de criterii pentru zonele de excludere, in baza carora a intocmit o harta a acestor portiuni de rau. Vorbim de rauri cu stare ecologica ce impune nivel maxim de protectie, propuse de WWF pentru excluderea de la proiectele hidroenergetice”, sustin reprezentantii WWF, aceste informatii fiind puse la dispozitia Ministerului.

– pana pe 1 ianuarie 2015, ministerul va realiza cartografierea raurilor de munte, va stabili impreuna cu WWF metodologia prin care se aproba microhidrocentralele si vor armoniza legislatia cu noile propuneri si normele europene. Este vorba in principal despre Ghidului Comisiei Internationale pentru Protectia Dunarii (ICPDR) pentru dezvoltarea durabila a hidroenergiei in regiune. Acest Ghid adoptat in iunie 2013 recomanda tarilor semnatare a Conventiei Dunarii desemnarea zonelor de excludere si adoptarea unui mecanism de pre-planificare pentru dezvoltarea hidroenergetica. Romania este prima tara care accepta recomandarile ICPDR si care incepe demersurile legale in acest scop.

Raul Sambata; Foto: Dan Dinu/WWF

„Doresc gestionarea durabila si responsabila a bogatiilor naturale, de aceea cred ca este important sa tinem cont de zonele protejate. Desigur, este bine sa avem energie, insa obtinerea ei trebuie sa se faca respectand natura, pentru a lasa copiilor nostri o Romanie verde cu rauri nepoluate. Colaborarea cu WWF Romania este, in acest sens, benefica. De altfel, in toate domeniile pe care le gestionez, am o colaborare fructuoasa cu ONG-urile de mediu”, a declarat Lucia-Ana Varga, ministru delegat pentru Ape, Paduri si Piscicultura.

Raul Topolog; Foto: Dan Dinu/WWF

„Ne place sa ne mandrim cu bogatia naturii si cu peisajele superbe ce caracterizeaza, inca, multe zone din tara noastra, insa deseori nu ne dam seama ca pentru a pastra asemenea comori trebuie sa depunem eforturi. In cazul microhidrocentralelor efortul, din fericire, consta in schimbarea perspectivei prin care privim aceste investitii si in crearea unei strategii care sa respecte omul si natura la fel de mult. WWF nu se opune dezvoltarii economice, dimpotriva, urmareste sa obtina implementarea unei viziuni economice pe termen lung, pentru cetateni si pentru natura”, a declarat Magor Csibi, director WWF-Romania.

Raul Topolog; Foto: Dan Dinu/WWF

„Cei mai multi dintre noi credem ca hidroenergia e ieftina, curata si sigura. Totusi, in ultimii ani am asistat in Romania la adevarate mutilari ale ariilor naturale protejate din Muntii Carpati, prin dinamitari, excavari si albii aproape complet secate din cauza constructiei si operarii de microhidrocentrale, de cele mai multe ori incalcandu-se in mod flagrant legislatia europeana. Ceea ce a permis, printre altele, ca aceste interventii sa poata avea loc, este cadrul legislativ ambiguu si faptul ca Romania nu are un mecanism de pre-planificare strategica, valabil la nivel national, construit pe un set de criterii bine definite, care sa indice zonele in care asemenea amenajari ar putea fi posibile, alaturi de zonele unde nu se poate interveni”, se arata intr-un comunicat emis de WWF.

„In noiembrie 2013 organizatia WWF Romania a ridicat public problema necesitatii unui act care sa puna sub protectie raurile naturale cu stare ecologica buna si foarte buna si cele aflate in ariile naturale protejate.

Astfel a fost lansata campania „Raurile de munte: ultima sansa” si o petitie adresata Ministrului Delegat pentru Ape, Paduri, si Piscicultura, prin care se solicita un set de masuri pentru salvarea acestor rauri valoroase, incluzand desemnarea unor corpuri de rauri unde constructia de amenajari hidroenergetice sa nu fie permisa. Petitia semnata de peste 18.000 de romani a ajuns in atentia departamentului pentru Ape si paduri di Ministerul Mediului si astfel s-a ajuns la protocolul semnat marti de cele doua parti.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro