​FOTOGALERIE Comoara necunoscuta a Bucurestiului: forturile de aparare de pe vremea Regelui Carol I. In ce stare au ajuns si cum ar putea sa intre in circuitul turistic

Putini stiu de existenta ei, insa Bucurestiul are o comoara arhitecturala si istorica extraordinara. Este vorba despre reteaua de fortificatii din jurul Capitalei (18 forturi si 18 baterii) construita intre 1884-1903 de regele Carol I, sub indrumarea generalului belgian Henri Alexis Brialmont, scopul lor fiind de a apara capitala in cazul unui razboi. Pentru ridicarea acestor constructii, care practic inconjoara Capitala, adiacent Soselei de Centura, la vremea respectiva s-au expropriat terenuri si s-a platit din visteria statului circa 111 milioane de lei. Generalul Brialmont a construit si forturile din jurul orasului Amsterdam si fortificatiile de la Anvers si Liege – Belgia, cunoscute in intreaga lume. Din nefericire insa, forturile din jurul Bucurestiului se afla in paragina si nu sunt accesibile publicului.

Fortul Jilava, Foto: Directia de Cultura Judeteana Ilfov

Reteaua de fortificatii din jurul Capitalei, adiacenta Soselei de Centura, a fost construita intre 1884-1903 de regele Carol I, sub indrumarea generalului belgian Henri Alexis Bialmont. Aceasta este alcatuita din 18 baterii si 18 forturi intercalate: un fort, o baterie, un fort, o baterie, la distanta de aproximativ 2 km, iar scopul ei era de aparare.

„Intre 1883 si 1903 s-a facut proiectul fortificatiilor sub indrumarea generalui belgian Henri Alexis Brialmont, dupa care a inceput construirea lor. In primii zece ani s-au construit Fortul Otopeni, Jilava, Mogosoaia si Chitila, dupa care celelalte. Acestea din urma nu au fost construite ca cele din Nordul Capitalei, conform proiectului. Fiind restrictii bugetare, au fost modificate ca sa se incadreze in bugetul alocat. Scopul lor era sa apere Capitala. Sunt 18 forturi si 18 baterii, ele fiind unite intre ele prin niste tuneluri. Cand a inceput razboiul in 1914, iar noi am intrat in razboi in 1916, erau golite de armament fiindca nu mai existau fonduri. In fiecare baterie/fort puteau sa intre circa 100 de ostasi si erau prevazute cu tunuri. Cand a intrat armata germana in Bucuresti, acestia se gandeau ca va fi o lupta grea, noi avand acest sistem de fortificatii, dar au intrat „linistiti”. Initial s-a prevazut ca reteaua de fortificatii va costa 85 milioane lei, insa in final au costat 111 milioane lei. Sume foarte mari s-au platit si pentru exproprierea terenurilor pe care s-au construit aceste fortificatii. S-a dat un decret regal”, a explicat pentru HotNews.ro Alexandrina Nita, sefa Directiei Judetene de Cultura Ilfov.

Fortul Jilava, Foto: Directia de Cultura Judeteana Ilfov

In prezent, reteaua de fortificatii are mai multi proprietari: armata, diverse ministere, consilii locale, primaria Capitalei, firme private. O parte dintre forturi sunt in stare buna, altele sunt inundate sau intr-o stare avansata de degradare.

„Acum este greu sa ai acces la ele, unele fiind inundate, altele fiind unitati militare. Unele dintre unitatile militare au fost dezafectate, iar acum exista acolo doar un paznic. Din fericire nu s-au intamplat distrugeri masive fiindca au fost cat de cat intretinute. In unele au functionat depozite, in altele societati comerciale, poligoane de tragere”, explica Alexandrina Nita.

Fortul Jilava, Foto: Directia de Cultura Judeteana Ilfov

Pentru a le proteja, in special pe cele proprietate privata, de rechinii imobiliari, si pentru a se putea face un proiect de reabilitare, din 2004 Directia Judeteana a inceput procedura de clasare pe lista monumentelor istorice.

„Noi din anul 2004 tot am propus clasificarea fortificatiilor. La un moment dat Ministerul Culturii a luat in dezbatere aceasta chestiune si am putut sa ne desfasuram. In perioada 2004-2009 ne-am documentat asupra situatiei juridice a constructiilor deoarece nu stim in administrarea cui se afla. In 2011, s-a intocmit instiintarea de clasare care a oferit cladirilor statut de monument istoric pentru o perioada de un an. In aceasta perioada am incercat sa obtinem fonduri pentru intocmirea documentatiei de clasare. Fondurile trebuiau sa vina de la Ministerul Culturii fiindca nici unul dintre cei care administreaza forturile nu erau interesati de clasarea lor. Ministerul a suportat costurile pentru documentatia de clasare a fortului Jilava pe care l-am si clasat in ianuarie 2012. Pentru celelalte forturi nu au reusit sa gaseasca fonduri, fiind o suma destul de mare, in jur de 700.000 lei”, a declarat Alexandrina Nita.

Dupa expirarea termenului de un an, fiindca nu s-au depus documentatiile de clasare, reteaua de fortificatii si-a pierdut statutul de monument, doar fortul Jilava fiind clasat. In 2013, Directia Judeteana de Cultura Ilfov a mai inaintat documentatia de clasare pentru Fortul Tunari, Bateria Afumati si Bateria Tunari. „Am primit deja acordul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si acum asteptam sa iasa ordinul de clasare pentru cele trei obiective”, povesteste Alexandrina Nita. Pentru clasarea restului de forturi si baterii nu mai sunt insa bani.

Construirea Fortului 13 Jilava, acum monument istoric, a inceput in anul 1886 si s-a incheiat in 1893 dupa multe modificari si adaptari de planuri. In anul 1906 devine penitenciar militar, iar din 1907 aici sunt inchisi si civili. Personalitati ale istoriei romanilor au fost detinuti ai acestui penitenciar: Corneliu Coposu, gen. Radu Korne, Richard Wurmbrandt, gen. Nicolae Ciuperca, gen. Radu R. Rosetti, maresalul Ion Antonescu, si altii.

Reabilitarea forturilor din jurul Bucurestiului ar putea fi facuta cu fonduri europene, Consiliul Judetean Ilfov avand un astfel de proiect prevazut in strategia sa.

„Trebuie sa clasam aceste forturi pentru ca ele sa intre intr-un program de reabilitare si apoi sa fie valorificate. Ele trebuie vizitate, sa se organizeze diverse actiuni. Consiliul Judetean Ilfov are o strategie de dezvoltare care se numeste „Orizont 2010” si in aceasta strategie este o masura speciala care se numeste „Prezervarea si Valorificarea patrimoniului din judetul Ilfov”. Un punct important al acestui subiect este exact reabilitarea fortificatiilor. Ei si-au propus ca pana la sfarsitul anului 2016, cel putin un fort sa fie reabilitat daca aceasta strategie va fi aprobata, ea fiind in prezent in dezbatere publica”, a explicat Alexandrina Nita.

Reabilitarea Fortului Chitila

Fortul Chitila se afla in administrarea Consiliului General al municipiului Bucuresti, iar Simona Cretu, consilier general si presedinte Asociatia Terra Ecologica, are un proiect de reabilitare si punere in valoare a acestui fort.

„Fortificatiile au o valoare istorica foarte mare si au un potential turistic care trebuie exploatat cat mai repede. Ca model european, avem forturile din jurul orasului Amsterdam iar in Belgia avem fortificatiile de la Anvers si Liege, construite tot de arhitectul HA Brialmont. In urma discutiilor cu principalele parti implicate: istorici, administratori, proprietari, constructori, arhitecti, cetateni, reiese ca cel mai bine ar trebui sa cream circuite turistice, adica este posibil si trasee de biciclete si de masini care sa ajunga la aceste forturi. In forturi putem sa incurajam activitati diverse atat culturale si sociale cat si pentru agrement: restaurante, tabere scolare, centre educationale si culturale, muzee etc”, se arata in prezentarea facuta de consilierul general Simona Cretu.

Fortul Chitila, Foto: Directia de Cultura Judeteana Ilfov

Aceasta spune ca a propus reabilitarea fortului Chitila in primul rand pentru ca se afla pe raza municipiului Bucuresti si pentru ca edificiul inca se afla in stare buna.

„In prezent la Fortul 1 Chitila sunt doua mari firme (si altele mai mici cu terenuri si spatii comerciale subinchiriate). Este vorba despre REMATHOLDING – firma de stat devenita privata- al carui principal actionar este directorul Mihai Sofian, si Zarea, de asemenea fosta firma de stat care in 2003 s-a privatizat. Remat mai desfasoara activitati de depozitare fiare vechi si in Fortul 12 Berceni. Spre deosebire de Zarea, care a incercat sa conserve forturile pe care le are (1 Chitila si 3 Otopeni), Rematul are o activitate destructiva si mai ales Fortul 12 Berceni (care de asemenea este pe teritoriul Municipiului Bucuresti) l-a degradat prin activitatile sale de reciclare a metalelor”, explica Simona Cretu.

Pentru reabilitarea acestui fort, Simona Cretu estimeaza un buget de circa 15 milioane de euro, bani care ar putea veni tot din fonduri europene.

Fortul Chitila, Foto: Directia de Cultura Judeteana Ilfov

„In incinta Fortului 1 Chitila vom amenaja muzee: militar, de istorie, al sampaniei; restaurant, hotel, tabere pentru elevi si studenti, piscine, sali de conferinta .Vom crea un parc militar in genul Parcului Militar de la Orastie – Arsenal. O parte dintre aceste servicii vor fi gratuite: pentru elevi, studenti, etc si alta parte vor fi contra cost: pentru angajati de la diverse firme etc. Astfel, vom aduce venituri atat la bugetul CGMB cat si pentru salariile celor care vor fi implicati in amenajarea acestui complex Military Park”, sustine aceasta.

In proiect vor fi implicati si 100 de oameni ai strazii de la adapostul municipalitatii din Bulevardul Pallady.

Proiectul va fi supus aprobarii Consiliului General al municipiului Bucuresti, iar daca va primi unda verde, ar putea primi o sansa.

Imagine din satelit Fortul Chitila, Foto: Google Earth

Primul pas insa este clasare retelei de fortificatii, imposibila deocamdata din cauza lipsei de bani. Iar cand va incepe reabilitarea lor, Alexandrina Nita, sefa Directiei de Cultura Judetene Ilfov, atentioneaza ca ea trebuie sa se faca in mod unitar. Pana atunci insa, una dintre marile comori ale Bucurestiului sta ascunsa intre buruieri, in paragina.