FOTOGALERIE Cum arata Bucurestiul la finalul anului 2013: bilantul marilor proiecte de infrastructura

In 2013, Primaria Capitalei a finalizat lucrarile la doua mari proiecte de infrastructura care de-a lungul anilor au dat mari batai de cap institutiei: bulevardul Buzesti – Berzei – Uranus pe segmentul intre Piata Victoriei si Vasile Parvan, dar si modernizarea bd. Liviu Rebreanu, bucata cuprinsa intre bd. Nicolae Grigorescu si Camil Ressu. De asemenea, in 2013, s-au reluat lucrarile la pasajul suprateran Mihai Bravu-Splaiul Unirii, lucrarile la unul dintre cele doua poduri fiind foarte avansate. Din nefericire insa, lucrarile de modernizare a Soselei Pantelimon se misca foarte incet, iar pasajul suprateran de la Ciurel este blocat in instanta.

Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus

Lucrarile la acest bulevard, segmentul cuprins intre Piata Victoriei si Vasile Parvan au fost finalizate in la jumatatea lunii decembrie. Astfel, strazile Buzesti si Berzei au fost largite de la o banda la doua benzi pe sens, iar pe mijloc este amplasata linia de tramvai. Pe portiunea intre bd. Stirbei si Calea Grivitei a fost trasata si o banda pentru biciclete, pe carosabil, pe partea dreapta cum mergi spre Piata Victoriei. Pe partea stanga a bulevardului, pe trotuar au fost plantati copaci. Tot pe margine se mai vad bucati din cladirile demolate pentru construirea drumului. Locul unde a fost Hala Matache, monument istoric, a ramas gol.

Bulevardul Buzesti-Berzei Uranus

Potrivit informatiilor de pe site-ul municipalitatii, valoarea proiectului este de 250 milioane lei (55 milioane de euro). Proiectul a demarat in toamna anului 2010 prin demolarea cladirilor necesare largirii bulevardului si trebuia terminata in martie 2012, dupa cum a declarat primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu. Pentru construirea acestui drum a fost demolate 90 de case, printre care si cladiri monument istoric si au fost expropriate circa 1000 de persoane.

Lucrarile la a doua etapa a proiectului, intre Vasile Parvan si Piata Cosbuc, care prevad si un pasaj pe sub Palatul Parlamentului, ar urma sa inceapa cand vor exista bani la bugetul local.

Diametrala Buzesti Berzei Uranus este unul dintre cele mai controversate proiecte realizate de Primaria Capitalei. Societatea Civila a acuzat municipalitatea ca a demolat mai multe cladiri monument istoric in mod ilegal, noaptea sau in weekend, la fel ca rechinii imobiliari, iar Oprescu a fost comparat cu Ceusescu cand a demolat cartierul Uranus. In plus, luna trecuta, Planul Urbanistic Zonal in baza caruia s-a construit acest proiect a fost anulat de instanta.

Cea mai importanta cladire demolata pentru construirea acestui drum a fost Hala Matache. Cladirea a fost demolata in martie 2013, dupa lasarea noptii si pe cod portocaliu de ninsoare. Primarul Oprescu a promis ca o va reconstrui pe alt amplasament. Alte doua cladiri importante puse la pamant au fost Berzei 81 si 89. Si in cazul acestora, edilul a promis ca le va reconstrui insa pana acum acest lucru nu s-a intamplat.

Citeste aici mai mult despre proiect.

Modernizarea bd. Liviu Rebreanu

Tot la sfarsitul acestui an, municipalitatea a finalizat lucrarile de reabilitare a bulevardului Liviu Rebreanu, portiunea cuprinsa intre bd. Nicolae Grigorescu si bd. Camil Ressu. Au fost refacute partea carosabila, trotuarele si linia de tramvai, s-au amenajat parcari in spic pe marginea drumului si s-au trasat marcajele rutiere. Pistele de biciclete au fost amenajate pe trotuar. Deocamdata tramvaiul nu circula pe bulevard, desi linia de tramvai a fost finalizata pe toata lungimea arterei, mai putin o portiune de cativa metri, vizavi de statia de metrou Titan.

Bd. Liviu Rebreanu la finalizarea lucrarilor

Lucrarea avea termen de finalizare luna noiembrie 2013, iar investitia se ridica la 17 milioane de euro.

Tramvaiul are culoar separat fata de traficul auto (fiind separat de partea carosabila printr-o bordura), pe suprafata dintre sine fiind pus pamant si urmeaza sa se planteze gazon. Benzile pentru biciclete sunt amenajate la marginea trotuarului.

Modernizarea bd. Liviu Rebreanu, bucata cuprinsa intre bd. Nicolae Grigorescu si bd. Camil Ressu, a inceput in toamna anului 2012. Iarna trecuta, aceasta artera a fost un cosmar pentru soferi deoarece constructorii au decopertat strada inainte de venirea iernii, si a ramas asa, plina de gropi, pe toata durata sezonului rece. Covorul de asfalt a fost pus abia in vara acestui an.

Modernizarea bulevardului costa 17 milioane de euro, contractul pentru realizarea lucrarilor fiind atribuit asocierii Euro Construct – PACO. In bugetul pe anul 2013, s-au prevazut pentru aceasta lucrare 25 milioane lei.

Primaria Capitalei intentioneaza sa modernizeze si sa largeasca si portiunea din bd. Liviu Rebreanu cuprinsa intre bd. Nicolae Grigorescu si 1 Decembrie 1918, insa aceasta operatiune necesita si exproprieri. Astfel, lucrarile vor incepe pe masura ce municipalitatea va dispune de fonduri.

Pasajul Mihai Bravu-Splaiul Unirii

Lucrarile la acest pasaj au fost reluate in luna septembrie a acestui an, dupa ce s-a desemnat un nou constructor – firma Astaldi – valoarea contractului pentru terminarea pasajului fiind de 155 milioane lei. Lucrarile la pasaj au fost oprite in vara anului 2012, de atunci lucrarea fiind un cosmar pentru soferii care tranziteaza zona. Contactul cu firma Romstrade, constructorul care a castigat in 2010 licitatia pentru construirea pasajului, a fost reziliat automat deoarece compania a intrat in insolventa in decembrie anul trecut. Potrivit primarului general, municipalitatea a platit catre Romstrade, pentru lucrarile executate, circa 30 milioane lei. Romstrade trebuia sa termine pasajul pentru circa 120 milioane lei, in vara anului 2012. In urma licitatiei din aceasta vara, pasajul este mai scump cu 30 de milioane de lei, la care se adauga cele 30 milioane de lei platite catre Romstrade.

Primarul General, Sorin Oprescu, promite ca pasajul va fi gata la sfarsitul anului viitor. a verificat astazi stadiul lucrarilor la Pasajul Mihai Bravu – Splaiul Unirii.

Pasajul de la Mihai Bravu- Splaiul Unirii

“Lucrarile merg foarte bine, chiar mult mai bine decat m-am asteptat, in conditiile in care au trecut doar 3 luni si 4 zile de cand au fost reluate lucrarile. Pe 6 ianuarie inteleg ca va fi adus si ultimul tablier pentru ca podul sa se poata traversa in intregime. Asa cum puteti vedea, scheletul podului este terminat si sustinut. Cred ca daca vremea ne va permite, undeva in martie 2014 se va putea circula pe acest pod”, a declarat Oprescu, sambata, intr-o vizita la santier.

In ceea ce priveste lucrarile la cel de al doilea pod, Oprescu a declarat ca “deja au fost amplasati stalpii in laterale in vederea realizarii podului, iar, la sfarsitul anului 2014, intregul pasaj va fi dat in folosinta”.

Edilul-sef a explicat si ca pasajul va fi traversat zilnic de peste 48.000 de masini si va contribui la descongestionarea zonelor Brancoveanu, Nitu Vasile, Bulevardul Berceni si fosta Macaralei.

„Necesitatea realizarii pasajului a derivat din circulatia din ce in ce mai dificila, cu blocaje frecvente, in aceasta zona, fiind realizat pe directia inelului principal de circulatie. Pasajul Mihai Bravu rezolva subtraversarea a doua puncte esentiale – Splaiul Unirii si Dambovita pe de-o parte, iar pe de cealalta parte, intersectia Mihai Bravu cu Calea Vacaresti, realizand continuitatea traficului, in corelare cu viitorul pasaj subteran de la Piata Sudului. Scopul proiectului îl reprezintă descongestionarea traficului din zona intersecţiei Şoseaua Mihai Bravu – Splaiul Unirii – Calea Văcăreşti”, sustin reprezentantii municipalitatii.

Pasajul Mihai Bravu-Splaiul Unirii este compus din doua poduri supraterane, paralele, realizate peste Dambovita, deasupra Soselei Mihai Bravu. Fiecare pod are cate doua benzi de circulatie pe sens.

Primul pod (Calea Vacaresti-Mihai Bravu) are o lungime de 675,40 m, iar cel de-al doilea pod 687,70 m ( Mihai Bravu-Calea Vacaresti). Latimea celor doua poduri este de 7,80 m.Data finalizarii proiectului: decembrie 2014.

Citeste aici mai mult.

Modernizare Soseaua Iancului-Soseaua Pantelimon

Lucrarile de reabilitare a celor doua bulevarde au inceput la jumatatea lunii iunie 2013, insa se misca destul de greu. Pana acum, s-a asfaltat doar o mica portiune de strada, la intrarea in Bucuresti, pe sensul de intrare in oras si s-a realizat o bretea paralela cu bulevardul, pe acelasi sens, intre Cora Pantelimon si Piata Delfinului. Pe aceasta bretea s-au realizat locuri de parcare in spic pentru riverani. Pentru realizarea acestei facilitati au fost taiati arborii de pe margine, in loc fiind plantati alti copacei.

Soseaua Pantelimon, neasfaltata

Lucrarile de modernizare a celor doua artere costa circa 310 milioane lei, iar constructorul desemnat prin licitatie sa faca lucrarea este consortiul alcatuit din firmele Tehnologica Radion, TIAB si Via Proiect.

Soseaua Pantelimon, bucata pe care s-a facut breteaua laterala

Ce lucrari se vor face pe cele doua artere:

⦁ Soseaua Pantelimon

– linia de tramvai, de pe mijlocul bulevardului, va fi inaltata cativa centimetri astfel incat sa nu poata urca masinile si va fi inverzita prin plantarea de gazon;

– pe fiecare sens bulevardul va avea trei benzi de circulatie, iar pe laterale vor fi construite doua benzi laterale separate, prin care riveranii vor avea acces la locurile de parcare, fara a incurca circulatia de pe bulevard;

– pentru statiile de autobuz vor fi construite alveole, in care autobuzele sa poata opri fara sa deranjeze traficul.

– toate statiile de tramvai vor fi mai late si vor avea copertine;

– pe toata lungimea soselei, cu exceptia celor doua benzi laterale separate, stationarea va fi interzisa, cele trei benzi ramanand exclusiv pentru traficul auto;

– toate trecerile de pietoni vor fi semaforizate;

– aceasta artera va fi introdusa in sistemul inteligent de management al traficului, fiind montate semafoare inteligente care isi schimba timpii de asteptare in functie de valorile de trafic. De exemplu, daca la o intersectie se face coada dintr-un anumit sens, semaforul va ramane pe verde mai mult timp, astfel incat sa se decongestioneze traficul;

– la capatul Soselei Pantelimon, in fata magazinului Cora va fi construit o statie uriasa, unde vor opri toate mijloacele de transport din zona, respectiv autobuzul, tramvaiul si microbuzele. Cand va fi gata noua linie de metrou Pantelimon-Universitate, statia va fi conectata si cu acest mijloc de transport. Astfel pietonii nu vor mai fi nevoiti sa traverseze si ca sa schimbe mijloacele de transport. In apropierea statiei va fi construita si o parcare park&ride, conectata cu statia, unde cei care vin din afara orasului sa-si poata lasa masina si sa mearga mai departe folosind mijloacele de transport in comun.

⦁ Soseaua Iancului

– linia de tramvai va fi inaltata cativa centimetri si va folosi si drept banda pentru autobuz. Cele doua mijloace de transport vor avea statii comune pana la intersectia cu Soseaua Pantelimon. Potrivit proiectantilor, aceasta masura a fost luata deoarece de la anul, RATB va afisa orarul mijloacelor de transport in fiecare statie si daca nu vor exista benzi unice pentru transportul in comun, acest grafic nu va putea fi respectat.

– statiile de autobuz si tramvai vor avea copertine;

– pentru circulatia auto vor ramane doua benzi pe sens, intrucat nu se va mai parca pe marginea bulevardului;

– aceasta artera va fi introdusa in sistemul inteligent de management al traficului, fiind montate semafoare inteligente care isi schimba timpii de asteptare in functie de valorile de trafic. De exemplu, daca la o intersectie se face coada dintr-un anumit sens, semaforul va ramane pe verde mai mult timp, astfel incat sa se decongestioneze traficul;

– pe marginea trotuarului va fi refacuta plantatia de aliniament;

Reprezentantii Primariei Capitalei promit ca vor finaliza cele doua bulevarde in toamna anului 2014.

Podul de la Ciurel

Primaria Capitalei a anuntat ca va relua lucrarile la pasaj in aceasta toamna. In prezent, pe santier a fost adusa o macara si s-a imprejmuit zona. Proiectul este insa blocat in instanta de cativa locuitori din zona si ONG-uri care se opun construirii acestui drum.

Tribunalul Bucuresti a hotarat, la sfarsitul lunii noiembrie, anularea definitiva a autorizatiei de construire eliberata de Primaria Capitalei, in 2010, pentru construirea pasajului suprateran de la Ciurel, proiect ce face parte din drumul expres spre autostrada Bucuresti-Pitesti. Actul administrativ a fost anulat in instanta de un cetatean din zona, Danes Mihai, afectat de lucrare. Proprietarul sustine ca municipalitatea i-a luat 60 de mp din curte fara sa-l exproprieze, iar pilonul pasajului se afla la 3 m distanta de balconul sau. Prima decizie a instantei in acest sens a fost in luna iulie 2012.

Podul de la Ciurel, in pagargina

In luna august 2013, Primaria a emis insa o noua noua autorizatie de construire pentru acest pasaj, lucrarile urmand sa se faca in baza acesteia.

Noua autorizatie a fost emisa desi Planul Urbanistic Zonal care stabileste traseul drumului a fost suspendat in instanta, in februarie 2013, tot de un grup de cetateni din zona. Ion Dedu, seful Directiei de Infrastructura din cadrul Primariei Capitalei, a declarat la vremea respectiva ca hotararea Tribunalului nu afecteaza proiectul, iar lucrarile vor continua de indata ce municipalitatea va avea bani.

Lucrarile la pasajul de la Ciurel au inceput in 2010 si au fost abandonate imediat din lipsa de bani. In bugetul pe 2013 s-au alocat pentru aceasta lucrare 30 milioane lei. Valoarea totala a proiectului este de 138 milioane de euro.

Pasajul Ciurel face parte din drumul express spre Autostrada Bucuresti-Pitesti.

Potrivit Planului Urbanistic Zonal aprobat de consilieri drumul expres va porni de la intersectia bd. Virtutii cu Splaiul Independentei, va merge pe langa Lacul Morii pana la intersectia cu bd. Uverturii, dupa care trece pe langa statia de tratare a apei Rosu-Militari si iese din Bucuresti prin comuna Chiajna. Traverseaza Centura Capitalei, trece prin Comuna Dragomiresti-Vale si iese in A1, la km 13, Pod Ciorogarla.

Pe parcursul lucrarii vor fi construite trei pasaje supraterane: la intersectia sos. Virtutii cu Splaiul Independentei (Pod Ciurel), la intersectia Penetratia A1 – Bd. Uverturii si la intersectia cu Soseaua de Centura si in zona Pasajului CFR de la Ciorogarla. In total, drumul express va avea o lungime de circa 8,3 km, trei benzi pe sens si se estimeaza ca va costa 138 milioane de euro. Lucrarea a inceput in 2010, prin demararea lucrarilor la Podul Ciurel, desi Planul Urbanistic Zonal inca nu fusese aprobat de Consiliul General. Lucrarea este realizata de consortiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica si Proiect Bucuresti, in calitate de proiectant. Termenul estimat pentru finalizare este de 35 luni, de la inceperea lucrarii, respectiv anul 2014. Pentru realizarea proiectului trebuie expropriatate 40 de hectare de teren, proprietate privata.

Cetatenii din zona spun ca proiectul drumului expres ridica urmatoarele probleme:

⦁ este inutil, existand variante mai ieftine si care s-ar putea realiza mult mai rapid. „Printre solutii se numara realizarea unei strapungeri care sa continue strada Preciziei pana in centura Capitalei, realizarea unei strapungeri pe strada Liniei, unde se afla o cale ferata abandonata si unde nu ar fi nevoie de expropieri pentru realizarea drumului pana la centura. O alta solutie ar fi realizarea unei strapungeri in continuarea bulevardului Timisoara, aceasta ar avea cateva sute de metri pana la centura si s-ar putea realiza foarte rapid. Toate aceste rute alternative ar duce la decongestionarea bulevardului Iuliu Maniu, fara sa fie nevoie de acest proiect megalomanic (drumul expres spre autostrada A1, n.r.)”, a declarat Victor Rausse, unul dintre cetatenii afectati de proiect.

⦁ nu va duce la rezolvarea problemelor de trafic, aglomerand centrul Capitalei. „Acest PUZ decongestioneaza intr-adevar bd Iuliu Maniu, dar va conduce tot traficul spre centrul Capitalei, deoarece soferii care vin de pe A1 si de pe soseaua de centura vor trece podul de la Ciurel, vor merge pe Splaiul Independentei si vor trece prin zona Unirii spre autostrada Bucuresti – Constanta. De asemenea, drumul va crea o descarcare majora pe soseaua Virtutii, un drum important care leaga Drumul Taberei de nordul Capitalei”, a mai declarat Rausse.

⦁ trece la doar 7 metri de uzina de apa de la Rosu, unde sunt niste bazine imense de apa descoperite pe care smogul facut de masinile de pe drum le vor polua.

⦁ proiectul nu are studiu de trafic, singurul studiu in acest sens fiind JICA, un studiu realizat de japonezi in 2000 si care nu recomanda acest proiect drept o solutie viabila.

Ce lucrari trebuia sa mai incepa in 2013

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat in vara anului 2013 ca in toamna vor incepe lucrarile la pasajul rutier de la Piata Sudului si la cel de la Piata Presei Libere. Aceste lucrari inca nu au inceput.

Valoarea pasajului subteran de la Piata Presei este de 18 milioane de euro, potrivit unei licitatii atribuite in 2011, Planul Urbanistic Zonal care bate in cuie traseul pasajului fiind aprobat de Consiliul General al municipiului Bucuresti in aceasta toamna.

Potrivit documentului, pasajul se va realiza pe un singur sens – dinspre DN1 spre Soseaua Kiseleff. Mai exact, va intra in subteran de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti, dupa Fantana Miorita, va trece pe sub Piata Presei Libere unde se va bifurca si va iesi pe Soseaua Kiseleff, in zona strandului Tineretului, si pe bd. Marasti, imediat dupa cele doua turnuri gemene de la Piata Presei.

Subliniem faptul ca Planul Urbanistic Zonal care stabileste practic traseul pasajului a fost aprobat la doi ani dupa realizarea licitatiei prin care s-au stabilit costurile pasajului. Mai exact, s-a licitat un proiect care nu se stia cum va arata (mai lung, mai scurt, pe un sens, pe ambele sensuri etc).

Pasajul rutier subteran ța Sudului, care va fi realizat pe direcţia Calea Văcăreşti – strada Niţu Vasile, va închide inelul principal de circulaţie al Capitalei şi va duce la descongestionarea traficului rutier în intersecţia de la Piaţa Sudului, potrivit autoritatilor. Pentru construirea pasajului, autoritatile au obtinut bani din fonduri europene nerambursabile. Atfel, din valoarea contractului evaluata la 111,34 milioane de lei, finantarea nerambursabila este de 96 milioane lei.