​FOTOGALERIE Proiecte care pot schimba centrul Bucurestiului: transformarea in zona pietonala a unei parti din Bulevardul Unirii, reamenajarea Parcului Izvor si a principalelor piatete publice

Primaria Capitalei organizeaza joi de la ora 11.00 o dezbatere publica privind proiectele pe care vrea sa le implementeze prin Planul Integrat de Dezvoltare Urbana (PIDU). Acesta reprezinta de fapt o strategie pentru remodelarea centrului orasului si propune reamenajarea bd. Unirii ￯ zona cu fantani si Piata Constitutiei, reamenajarea Pietei Lahovary si a Pietei Cantacuzino, reamenajarea spatiului verde de la Sala Palatului, reamenajarea Parcului Izvor si conectarea cu str. Lipscani printr-un pod peste Dambovita, reamenajarea zonei Piata de Flori, reconstruirea Podului Calicilor.

In aceste zone ar urma sa fie construite si parcari subterane cu cateva sute de locuri pentru scoaterea masinilor de pe trotuare si amenajarea unui traseu pietonal si pentru piste de biciclete. Dupa aceasta dezbatere publica, PIDU urmeaza sa fie supus aprobarii Consiliului General al Municipiului Bucuresti, si astfel va ramane batut in cuie. Aceste proiecte urmeaza a fi depuse pentru a se obtine fonduri europene nerambursabile in valoare de circa 200 milioane de euro.

Contractul pentru realizarea proiectulului a fost semnat in 2010 cu un consortiu de firme. Valoarea de proiectare este de 6 milioane de euro, mai mult de jumatate din bani fiind deja platiti. Intre timp, strategia si proiectele au fost puse pe hartie de arhitecti, insa proiectul a stranit numeroase controverse si s-a oprit la Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei, membri ai forului desfiintand practic propunerile.

In ciuda protestelor venite de la membrii Comisiei, arhitectul sef al Capitalei a avizat favorabil proiectele, iar acestea au fost puse pe site-ul Primariei, urmand ca joi sa aiba loc dezbaterea publica inainte de supunerea la vot in Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Ce proiecte propune PIDU

Primaria Capitalei vrea sa reamenajeze cele mai importante spatii publice din centrul orasului, proiectele fiind puse in dezbatere publica pe site-ul municipalitatii. Este vorba despre bulevardul Unirii – zona cu fantani, Piata Constitutiei, spatiul din jurul Manastirii Antim, Piata Lahovari, Piata Cantacuzino, spatiul din jurul Salii Palatului, Parcul Izvor, strada Lipscani, iar Podul Mihai Voda (peste Dambovita) ar putea fi reconstruit. In aceste zone ar urma sa fie construite si parcari subterane cu cateva sute de locuri.

Aceste proiecte fac parte din Planul Integrat de Dezvoltare Urbana, iar pentru amenajarea lor municipalitatea ar urma sa acceseze fonduri europene. Cetatenii isi pot exprima punctul de vedere referitor la aceste propuneri pana la sfarsitul lunii ianuarie. Proiectanti sunt o echipa de tineri arhitecti – ReAct Studio si biroul de arhitectura al arhitectului Dorin Stefan.

Bulevardul Unirii- Piata Constitutiei- Manastirea Antim

Primul proiect pus in dezbatere de Primaria Capitalei prezinta reamenajarea unitara a Pietei Constitutiei, a bulevardului Unirii, bucata cuprinsa intre Piata Constitutiei si Piata Unirii si zona aferenta Manastririi Antim, aflata in spatele bulevardului Unirii.

„Diminuarea traficului in aceasta zona prin implementarea etapizata a propunerilor va crea un mediu propice pentru interzicerea circulatiei auto in zona acestui tronson de pe Bd-ul Unirii, permis fiind doar accesul transportului public pentru sustinerea mobilitatii prin intermediul mijloacelor de tranport blande si totodata pentru facilitarea tranzitarii acestui tronson intr-un timp mult mai scurt”, spun arhitectii.

In prima etapa se propune realizarea parcajului subteran de la Piata Constitutiei pentru decongestionarea traficului si eliminarea parcajelor supraterane din aceasta zona, masura esentiala pentru redarea spatiului suprateran pietonului. A doua etapa presupune ridicarea la acelasi nivel a partii carosabile cu trotuarul si

tratarea unitara a pavimentului din Piata Constitutiei, zona Manastirii Antim si a Bd-ului Unirii, precum si realizarea amenajarilor peisagistice si urbanistice in zona de interventie conform PUZ-ului.

Etapa a treia se realizeaza pentru restructurarea circulatiei pe Bd. Unirii prin reducerea suprafetei carosabile la doua benzi pe sens si eliminarea parcajelor laterale, precum si diminuarea numarului de parcari din zona Antim. Restructurarea partii carosabile se va realiza prin delimitarea fata de pietonal prin bolarzi si largirea zonei

pietonale aferente fantanilor.

In etapa a patra se propune restructurarea circulatiei auto si pietonale de la nivelul Bd-ului Unirii prin reducerea traficului la un fir pe sens si concentrarea acestuia pe zona de nord fata de axul central,extinderea pietonalului in partea de sud pentru realizarea unei zone deschise pietonale si accesarea spatiului din jurul fantanilor, realizarea pistelor de biciclete, dar si amenajarea peisagistica si urbanistica a spatiilor publice din zona de

interventie. Prin aceasta propunere se doreste crearea unei promenade generoase, compusa din spatii publice si o alternare de spatii verzi.

„Datorita latimii mari a bulevardului si a promenadei nou create, pistele duble de biciclete amplasate pe ambele laturi ale bulevardului vor activa trotuarele din proximitatea magazinelor si a pavilioanelor. Acestea nu vor mai fi piste de tranzit, ci pentru plimbare. De asemenea, amplasarea pistelor intre aliniamentele de copaci ar separa spatiul promenadei in doua”, spun proiectantii.

Simulare cum vor arata cafenelele de pe BD. Unirii; FOTO: Re-act Now Studio

Simulare cum va arata Bd. Unirii dupa reamenajare: FOTO: Re-act Now Studio

Simulare cum va arata Piata Constitutiei dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio

„In zona Manastirii Antim, sensul si numarul benzilor de circulatie auto se va pastra, in schimb se va modifica traseul lor, in sensul eficientizarii, astfel castigandu-se spatiu pietonal si spatiu verde. Parcajele auto se vor mentine de o parte si de alta a circulatiei auto, insa vor fi in numar mai mic decat in prezent (existand Parcarea din piata Constitutiei). Zona din fata Manastirii Antim (la intersectia str. Justitiei cu str. Antim Ivireanu) va fi zona pietonala, cu acces auto ocazional pentru parcajele manastirii, parcajele riveranilor si accesul in curtea manastirii. Pentru accesibilizarea zonei se va crea un spatiu public de legatura primitor intre Bulevardul Unirii si Manastirea Antim”, explica arhitectii.

„In prezent, bulevardul Unirii nu dispune de o infrastructura propice pentru pietoni si biciclisti, de mobilier urban sau de un sistem de iluminat adecvate, vegetatia este neintretinuta si partial uscata si degradata, iar fantanile nu sunt functionale. Fiind un reper important la nivelul orasului, avand o latime considerabila a partii pietonale si beneficind de prezenta vegetatiei si a fantanilor, bulevardul are potentialul de a deveni un spatiu public important. In Piata Constitutiei, tipul de ocupare al terenului, in acest caz, domeniul public, este parcarea supraterana, fiind utilizata numai ocazional ca spatiu de evenimente, pentru concerte, targuri sau expozitii. Zona Manastirii Antim este greu accesibila si destructurata”, spun arhitectii.

Piata Lahovari si Piata Cantacuzino

Al doilea proiect propune reamenajarea Pietelor Cantacuzino (piata dintre Parcul Icoanei si Parcul Ioanid) si Lahovari si a strazii Eremia Grigorescu care le leaga. Sub Piata Cantacuzino si Lahovari ar urma sa se construiasca doua parcari subterane.

Proiectul isi propune sa reconfigureze Piata Alexandru Lahovari astfel incat sa se pastreze statuia lui Alexandru Lahovari, vor fi plantati arbori, locurile de parcare reconfigurate si imputinate, iar accesul masinilor va fi permis in special la Spitalul Oftalmologic.

Simulare cum va arata Piata Lahovary dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA

Simulare cum va arata Piata Lahovari dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA

Simulare cum va arata Piata Lahovari dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA

Pentru Piata Alexandru Cantacuzino, proiectul isi propune reorganizarea traficului rutier astfel incat sa se realizeze o trecere pietonala intre cele doua parcuri din zona. Dupa finalizarea constructiei parcajului subteran, spatiul de deasupra va fi amenajat cu arbori.

Simulare cum va arata Piata Cantacuzino dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA

Simulare cum va arata Piata Cantacuzino dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA

Simulare cum va arata Piata Cantacuzino dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA

Parcul Izvor – reconstruirea Podului Mihai Voda

Proiectul pus in dezbatere publica propune regandirea zonei Parcului Izvor – Brezoianu – Lipscani. Astfel, podul Mihai Voda, demolat in 1977, ar urma sa fie reconstruit, iar zonale de la cele doua capete ale podului (scuarul si strada Lipscani si scuarul Izvor) vor fi reamenajate si se vor construi doua parcari subterane.

„Strada Lipscani va fi reamenajata. Se va scoate circulatia auto de pe segmentul dintre Strada Radu Elie si strada Anghel Saligny. Pavajul, mobilarea si iluminatul se vor face unitar pentru intreaga suprafata”, explica arhitectii. La celalalt capat al podului, in scuarul Izvor va fi amenajat un amfiteatru.

Parcajul Lipscani, va avea 2 nivele si un numar total de locuri de parcare de 168, cate 89, respectiv 79 pe nivel. Accesul se face pe o rampa dreapta, sens unic, din Splaiul Independentei printr-o artera de decelerare. Iesirea se face tot in Splai, dar la capatul opus al laturii adiacente Splaiului Independentei. Parcajul Izvor, sub scuarul amfiteatrului, va avea 1 nivel si un numar total de locuri de parcare de 164. Sunt prevazute doua accese si doua iesiri, pe rampe drepte, cu sens unic, o iesire din Splaiul Independentei si doua accese si o iesire din/in Strada Libertatii”, explica arhitectii.

Simulare cum va arata podul Mihai Voda; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA

Simulare cum va arata podul Mihai Voda; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA

Simulare cum va arata podul Mihai Voda; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA

Si Parcul izvor va primi o alta fata. „Se propune transformarea lui dintr-un maidan plantat intr-un parc urban reprezentativ pentru centrul Bucurestiului, o anticamera cu doua intrari: spre Muzeul National de Arta Contemporana si, opus, spre centrul istoric al Bucurestiului. Aleiile pietonale ale parcului vor fi trasate pe locul vechilor strazi ale cartierului Uranus si se va reface simbolic topografia zonei, cum era ea inaintea demolarilor din anii ’80. Se va reface partial si dealul Manastirii Mihai Voda si se va construi un memorial/ spatiu expozitional ingropat in zona fostei Manastiri Mihai Voda”, explica arhitectii.

Spatiul verde de la Sala Palatului

Potrivit proiectantilor, parcarea de la suprafata va fi desfiintata, iar masinile vor fi duse in parcarea subterana care se va amenaja sub acest spatiu, iar in fata Salii Palatului vor fi amenajate gradene si fantani arteziene.

Simulare cum va arata spatiul de la Sala Paltului dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA

Cele doua parculete din stanga si din dreapta salii vor fi si ele reamenajate, iar vizitatorii vor putea sta in doua spatii gen „acvarii de sticla, transparente”, unde vor putea bea un ceai sau o cafea. „Vrem ca acest spatiu sa nu fie animat doar cand este un spectacol la Sala Palatului ci in fiecare zi, pe toata durata zilei”, a declarat pentru HotNews.ro Mario Kuibus, proiectantul acestui spatiu.

Reamenajare Piata de Flori

Zona Uranus a fost un cartier rezidential care a devenit o zona reziduala in urma demolarilor masive din anii 80, iar Calea Rahovei care reprezenta una dintre cele mai vechi si mai dinamice artere comerciale din capitala, a fost izolata in urma insa constructiilor si schimbarilor realizate in perioada regimului comunist. Piata de Flori va fi reamenajata si modernizata, iar in subsol va fi construita o parcare subterana cu 360 de locuri. In zona se va realiza si un traseu pietonal.

Simulare cum va arata Piata de Flori dupa reamenajare; FOTO: Re-act Now Studio/DSBA

￢Piata de Flori￢ este eliminata functiunea de piata agro-alimentara. Inspre Calea Rahovei este propusa salubrizarea terenului si eliminarea constructiilor cu caracter improvizat. Sunt propuse a fi reabilitate si refunctionalizate corpul dinspre Bd. Cosbuc si corpul de piata construit in aceeasi perioada, dinspre calea Rahovei. Cele doua ganguri ale cladirii pietei, in prezent obturate, vor fi redate in folosinta, realizand un parcurs coerent intre cele doua jumatati ale terenului , care pana acum functionau independent ca piata agro-alimentara, si piata de flori improvizata. Porticul Pietei Cosbuc se continua cu parcursuri agrementate cu copertine care apara de soare si intemperii varietatea de flori, si mese care te invita la pranz sau si numai la un ceai”, propun arhitectii.

„Piata de Flori” este eliminata functiunea de piata agro-alimentara. Inspre Calea Rahovei este propusa salubrizarea terenului si eliminarea constructiilor cu caracter improvizat. Sunt propuse a fi reabilitate si refunctionalizate corpul dinspre Bd. Cosbuc si corpul de piata construit in aceeasi perioada, dinspre calea Rahovei. Cele doua ganguri ale cladirii pietei, in prezent obturate, vor fi redate in folosinta, realizand un parcurs coerent intre cele doua jumatati ale terenului , care pana acum functionau independent ca piata agro-alimentara, si piata de flori improvizata. Porticul Pietei Cosbuc se continua cu parcursuri agrementate cu copertine care apara de soare si intemperii varietatea de flori, si mese care te invita la pranz sau si numai la un ceai”, propun arhitectii.

Ce spun arhitectii si societatea civila

Dan Marin, arhitect, membru in Comisia Tehnica de Urbanism de pe langa Primaria Capitalei: „In legatura cu titlul „Schimbam Bucurestiul…” – nu cred ca totul trebuie schimbat, pentru ca exista lucruri care ar fi bine sa ramana asa cum sunt; cel mult, trebuie intretinute si puse in valoare, ceea ce, la noi, reprezinta intr-adevar o problema. Iar daca vorbim de schimbare, ea nu se poate face prin proiecte revolutionare, ci prin structuri specializate si prin programe integrate intemeiate pe aprecierea realista a necesitatilor, pe competenta, pe continuitate, pe deschidere si pe dialog. In ceea ce priveste PIDU, dupa cum s-a mai remarcat, el este mai mult o modalitate de atragere a fondurilor europene si mai putin o modalitate de interventie cuprinzatoare, pentru ca restrangerea la domeniul public ii limiteaza drastic eficienta. Nu e logic sa investesti bani numai in strazi, in piete si in amenajarile aferente etc., in timp ce cladirile de pe margine, in mare parte proprietati private, aproape ca se prabusesc”.

Acesta are obiectii privind atat procedura de aprobare a PIDU, cat si proiectele.

„Procedura: PIDU este o varianta revizuita / extinsa a fostului TUB, adjudecat in urma unui <> (ghilimelele sunt obligatorii) organizat de PMB in 2010 si castigat cam de acelasi grup care lucrase si la TUB. Atat Ordinul Arhitectilor din Romania, cat si filiala sa din Bucuresti au refuzat sa-si delege reprezentanti in juriu (exista o corespondenta relevanta pe aceasta tema), apreciind ca procedura era asimetrica, inaccesibila majoritatii arhitectilor, nu insa si celor care se pregatisera din timp. Rezultatul este faptul ca, in ceea ce priveste centrul bucurestean si spatiul sau public, s-a instituit un fel de monopol nedeclarat. Nu exista alternativa si astazi, in locul mai multor propuneri diferite pentru spatii importante ale orasului, nu avem decat solutii unice. Impuse prin acest „concurs”, ele trebuie musai acceptate pentru ca, daca le critici sau le respingi, esti obtuz sau te opui binelui orasului”, explica Dan Marin.

In ceea ce priveste proiectele, acesta spune ca PIDU nu este o strategie pentru centrul orasului, nici macar un proiect unitar, ci un amalgam de proiecte individuale.

„In ceea ce priveste prima serie de 6 proiecte, oportunitatea unora este greu demonstrabila; in alte cazuri, argumentele sunt neconvingatoare iar solutiile arbitrare, fortate, daca nu chiar excentrice. Toate recurg la retorica pietonizarii, desi problema circulatiei motorizate e mult mai complicata si nu se rezolva numai prin parcaje subterane. Este de neinteles de ce spatii stabilizate sau piete istorice trebuie substantial modificate sau, mai delicat spus, „reamenajate”; de ce trebuie sa apara noi edificabile comerciale in spatiile plantate; de ce in locul unui simplu pod trebuie sa se faca o megapasarela etc. Nu contest bunele intentii, dar fi trebuit mai mult studiu in profunzime si mai mult realism, pe de o parte, mai putina gesticulatie si spectacol imagistic, pe de alta. Si, evident, mult mai multe idei, pe care o competitie deschisa le-ar fi adus cu siguranta la lumina. In sfarsit, nu inteleg de ce restaurarea a devenit, din specializare, monopol, si de ce pentru interventia de la Curtea Veche (parte a PIDU, dar tratata cu discretie) – un proiect complex, care include si o extindere ￯ nu s-a organizat un concurs, asa cum, in urma cu cativa ani, s-a procedat la Hanul Gabroveni”, a explicat acesta.

Roxana Wring, presedinta Asociatiei Pro_Do_Mo: „Solicitam CGMB sa nu adopte PUZ Sala Palatului deoarece Directia de Dezvoltare Urbana nu justifica oportunitatea acestei investitii. In plus, CGMB nu poate judeca oportunitatea unor parcari subterane in centrul Bucurestiului, inainte de adoptarea Planul de Mobilitate Urbana Durabila. In mod eronat, PMB denumeste PUZ Sala Palatului ca facind parte dintr-un plan de dezvoltare urbana integrata. Avem de a face cu un PUZ pentru o parcare subterana insotita de reducerea spatiului verde din jurul Salii Palatului. PMB nu justifica oportunitatea acestei interventii prin studii de impact: circulatie, economic, social, mediu si cost/benefit. Daca aceste studii exista ar trebui puse in consultare publica inainte de adoptarea proiectelor de arhitectura. Daca nu au fost facute studii de impact, nu avem de a face cu un plan integrat de dezvoltare urbana, doar cu cateva proiecte de parcari subterane, printre care se numara si cea de la Sala Palatului”.

Alexandru Stanescu, cetatean: „Acest PUZ reprezinta inca un caz flagrant de BETONARE A SPATIILOR VERZI. Practic parcul din stanga si dreapta Salii Palatului va distrus si betonat pe dedesubt pentru realizarea a doua parcari, iar la intrarea in cladire va si de asemenea betonat atat la suprafata cat si in subteran prin extinderea subsolului Salii Palatului. Atentie, aproape tot acest parc va fi betonat! Cum credeti domnilor ca vor putea creste copaci acolo cand acestia au nevoie de metri buni de sol pentru a se putea dezvolta? Ii lipiti de beton? Care va fi calitatea acestui ￯spatiu verde￯ in urma betonarilor? Cat tupeu sa ai pentru a spune ca asa se amenejeaza un parc? Nu pot sa nu observ ca o astfel de betonare apare ca spatiu verde in plansele prezentate in PUZ! Incredibil! Va aduc aminte ca Bucurestiul este una dintre cele mai poluate capitale europene, avand de asemenea un deficit major de spatiu verde. Comisia Europeana a lansat de mai bine de un an procedura de infringement impotriva Romaniei din cauza poluarii din Bucuresti si voi mai vreti un parc betonat!!!? Situatia se repeta si in cazul scuarului dintre Splaiul Independentei si Bd. Libertatii, parte din Parcul Izvor si parcul din spatele Palatului de Justitie! Toare aceste proiecte par niste pretexte pentru realizarea unor parcari subterane si betonatrea spatiilor verzi, pentru ca acolo se vor duce mare parte din bani! De ce nu ati organizat un concurs de solutii pentru aceste proiecte? Cum s-au atribuit aceste proiecte? Va amintesc ca fostul primar are mari probleme cu legea, iar voi ii continuati proiectele, facute cu acelasi ￯profesionalism￯ care l-a adus pe acesta in fata judecatorilor”.

Alexandru-Ion TUFAN, cetatean: „Foarte buna initiativa! Din pacate, toate pavarile cu placi ale spatiilor pietonale din Bucuresti s-au realizat cu pavele de maxim 3 cm grosime care sunt adesea sparte, mai ales in zonele unde masinile au acces. Va rog sa utilizati pavele groase si rezistente asa cum se utilizeaza in majoritatea zonelor pietonale care se vor a fi de calitate. Dorim multi copaci in noul spatiu amenajat. Va rog sa aveti in vedere pietonalizarea Pietei George Enescu si a Pietei Revolutiei. Este incredibil cum aceste spatii publice inconjurate de monumente inestimabile (Ateneul Roman, Biblioteca Carol I, Palatul Regal, etc.) sau cu o grea insemnatate istorica (Piata Revolutiei) sa fie parcari! Sugerez o parcare subterana de mare capacitate sub aceste piete si eventual chiar un pasaj subteran al Caii Victoriei care sa subtraverseze Piata George Enescu cu iesiri in C.A. Rosetti, Dem. Dobrescu si aproape de intersectia cu Ion Campineanu. De asemenea, strada Benjamin Franklin trebuie sa fie exclusiv pietonala fiind in prezent irosita ca si parcare, traficul este la un nivel foarte mic si poate fi redistribuit fara nicio problema pe C.A. Rosetti de exemplu”.

Ce spun proiectantii despre PIDU

Mario Kuibus, arhitect:„De ce e important PIDU – Zona Centrala, Bucuresti? Pentru ca e o strategie care creeaza pe zona centrala bucuresteana premizele:

1 – unor spatii publice atractive si de calitate, la o scara umana spre o crestere a calitatii vietii,

2 – unei infrastructuri de spatiu public liniar sub forma de traseu ce leaga pe 9,5 km in bucla cele mai valoroase spatii centrale, bucurestene si deschide centrul, care actualmente e sufocat si in parte inaccesibil turistilor si bucurestenilor,

3 – unei conectari duble intre partea de sud(subdezvoltata) cu cea nord(dezvoltata) prin doua poduri noi pietonale si de biciclisti creand premizele dezvoltarii si interesului pentru investitii si inspre sud,

4 – dezvoltarii unei infrastructuri noi, de calitate, pentru o mobilitate sustenabila actuala de tip pietonal si de biciclisti in zona centrala,

5 – din perspectiva unor proiecte individuale nou propuse si deci a unei infrastructuri atractive nou oferite, unei invitatii deschise catre o crestere importanta a nivelului de participare la viata comunitara din punc de vedere: cultural, economic, turistic si social,

6 – finantarii majoritar pe fonduri structurale nerambursabile europene a unei importante strategii locale la nivelul centrului.

De ce Comisia Tehnica de Urbanism e impotriva PIDU (in parte)?

1 – Pentru ca exista o teorie a oraselor noi (reprezentanti: Jane Jacobs, Jan Gehl, Charles Landry, etc.) care nu este in parte asumata de catre aceasta comisie si face referire la principii noi atat legate de mobilitate cat si de atractivitate la nivelul pietonului si al strazii pentru orase mai vii(cultural, economic, social), creative si sigure.

2 – Deasemenea pentru ca sunt nenumarate repere de buna practica mondiala pe care PIDU si le-a insusit si care nu sunt cunoscute si constientizate majoritar de catre membrii comisiei, lucru descoperit in discutiile avute in cadrul comisiei.

3 – Pentru ca exista in continuare un reflex de analize urbanistice in cadrul comisiei pe considerente: compozitionale(orasul vazut din avion si nu la nivelul pietonului) si de trafic rutier fara asumarea discutiilor din cadrul PMB al Grupului de Mobilitate(la care reprezentantii PIDU au fost frecvent prezenti) unde se vorbeste de politici urbane de promovare a unor paliere noi de mobilitate(pietonala, biciclisti si transport in comun) la pachet cu descurajarea masiva programata a traficului rutier. Aceasta ultima politica amintita este chiar o cerinta a comisiei europene spre o reducere masiva de CO2 la nivelul oraselor europene ca o conditie necesara accesarii de fonduri nerambursabile(lucru deasemenea neinsusit sau constientizat de comisia tehnica de urbanism si indelung discutat in Grupul de Mobilitate).

4 – Pentru ca exista o rutina la nivelul discutarii PUZ-urilor pentru reglementari in sablon si cu un cadru legislativ care nu cere strategii (si la scara micro), concepte creative, idei inovative la nivelul reglementarilor, adica acele lucruri care se cer in teoria actuala a oraselor prin care acestea pot deveni orase ce produc valori si ce pot deveni interesante atat pentru propria populatie care astfel nu mai e tentata spre a pleca cat si pentru alte entitati sociale si economice din afara care ar dori sa isi stabileasca nou resedinta”.