FOTOGALERIE O strada din centrul Capitalei a fost sparta de la un capat la altul la niciun an dupa ce a fost asfaltata de Primaria Capitalei. Vezi de ce astfel de situatii sunt intalnite frecvent in Bucuresti
O strada din centrul Capitalei a fost sparta de la un capat la altul la niciun an dupa ce a fost asfaltata de Primaria Capitalei. Este vorba despre strada Popa Petre, din sectorul 2, iar potrivit unui raspuns trimis de municipalitate la solicitarea Hotnews.ro, lucrarile sunt facute de GDF Suez si vizeaza modernizarea retelei de gaze. Desi lucrarea a fost finalizata de cateva zile, santul a fost astupat cu pamant si lasat asa, iar zona este plina de praf si mizerie. O situatie similara este in mai multe zone din centrul Capitalei, iar reprezentantii municipalitatii spun ca in principal lucrarile sunt facute de GDF Suez care a obtinut fonduri structurale pentru modernizarea retelei de gaze.
„Primaria Bucuresti, prin Directia Utilitati Publice, a emis pentru GDF SUEZ ENERGY ROMANIA autorizatii de construire pentru lucrari la reteaua de gaze naturale. Pe str. Popa Petre se executa lucrari de modernizare a retelei de distributie a gazelor naturale in baza Autorizatiei de construire nr. 371/1272027 din 11.11.2014 – ” Modernizarea retelei de gaze naturale – cresterea securitatii in exploatare a retelelor de distributie gaze naturale din Bucuresti prin modernizarea conductelor de otel neprotejabile catodic – Zona 1 – Pachet 3C” – proiect cofinantat de C.E. prin fonduri structurale. In data de 09.04.2015 a fost depusa la PMB Comunicarea privind inceperea executiei lucrarilor, in conformitate cu prevederile Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, actualizata”, se arata in raspunsul Primariei Capitalei trimis la solicitarea HotNews.ro.
In ceea ce priveste refacerea strazii, Primaria Capitalei spune ca este de datoria operatorului de retele sa o aduca la starea initiala. „Mentionam ca str. Popa Petre se afla in programul de intretinere multianuala al Administratiei Strazilor, si nu in garantie. Operatorul este obligat ca, dupa finalizarea lucrarilor, sa aduca la starea initiala lucrarea, conform legii”, spun reprezentantii municipalitatii. Intrebati de ce nu au coordonat lucrarile astfel incat asfaltarea sa fie facuta inainte de asfaltarea strazii, reprezentantii municipalitatii nu au raspuns la aceasta intrebare.
GDF SUEZ a semnat un contract de cofinantare din fonduri europene nerambursabile pentru modernizarea retelei de distributie din Bucuresti. Proiectul este derulat in perioada 15 mai 2012 – 31 iulie 2015. Valoarea totala estimativa a proiectului cofinantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala, este de 97.470.412 lei, din care asistenta financiara nerambursabila insumeaza 16.323.286 lei, iar contributia estimata a companiei este de 81.107.126 lei. Obiectivul general al proiectului il reprezinta modernizarea conductelor de gaze naturale cu un grad de uzura avansat si care nu pot fi protejate catodic in vederea cresterii sigurantei in exploatare a retelei de distributie.
Lungimea retelei de distributie a gazelor naturale ce va fi modernizata in cadrul proiectului este de 92 km iar numarul de bransamente conectate la aceasta retea este de 3760. Proiectul de modernizare a retelei de distributie se deruleaza in municipiul Bucuresti. Tronsoanele retelei de distributie care vor fi modernizate sunt grupate in 2 zone :
– prima zona: Soseaua Stefan cel Mare, Soseaua Mihai Bravu, Bulevardul Carol I, Pache Protopopescu, Nicolae Balcescu, General Magheru, Dacia, Strada George Enescu, Strada Tunari;
– a doua zona : Lacul Tei, Bulevardul Lacul Tei, Strada Barbu Vacarescu, Calea Floreasca.
In Bucuresti a devenit o practica obisnuita ca dupa asfaltarea strazilor, la scurt timp, administratorii retelelor edilitare sa vina si sa sape pentru inlocuirea/repararea unor tevi sau cabluri.
Sunt cel putin doua exemple notorii. In zona Colentina, in 2008, se demara o lucrare de inlocuire a retelei de gaze naturale, pe o lungime de 10 km, in conditiile in care infrastructura stradala fusese finalizata cu 3 luni in urma. Pentru soferii care tranzitau zona a fost un cosmar, frustrarea fiind si mai mare tinand cont ca artera, una dintre principalele iesiri din oras, a fost in reparatii aproximativ 2 ani.
In acelasi an, imediat dupa receptia lucrarii de refacere a Bd. Ferdinand, RADET a solicitat interventia pentru reabilitarea sistemului de distributie a agentului termic pe o lungime de 3,8 kilometri. Si in aceasta zona, la orele de varf, se circula „bara la bara”.
In 2012, la doar cateva luni dupa amenajarea trotuarelor de pe strazile Amzei si Mendeleev si pavarea acestora cu piatra cubica, spatiul pietonal a fost distrus de un sant sapat pentru tragerea unui cablu electric.
Purtatorul de cuvant al Primariei sectorului 1, Alex Ichim, a spus la vremea respectiva ca lucrarea a fost necesara pentru racordarea noii cladiri a Pietei Amzei la reteaua de electricitate. http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-12227705-strazile-amzei-mendeleev-santier-doar-cateva-luni-dupa-fost-reabilitate.htm
In 2013, bulevardul Buzesti, a fost spart chiar inainte de inaugurare, dupa ce a fost asfaltat, pe portiunea dintre Calea Grivitei si Piata Victoriei, pentru ca Apa Nova sa inlocuiasca o conducta de apa care trece pe sub bulevard. http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-15044047-bulevardul-buzesti-berzei-uranus-fost-spart-pentru-introducerea-unei-retele-apa-chiar-inainte-inaugurare.htm
De ce se intampla astfel de lucruri?
Inca din 2005, primarii generali ai Capitalei au declarat ca vor realiza un centru de coordonare a lucrarilor de infrastructura. In alte tari mai civilizate, aceste centre, inainte ca admistratia locala sa demareze o lucrare de reabilitare a unei artere de circulatie, comunica cu administratorii retelelor edilitare, astfel incat toate lucrarile sa se desfasoare in acelasi timp. Pana acum insa nu s-a facut nimic.
Din lipsa unei comisii care sa se ocupe de coordonarea lucrarilor edilitare, astfel de cazuri sunt intalnite frecvent in Bucuresti. Potrivit unui „Audit al dezvoltarii urbane” platit de Primaria Capitalei si publicat in exclusivitate, in 2012, de HotNews.ro, lipsa frecventa de coordonare a lucrarilor la retelele utilitare duce la risipa de bani publici si blocaje. Plus disconfortul pentru soferii prinsi in trafic.
¬Un raport al Directiei Generale de Infrastructura si Servicii Publice a Primariei Capitalei releva ca nu se coordoneaza lucrarile de infrastructura cu cele utilitare fapt care duce la irosirea fondurilor si la blocaje in dezvoltarea orasului. De exemplu, in zona Colentina, in 2008, se demara o lucrare de inlocuire a retelei de gaze naturale, pe o lungime de 10 km, in conditiile in care infrastructura stradala fusese finalizata cu 3 luni in urma. In acelasi an, imediat dupa receptia lucrarii de refacere a Bd. Ferdinand, RADET a solicitat interventia pentru reabilitarea sistemului de distributie a agentului termic pe o lungime de 3,8 kilometri”, se exemplifica in audit.
In iulie 2013, Consiliul General al Municipiului Bucuresti a aprobat un pachet de norme pentru lucrarile edilitare, si exista obligatia ca la nivelul Primariei Capitalei sa se infiinteze o Comisie care va coordona toate lucrarile edilitare care se desfasoara intr-o zona astfel incat sa nu se mai intample ca, imediat dupa asfaltarea unei strazi, pavajul sa fie spart pentru inlocuirea unei tevi. Pe strazile proaspat asfaltate, lucrarile se vor putea executa doar cu avizul primarului general al Capitalei.
Ce prevad noile norme de avizare a lucrarilor edilitare:
– Primaria Municipiului Bucuresti prin directia de specialitate va emite autorizatiile de construire, avizele si acordurile legale pentru executia lucrarilor de infrastructura (tehnico-edilitare si stradale) de pe teritoriul municipiului Bucuresti.
– Primarul General are urmatoarele competente:
aproba avizul „Acord Primar General” pentru executia de lucrari de constructie in carosabilul si trotuarul strazilor modernizate aflate in perioada de garantie/postgarantie (intretinere);
aproba „,avizul de traseu”;
aproba „Programul Coordonator Anual”;
aproba avizul „,Acord Primar General pentru executia lucrarilor tehnico-edilitare in perioada 15 noiembrie – 15 martie”
– Programul Coordonator Anual – cuprinde programarea executiei si stabilirea duratei tuturor lucrarilor tehnico – edilitare si a lucrarilor de modernizare/reabilitare strazi pe teritoriul municipiului Bucuresti.
– Proiectul aflat in faza de autorizare va fi corelat cu toate celelalte proiecte si lucrari de infrastructura din zona prin Comisia de Coordonare a Proiectarii lucrarilor de infrastructura din cadrul Primariei Municipiului Bucuresti.
– Autorizatia de construire pentru lucrarile de racorduri si bransamente cu lungimi mai mici de 30 ml se emite de primariile de sector.
– Autorizatia de construire pentru lucrarile complexe care cuprind extinderi si bransamente se emite de Primaria Capitalei indiferent de lungimea acestora.
– Autorizatia de construire pentru lucrari ce se executa pe strazi modernizate/reabilitate aflate in perioada de garantie/intretinere se va emite numai dupa obtinerea avizului „,Acord Primar General” eliberat de Primaria Municipiului Bucuresti, prin directia de specialitate.
– Lucrarile de intretinere curenta si remediere a avariilor la retelele de infrastructura (tehnico-edilitare si stradale) se vor executa pe baza Avizelor de Interventie in domeniul public eliberate de catre Primaria Municipiului Bucuresti prin directia de specialitate administratorilor de retele tehnico-edilitare si stradale. Durata acestor lucrari nu poate depasi 48 ore.
– In cazuri exceptionale, atunci cand avariile prezinta un pericol deosebit, lucrarile pot incepe imediat cu anuntarea telefonica a directiei de specialitate, in zilele de luni pana vineri, in intervalul orar 08.00-16.00 si la Dispeceratul Primariei Municipiului Bucuresti in intervalul orar 16.00 – 8.00.
– Administratorii retelelor si constructorii lucrarilor edilitare raspund de calitatea acestora si sunt obligati sa mentina la cota drumului capacele de vizitare dupa terminarea lucrarilor din subteran.
– In cazul producerii de tasari pe traseele retelelor edilitare cauzate de defectiuni la acestea sau de executia necorespunzatoare a umpluturilor si pavajelor, sarcina refacerii revine constructorilor si administratorilor de retele.
– In cazul in care nu se respecta aceste prevederi, amenzile sunt cuprinse intre 2500 si 5000 lei.