FOTOGALERIE Hanul Gabroveni din centrul istoric al Capitalei a fost redeschis. Vezi cum arata dupa ce a fost consolidat si restaurat - o investitie de 37 milioane lei

FOTOGALERIE Hanul Gabroveni din centrul istoric al Capitalei a fost redeschis. Vezi cum arata dupa ce a fost consolidat si restaurat – o investitie de 37 milioane lei

Primaria Capitalei a redeschis joi Hanul Gabroveni din Centrul Istoric al Bucurestiului. Cladirea, monument istoric de importanta nationala, a fost consolidata, restaurata si extinsa si va adaposti un centru cultural. Dupa 1990, imobilul construit in sec. XIX, a fost lasat in paragina, iar in ianuarie 2012, cand au inceput lucrarile de restaurare se afla in prag de colaps. Primaria Capitalei, in a carei proprietate se afla hanul, a investit 37 milioane lei pentru reabilitarea cladirii. Proiectul de extindere si restaurare a fost ales in urma unui concurs de arhitectura.

„Hanul Gabroveni a avut, asa cum multi dintre dumneavoastra va amintiti, un trecut as spune”inflacarat”. Asta ca sa trecem cu zambetul pe buze prin istoria, de peste doua secole, a acestui monument istoric, care a ars de cateva ori. Acum 2 ani si jumatate, cand am inceput restaurarea hanului, aici era o ruina. Ne-am asumat ca vom readuce monumentul cat mai aproape de original. S-au folosit tehnici traditionale de constructie, imbinate discret cu modalitati de consolidare ultra-moderne. S-a conservat si s-a valorificat tot ceea ce se putea si avea valoare istorica. Si s-a reusit, ceea ce vedeti astazi. Ii invit pe bucuresteni, si nu numai, sa viziteze hanul Gabroveni in zilele in care isi va deschide portile pentru public, respectiv pe 20 si 21 septembrie. Si ii asteptam la expozitiile, concertele, spectacolele, care vor avea loc aici, de acum inainte”, a declarat primarul Capitalei, Sorin Oprescu.

Cu ocazia acestui eveniment Oprescu a acordat diplome IN HONORIS unor personalitati care, prin activitatea lor, au promovat valorile romanesti in lume. Printre cei care au primit diplome se numara Emil Hurezeanu, Alexandru Arsinel, Stela Popescu, medicii Radu Zamfir, Valentin Calu si Catalin Pivniceru, dar si Andi Moisescu, Iuliana Tudor, Dani Otil, Razvan Simion si Teo Trandafir.

Alaturi de primarul Capitalei, la inaugurare a fost prezent si premierul Victor Ponta, candidat la prezidentiale.

Hanul Gabroveni va gazdui un centru cultural-artistic care cuprinde o sala mare de spectacole cu 200 de locuri, o sala mai mica de 70 de locuri, o sala care ar putea avea destinatia de studio sau de repetitie, 4 sali de expozitie, birouri, cafenea si punct de informare turistica.

Suma totala cheltuita pentru consolidarea, extinderea si restaurarea Hanului Gabroveni a fost de 37.362.216 lei (TVA inclus). Din aceasta suma, 23.633.147 lei (TVA inclus) reprezinta contributia Primariei Generale si 13.729.068 lei contributia asigurata prin Mecanismul Financiar al Spatiului Economic European.

Lucrarile de restaurare, extindere si remodelare a Hanului Gabroveni au inceput in luna februarie 2012, si trebuiau finalizate, conform contractului, la data de 31 decembrie 2013.

Pentru restaurarea hanului si realizarea aditiei de pe parcela vecina, Ordinul Arhitectilor din Romania in parteneriat cu Primaria Capitalei si Ministerul Culturii, a organizat concurs de arhitectura in septembrie-decembrie 2009. Castigatorul competitiei a fost Meta Concept Design (arh. Adina Ionita, arh. Flaviu Barbacaru, arh. Mihai Opreanu si ing. Stefan Lichwar). Pentru serviciile de proiectare, compania este platita cu circa 125.000 de euro, potrivit site-ului de licitatii publice.

Licitatia pentru executarea lucrarilor de restaurare si construirea cladirii noi a fost castigata de firma Aedificia Carpati.

Istoria Hanului Gabroveni

Potrivit municipalitatii, nu se cunoaste data exacta a construirii Hanului Gabroveni, istoricii putand certifica doar faptul ca acesta nu a fost ridicat anterior anului 1847 pentru ca, in acel an, in data de 23 martie, aproape un sfert din suprafata orasului Bucuresti, cuprinzand si zona delimitata de Lipscani, la nord, si actuala strada Franceza la sud, a fost devastata de un incendiu puternic.

Conform unor documente din vara anului 1847, Hagi Tudorache si cei cu care se invecina la est, Hagi Kevork Nazaretoglu si Hagi Agop Nazaretoglu, cer autorizatii pentru „construirea din nou” a boltilor lor din Zarafi, distruse de foc. Schitele facute pe cererile acestora si planul Borroczyn din 1852 ajuta la identificarea parcelelor pe care erau construite „boltile” in cauza, parcele care coincid cu cele ale imobilelor 84-86, 88 (actualul Han Gabroveni). Prin urmare este posibil ca aceste documente sa fie de fapt actele de constructie ale viitorului Pasaj Comercial.

In ceea ce il priveste pe cel care este posibil sa fie comanditarul si primul proprietar al imobilului din Lipscani 84-88, Tudor Hagi Tudorache, acesta fost unul dintre cei mai renumiti negustori din prima parte a secolului al XIX-lea. El detinea un numar destul de mare de spatii comerciale in hanul Sf. Gheorghe Nou, pe langa care poseda si un „grup de pravalii” numite Hanisorul, care se gaseau pe Lipscani. Cu putin inaintea mortii sale, care se produce in 1848, Tudor Hagi Tudorache se retrage din afaceri, lasandu-l in loc pe unul dintre fii sai, Constantin Hagi Tudorache. Din toate indiciile existente, Hagi Kevork si Hagi Agop, vecinii lui Hagi Tudorache, erau proprietarii imobilului identificat astazi cu adresa postala Lipscani nr. 88. Aceasta familie de negustori intrase in posesia imobilului respectiv pe la 1825, in urma unui indelungat sir de tranzactii consemnate in documentele vremii.

Constructia Hanului Gabroveni a avut atat destinatie comerciala cat de gazduire a calatorilor si in special a negustorilor veniti din zona balcanica. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea hanul a fost „modernizat” dupa cerintele vremii, fiind transformat in hotel (Hotel Gabroveni).

Incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea, Hanul Gabroveni este mentionat intr-o serie de lucrari dedicate istoriei Bucurestilor sau negotului bucurestean.

„Cu toate ca intreg imobilul din Lipscani 84-86 are valoare istorica, numarandu-se printre imobilele vechi din Bucuresti si din Centrul Istoric al orasului, constructia inglobeaza fragmente ale unor cladiri anterioare, ceea ce sporeste valoarea istorica a unora dintre componente. Sondajele arheologice efectuate de-a lungul timpului in perimetrul fostei Curti Domnesti au relevat faptul ca aceasta zona a orasului era ocupata inca din secolul al XV-lea. In urma cercetarilor desfasurate intre 1967 si 1974, in incinta imobilului in discutie, au fost descoperite urme ale unor cladiri din zidarie de caramida, probabil locuinte, ridicate pe acest loc la inceputul secolului al XVIII-lea; parti ale acestor constructii au fost integrate in cladirile ulterioare si sunt vizibile in anumite zone ale subsolului. Aceste fragmente de zidarie datate la inceputul secolului al XVIII-lea au valoare istorica predominanta atat in raport cu restul imobilului cat si in relatie cu centrul istoric al orasului, numarandu-se printre putinele elemente de arhitectura civila pastrate din acea epoca”, sustin reprezentantii municipalitatii.

FOTOGALERIE Cum arata Hanul Gabroveni dupa restaurare

Foto: Alex Moise

FOTOGALERIE Hanul Gabroveni din centrul istoric al Capitalei a fost redeschis. Vezi cum arata dupa ce a fost consolidat si restaurat – o investitie de 37 milioane lei

MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, schimbă percepția românilor asupra spitalelor prin lansarea unei serii de evenimente culturale sub titlul: „Cultură și medicină: O alchimie a binelui”

#MediciBuni Dr. Ana-Maria Bota, medic primar ORL: „Tratez fiecare pacient așa cum m-aș trata pe mine însămi. Și mi se pare normal să fac asta”

#medicibuni Dr. Ioana Dumitrașcu-Biriș, medic cardiolog fetal MedLife: „Testele de ADN fetal nu pot înlocui ecografiile morfofetale în sarcină”

#medicibuni Dr. Horațiu Teodorescu, gastroenterolog MedLife: „Tusea, senzația de nod în gât și răgușeala ar trebui să aducă pacienții și la gastroenterolog“

#medicibuni Dr. Lucian Alecu, chirurg MedLife: „Dieta bazată pe alimente grase, procesate, pe consum de alcool și pe fructe dulci îmbolnăvește ficatul“

#MediciBuni – Dr. Ioana Raluca Sima: „ Cele mai multe dintre accidentele vasculare cerebrale și cazurile de demență pot fi prevenite”

#medicibuni Dr. Cătălin Magan, neurochirurg, despre o tânără cu fractură de coloană: „A ajuns la noi complet paralizată, am operat-o de urgență la MedLife Humanitas, iar acum a început să-și miște picioarele”

#medicibuni Dr. Tanita Mavriș, chirurg MedLife: „Adesea denumit «ucigașul tăcut», cancerul ovarian dă simptome precoce care pot fi confundate cu afecțiuni benigne”

MedLife prezintă tehnologia viitorului: de la drone și VR până la roboți medicali ce permit sigilarea vaselor direct de la consola chirurgului

MedLife achiziționează alți doi roboți da Vinci: „Este extraordinar că pacienții noștri vor avea acces la cea mai mare echipă de medici certificați în chirurgie robotică din România”

#medicibuni Dr. Cosmin Olariu, chirurg cardiovascular MedLife: „După 45 de ani, toți bărbații ar fi bine să fie văzuți de un cardiolog”

#medicibuni Dr. Laura Sinea, oncolog MedLife: „Cancerul mamar apare tot mai des la tinere, între 30 și 45 de ani. Este foarte important ca tratamentul să fie inițiat la timp”

#medicibuni Dr. Nicolae Florescu, cardiolog intervenționist MedLife, despre cele mai eficiente tratamente pentru afecțiunile severe ale inimii: „Am avut cazuri de mare risc, rezolvate cu bine, cu spitalizare redusă și cu evoluție ulterioară rapid favorabilă“

#medicibuni Dr. Victor Nimirceag, oncolog MedLife: „Pacientul vine deznădăjduit, cu un diagnostic greu, dar după discuția cu medicul, pleacă cu gândul că există soluții”

MedLife își consolidează poziția pe segmentul de oncologie printr-un nou parteneriat cu Institutul Sânului, extinzând serviciile dedicate tratamentului cancerului mamar

#medicibuni Dr. Cătălin Popa, chirurg MedLife: „Bărbații tineri sunt cei mai predispuși la hernia inghinală, mai ales dacă fac efort fizic într-un context nesusținut”

#medicibuni Dr. Cristian Țibea, ginecolog MedLife: „Avem o rată de succes foarte bună cu robotul, pentru că îmbină acuratețea operațiilor clasice, sau chiar mai mare, cu avantajele chirurgiei minim invazive“

După 14 diagnostice greșite, a ajuns la cel corect: un cancer urologic rar. Conf. dr. Florin Elec, urolog MedLife: „O intervenție chirurgicală cu tentativă de păstrare a rinichiului ar fi fost un dezastru pentru pacientă”

#medicibuni – Dr. Edina Iercan, medic dermatolog MedLife: „Persoanele active, care practică sporturi în aer liber, au nevoie regulat de screening dermatologic”

#medicibuni – Dr. Simina Condruz, oncolog MedLife: „Oncologia nu mai este o specialitate cu șanse mici de reușită. A progresat, avem multe terapii noi, iar pe pacient putem, de multe ori, să-l considerăm și vindecat”

#medicibuni – Dr. Claudiu Chitea, chirurg ortoped MedLife: „Sunt puține intervențiile ortopedice pe care să nu le putem face în România”

#medicibuni – Dr. Cristian Tefas, gastroenterolog MedLife : „Aproape 70% din totalul cazurilor de cancer colorectal ar putea fi prevenite dacă populația s-ar testa cu regularitate”

#medicibuni – Dr. Raluca Bidiga, pediatru MedLife: „Față de acum un deceniu, patologia pediatrică s-a schimbat. Au început să apară tot mai frecvent tiroiditele, diabetul, artritele”

Studiu MedLife: Tinerii români nu au nici informațiile, nici mijloacele necesare pentru a se proteja de bolile cu transmitere sexuală

#medicibuni – Dr. Denissa Olaru, oftalmolog la MedLife: „Lentilele de contact folosite incorect ne pun în pericol vederea și chiar ochii”

#medicibuni Dr. Diana Dobromir, medic-șef Laboratorul MedLife Medici’s: „Dacă nu sunt tratate, infecțiile cu Chlamydia și gonoreea pot duce la complicații severe”