Sari direct la conținut

FOTOGALERIE Un bloc de 5 etaje va aparea in zona protejata Amzei, pe strada Christian Tell 16-18. Constructia a fost autorizata de Primaria Capitalei

HotNews.ro
Christian Tell 16-18, Foto: Hotnews
Christian Tell 16-18, Foto: Hotnews

Un bloc cu 5 etaje va aparea pe strada Christian Tell 16-20, in zona Piata Amzei, intr-o zona protejata, cu mai multe cladiri monument istoric. Primaria Capitalei a emis autorizatia de construire anul trecut, in luna aprilie, iar in prezent se lucreaza pe santier. Pentru a face loc blocului de 5 etaje, au fost demolate doua cladiri construite in 1895 si una in 1920, demolarea avand loc in 2013, in weekend, starnind un scandal la vremea respectiva. Din cea mai valoroasa cladire a ramas doar coaja si randul de camere din spatele acestuia, ansamblul nou urmand sa fie integrat in aceasta.

Beneficiarul investitiei este firma Romtal Invest, iar firma de arhitectura care a facut proiectul pentru construirea blocului dar si demolarea constructiilor de pe teren a este Imoplan. Potrivit unui studiu istoric facut de Ordinul Arhitectilor Bucuresti, cladirile demolate aveau o valoare exceptionala si ar fi trebuit sa capete statutul de monument istoric.

Blocul de 5 etaje de pe terenul casei de pe str. Cristian Tell 16-16 A a fost aprobat de Consiliul General al Municipiului Bucuresti prin Hotararea 119/2009. Avizul de urbanism este semnat de fostul arhitect sef al Capitalei, Adrian Bold. Prin hotararea din 2009, indicatorii urbanistici au fost majorati astfel: inaltimea maxima de la 16 m la 22,5, Procentul de Ocupare al Terenului de la 65 la 67 la suta, iar Coeficientul de Utilizare al Terenului de la 2,5 la 3,9. Elaboratorul PUZ-ului este arhitectul Mihnea Vasile Marcu.

La momentul demolarii constructiilor, Asociatia Salvati Bucurestiul sustinea ca autorizatia de desfiintare emisa de Primaria Capitalei este ilegala intruct aceasta are un aviz de la Directia de Cultura Bucuresti si ar fi fost nevoie de unul de la Ministerul Culturii.

„Urmare a faptului ca imobilele se gasesc intr-o zona construita protejata si in zona de protectie a doua monumente istorice clasa A, pentru demolarea lor este nevoie de autorizatie de desfiintare emisa de Primarul General, care la randul ei are nevoie de aviz de desfiintare emis de Ministerul Culturii. Avizul Directiei pentru Cultura este ilegal intrucat nu Directia, ci Ministerul Culturii este competent sa emita avizul pentru desfiintare (si construire) in zonele de protectie ale unor monumente clasa A. In acest sens s-a pronuntat Curtea de Apel Bucuresti in doua decizii irevocabile (cazurile Kiseleff 39 si Kiseleff 45)”, explica Asociatia Salvati Bucurestiul.

Chiar daca imobilele demolate nu aveau statutul de monument, ele fac parte din zona construita protejata Amzei, al carui regulament prevede – zona rezidential traditional tipic – unicat la nivel international, cu un fond construit de valoare arhitecturala si ar fi trebuit protejate.

Despre cladirile demolate

Demolare Christian Tell_3

FOTOGALERIE Demolare Christian Tell 16, 16A, 18

Casa de pe strada Cristian Tell nr 16-16A, denumita si vila dr. Patzelt a fost construita dupa 1890 dupa planurile arhitectului Oscar Benis, potrivit informatiilor de pe blogul Silviei Colfescu. „Construita dupa 1890, in stil academist de sorginte neoclasica, vila este situata intr-o gradina de proportii destul de generoase. Imbinarea fericita a volumelor, modul plin de armonie in care au fost concepute arhitectura si decorul cladirii fac din ea un frumos exemplu de locuire urbana civilizata. Pentru orice bucurestean, casa aceasta este un document pretios al identitatii locuitorului Capitalei, ce ne vorbeste despre concetatenii care ne-au precedat ca despre niste oameni demni si iubitori de frumos. Adica exact contrariul a ceea ce se spune astazi despre bucuresteni”, spune aceasta.

Istoricul Andrei Pippidi, scrie, in unul din articolele sale ca, in aceasta casa ar fi locuit chiar Dimitrie Ghika (1867-1954), un personaj de prim rang in diplomatia romaneasca, impreuna cu fratii sai, monseniorul Vladimir Ghika si fratele sau Alexandru Pictorul.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro