FOTOGALERIE Delta Bucurestiului, una dintre comorile Capitalei, zace sub gunoaie desi a trecut un an de cand autoritatile au promis ca vor rezolva problema. Vezi ce animale traiesc in acest paradis secret

A trecut aproape un an de cand asa zisa „Delta a Bucurestiului” – balta Vacarestiului – a ajuns in atentia Bucurestenilor datorita speciilor rare de pasari pe care le adaposteste si a faunei neobisnuite pentru o metropola atat de aglomerata. Totodata a trecut un an de cand autoritatile au promis, in special in campania electorala, ca vor ecologiza locul si il vor declara parc natural, dar deocamdata nu s-a intamplat nimic. Locul este plin de gunoaie, iar oamenii strazii dau frecvent foc stufarisului. In unul dintre incendiile din acest an a ars de vie una dintre cele doua vulpi care si-au gasit adapost aici – o curiozitate pentru biologi – si zeci de pasari. Braconierii decimeaza si ei micile zburatoare pentru a le vinde in piata. In ciuda negijentei si ignorantei autoritatilor si a oamenilor care si-au gasit adapost acolo, natura isi demonstreaza superioritatea. Zeci de specii de pasarii, unele vazute cu greu si in Delta Dunarii, pot fi observate in acest paradis secret.

Vezi in FOTOGALERIE cateva dintre pasarile si animalele care se adapostesc in „Delta Bucurestiului”

Cum arata Delta Bucurestiului . Foto: Societatea Ornitologica Romana

Ironic este ca Balta Vacarestiului s-a format din neglijenta oamenilor. Dupa ce, in 1986 Ceausescu a demolat inchisoarea Vacaresti – fosta manastire Vacaresti – s-a apucat sa construiasca cel mai mare complex sportiv olimpic din SE Europei. „Ceausescu a expropriat pe toata lumea de acolo. Erau case, gradini, terenuri agricole. A vrut sa construiasca cea mai mare baza olimpica din SE Europei. A facut digul si a sapat cuva lacului olimpic. Aprovizionarea lacului ar fi urmat sa se faca din Arges, de la Lacul Mihailesti, fiindca Dambovita avea debit prea mic si era sub nivelul viitorului Lac Vacaresti. A facut si un canal urias, prin care poate trece camionul, intre cele doua puncte. Trebuia sa mai umple lacul. La sala polivalenta, pe care a inceput sa o ridice in locul fostei manastiri Vacaresti, s-a terminat subsolul, parterul si primul etaj”, povesteste Dan Trifu, vicepresedintele fundatiei Ecocivica, un ONG care s-a implicat in salvarea „Deltei Bucurestiului”.

Pasionatii vin sa pozeze animalele care traiesc aici. Foto: Societatea Ornitologica Romana

Dupa revolutie, lucrarea a ramas in paragina. Pe locul fostei sali polivalente se afla un mall. Proprietarii au inceput sa revendice terenurile de pe fundul lacului. O parte au si obtinut hotarari definitive si irevocabile, iar ceilalti inca se judeca pentru a obtine pamantul sau asteapta raspuns de la Ministerul mediului. Nimeni insa nu s-a ocupat sa ingrijeasca. Nici proprietarii nici autoritatile. Apa a pus stapanire pe zona, iar animalele si oamenii fara adapost s-au adapostit acolo, feriti de ochii lume si de agitatia din oras.

Oamenii strazii au incendiat stufarisul. Foto: Societatea Ornitologica Romana

„Acest loc este superb. Alte orase amenajeaza artificial astfel de parcuri salbatice in oras, cheltuind bani grei. Noi avem si il lasam in paragina. Am putea face o zona superba de agrement. Doamna Rovana Plumb a promis ca zona va deveni arie protejata insa nu s-a intamplat nimic. Problema este ca poti sa-l declari arie protejata si de utilitate publica, dar trebuie sa ii expropriezi pe cei care au teren acolo. Noi am facut un calcul si ar fi vorba cam de 200 de milioane de euro pentru exproprierea celor 200 ha. Mai ales acum, in perioada de criza, terenul nu poate costa mai mult de 100 de euro/mp – tinad cont ca nu are utilitati. Acesti bani ar putea fi luati din fonduri europene sau s-ar putea da o Hotarare de Guvern prin care sa li se plateasca in rate aceste sume proprietarilor. Daca s-ar dori ca acest loc sa devina parc natural, s-ar realiza”, a declarat Dan Trifu, vicepresedinte Ecocivica.

Ramasitele unui alt incendiu. Foto: Societatea Ornitologica Romana

Si Liviu Mihaiu, presedintele Asociatiei Salvati Dunarea si Delta, care anul trecut a organizat o actiune de igienizare a acestui loc, spune ca nu s-a facut nimic in afara de vorbe.

„”Delta Burestiului” sau balta Vacarestilor se afla in acelasi stadiu in care era anul trecut din punct de vedere administrativ… Dupa parerea mea este o chestiune de vointa politica. Daca tu crezi ca acest eventual Parc Natural Intraurban – cu peste 90 de specii de pasari in el – ar fi cel mai vizitat loc al Bucurestiului – si eu cred cu tarie acest lucru – atunci te implici cu forta sa-l realizezi…din pacate, de la doamna ministru Plumb ai impresia ca in afara de Programul Rabla nu exista altceva mai important in materie de mediu. Nu am stiinta ca ministerul sa fi intreprins ceva in afara de vorbe, si nu pot sa spun ca nu m-am interesat personal atat eu cat si cei de la National Geografic despre mersul lucrurilor… Cat despre promisiunile in materie de Mediu ale doamnei ministru…sincer sa fiu, nu cred ca promisiunile de persuadare electorala au legatura cu realitatea, ci cu ajunsul la putere”, a declarat Liviu Mihaiu pentru HotNews.ro.

Acesta mai spune ca reprezentantii societatii civile au facut un studiu detaliat pentru acest loc, insa el sta uitat in sertarele Academiei Romane. In plus, Asociatia Salvati Dunarea si Delta impreuna cu Coalitia de Mediu au oferit Ministerului Mediului asistenta juridica gartuita pentru rezolvarea situatiei juridice a terenului, dar nici aici nu au avut succes.

Si Simona Cretu, consilier PDL in Consiliul General al municipiului Bucuresti are un proiect de transformare a lacului Vacaresti in parc natural. Acest proiect a fost promovat intens in campania electorala de la alegerile locale, Simona Cretu, ong-ist la origine, castigand un loc pe lista propusa de PDL pentru Consiliul General tocmai cu acest proiect. Astazi, aceasta spune ca isi doreste foarte mult sa realizeze acest proiect, insa deocamdata trebuie clarificata situatia proprietatilor de acolo lucru care inca nu s-a intamplat.

Rovana Plumb, Ministrul Mediului, promitea in urma cu un an – pe 5 iunie – ca Lacul Vacaresti va fi declarat arie protejata, intrucat aici au fost identificate deja peste 90 de specii de pasari rare, precizand ca peste cativa ani zona ar putea deveni loc de agrement, unde bucurestenii sa poata gasi o oaza de aer curat. Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a promis si el ca aici va fi amenajat un lac.

Secretele lacului Vacaresti

Asa zisa „Delta” a Bucurestiului a fost descoperita in 2007 de unul dintre voluntarii Societatii Ornitologice Romane (SOR), Cristian Mihai. Acesta a ramas uimit de frumusetile pe care le-a vazut acolo. Dupa aceea, locul a atras alti biologi si pasionati de pasari.

„Prima oara cand am vazut Delta Bucurestiului am vazut-o din satelit, ma uitam pe o harta. E un mare punct verde intr-un ocean de gri, asadar a trebuit sa merg sa vad mai multe. Am ajuns acolo in 2012 si am ramas mut: sunt specii pe care nu te astepti sa le gasesti nici in orase mai mici, dar in mijlocul Capitalei. Eu am ramas surprins de numarul mare de pasari din zona. Fac mereu comparatie cu Balta Comana, unde merg destul de des, iar in Vacaresti am reusit sa observ mai multe gainuse de balta decat acolo. Sa nu va mai spun de rapitoarele de zi. Vanturelul rosu este unul dintre cei mai intalniti soimi in Bucuresti, dar eretele de stuf si eretele vanat sunt raritati si exceptii pentru peisajul urban”, spune Dani Dragan, un alt voluntar al SOR.

In Delta Bucurestiului si-au gasit adapost in total circa 90 de specii de animale. „Vulpile, bizamii, nevastuicile sunt pe lista de mamifere. La amfibieni avem broasca de lac, brotacelul si izvorasul cu burta rosie. La pasari, lucrurile se complica in bine, iar lista are peste 40 de specii. Unele sunt extrem de greu de vazut si in Delta Dunarii. Este cazul buhaiului de balta si a starcului pitic. Cele doua pasari au sistem de camuflare extrem de bun. Starcul pitic si buhaiul de balta isi ridica ciocurile spre cer atunci cand simt ca se apropie cineva si raman nemiscati minute intregi. Dungile de pe piept, abdomen si gat ii fac sa se confunde cu stuful si astfel scapa si de obiectivele aparatelor de fotografiat si de privirile curiosilor. Pasarile de apa sunt cele mai numeroase: trec uneori cororanii mari, lisitele cuibaresc in studul din apropierea apei. Gainusele de balta sunt chiar mai usor de vazut decat in Balta Comana, un alt loc despre care se spune ca este o a doua Delta. La capitolul rate, Balta Vacaresti permite observarea unor specii destul de greu de vazut si pe lacurile din apropierea oraselor: rata cu cap castaniu si rata rosie. Este prezenta aici si rata mare, specie care poate fi intalnita pe toate lacurile din parcurile Bucurestiului”, explica Ovidiu Bufnila, responsabil cu comunicarea la SOR.

Acest loc este frumos prin unicitatea si diversitatea lui, mai spune Ovidiu Bufnila: „Bucurestiul are sobolani, dar cei care ajung in Vacaresti au ocazia sa vada bizamul, animal care nu poate fi confundat cu sobolanul si care nu sta niciodata in orase. Acesta traieste in special in Delta Dunarii si nimeni nu stie cum a ajuns sa isi faca vizuina la cateva sute de metri de blocurile din Berceni, pe lacul Vacaresti. Lacurile din Bucuresti sunt pline de testoase de Florida, pe care oamenii le-au aruncat in apa dupa ce au vazut cat de mari pot fi, sau dupa ce au decis ca nu mai vor ca animal de companie o astfel de testoasa. In Vacaresti poate fi vazuta in libertate o specie autohtona de testoasa – testoasa de lac”.

Vedeta in presa din 2012 a fost o familie de vulpi care s-a stabilit in Balta Vacaresti si care vana acolo. In 2013 cineva a incendiat insa stuful din zona. Imediat dupa aceasta operatiune, Dani Dragan a descoperit ca una dintre vulpi a fost prinsa in stuf si arsa de vie. Dan Trfu, vicepresedinte Ecocivica, spune ca aceste incendii au pornit fie de la cei care trec prin zona si arunca tigara, fie de la oamenii strazii care fac foc acolo. De asemenea exista suspiciuni ca focul a fost pus chiar de proprietarii terenurilor de acolo ca sa poata scapa de animale si sa construiasca.

Vulpea care a ars de vie in unul din incendiile care au avut loc in 2013. Foto: Societatea Ornitologica Romana

Pericolele din umbra

In 2012, voluntarii de la asociatia”Salvati Dunarea si Delta” au facut o ecologizare a lacului Vacaresti. In prezent insa locul este invadat din nou de gunoaie. „La aceasta ora, gunoaiele se gasesc in Vacaresti peste tot, de pe luciul apei si pana in stuf, de pe un mal pe altul. Iar multi dintre bucuresteni, cand au aflat ca au o zona verde in mijlocul orasului au reactionat campeneste. In weekend se incing gratarele, se iese la picnic pe malul apei si se arunca pet-urile peste tot. Nota discordanta fac studentii si biologii, care vin in Delta Bucurestiului sa faca observare de animale”, spune Ovidiu Bufnila, responsabil cu comunicarea la SOR.

Si Dani Dragan, voluntar SOR, spune ca oamenii nu stiu sa se bucure de acest loc unic. „Este pacat ca oamenii din zona nu stiu sa se bucure de aceste specii, de natura care efectiv le bate la usa. In loc sa faca un gratar aici si sa chiuie pe manele, ar putea sta sa urmareasca o nevastuica la vanatoare, sa observe cum eretele de stuf isi urmareste prada, o lebada de vara care isi plimba puii pe lac si sa se bucure de tot ce le mai ofera acum balta. Va dau trei motive conrete pentru care trebuie sa avem grija de Vacaresti: biodiversitatea de aici este greu de intalnit in orice alt oras, este un spatiu de recreere ideal pentru familii, dar nu ma refer la gratar si petrecere, si este un extraordinar filtru de poluare, un plaman verde al Capitalei”, spune acesta.

Un alt fenomen periculos pentru Balta Vacaresti este braconajul. Nu sunt de gasit vanatori care sa traga dupa animale, dar in ultimele doua luni, reprezentantii SOR au surprins doua persoane care prindeau pasari ca sa le vanda. „Mai multe persoane prind pasarile mici si colorate, precum scatii, sticleti, canepari si le vand apoi in pietele din imprejurimi. Dani Dragan a participat la prinderea unuia dintre braconieri. Omul folosea pasari vii ca si „chematoare” pentru alte exemplare si avea bete cu dopuri de pluta infipte in pamant, pe care sa se aseze pasarile. Pe dopuri se afla un clei extrem de puternic care nu le mai permitea sa zboare. Dani si colegul sau Viorel Gavril au eliberat trei din cele cinci pasari pe care braconierul le folosea si ingrijesc si acum alte doua. Acestea aveau penele aripilor taiate pentru a nu putea zbura. Cand vor fi capabili de zbor, cei doi sticleti vor fi eliberati”, spune Ovidiu Bufnila.

In ciuda nepasarii autoritatilor si ignorantei oamenilor, acest loc minunat inca rezista.

FOTOGALERIE – Animale care traiesc in Delta Bucurestiului

Cioara Griva. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Cotofana. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Erete Vanat. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Lisita. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Macaleandru. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Rata Rosie. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Sticlete. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Vanturel rosu si Pupaza. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Razvan Zinica

Sarpe. Foto: Societatea Ornitologica Romana

Nevastuica. Foto: Societatea Ornitologica Romana

Buhai de balta. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Szabo Iosif

Egreta mica. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Daniel Petrescu

Lebada de vara. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Cristian Mihai

Mierla. Foto: Societatea Ornitologica Romana, Cristian Mihai

Vegetatie. Foto: Societatea Ornitologica Romana

FOTOGALERIE Delta Bucurestiului, una dintre comorile Capitalei, zace sub gunoaie desi a trecut un an de cand autoritatile au promis ca vor rezolva problema. Vezi ce animale traiesc in acest paradis secret

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”