​FOTOREPORTAJ Construim cel mai puternic laser din lume. Pe ce sosele ajungem la el?

La Magurele, pana in anul 2017, va fi construit cel mai puternic laser din lume – o investitie de peste 356 de milioane de euro bani europeni ce se spera ca va transforma orasul ilfovean intr-un adevarat „cluster tehnologic”. Numai pe platforma ELI-NP vor lucra in permanenta peste 200 de cercetatori, iar in fiecare an vor veni din afara alti peste 1.000 de cercetatori. In cei trei ani de constructie, intre 2013 si 2015, sute de utilaje vor transporta la Magurele peste 70.000 mc de beton, mai mult decat s-a folosit la Arena Nationala. Cu toate acestea, in prezent, drumurile care duc la Magurele nu se prezinta deloc in cea mai buna conditie, iar daca ritmul de modernizare a infrastructurii din sudul Capitalei se va pastra, exista riscul ca nici pana in 2017 accesul la mega-platforma de la Magurele sa nu se faca in conditii civilizate.

• Centura Sud a Capitalei, drumul care va fi folosit timp de trei ani de catre constructori, a ramas nemodernizata de peste 20 de ani. La inceputul anului s-au pornit lucrarile de largire la 4 benzi, insa Guvernul, la rectificarea bugetara, a taiat banii alocati cu peste 81%.

In urma cu o saptamana, Comisia Europeana a aprobat finantarea cu 180 de milioane de euro (o prima transa dintr-un total de 356,2 milioane de euro) pentru realizarea la Magurele, judetul Ilfov, a celui mai puternic laser din lume – Extreme Light Infrastructure Nuclear-Physics (ELI-NP).

Nicolae Zamfir, manager al proiectului ELI-NP si director general al Institutului National de Fizica si Inginerie Nucleara „Horia Hulubei”, a declarat intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca realizarea laserului si a platformei adiacente va incepe, cel mai probabil, in ianuarie 2013, iar finalizarea constructiilor va fi undeva spre sfarsitul anului 2014, inceputul lui 2015.

Laserul de la Magurele: Peste 200 de cercetatori permanenti si un flux de peste 1.000 de cercetatori pe an

In total, potrivit lui Nicolae Zamfir, peste 200 de cercetatori, mare parte dintre ei ar putea fi straini, vor lucra permanent din 2017 la laserul Magurele si peste 1000 de cercetatori vor veni in fiecare an pentru a face cercetari. Daca luam in discutie si personalul auxiliar, vorbim deja de cateva sute bune de oameni care vor lucra in orice moment pe noua platforma.

In plus, Zamfir spera ca proiectul ELI-NP sa duca la o dezvoltare puternica a zonei si sa transforme Magurele intr-un „cluster tehnologic” unde si multe firme straine din domeniu sa-si deschida puncte de lucru.

„Probabil ca vor aparea si alte institute pe platforma Magurele. Cel mai mult cred ca vor aparea foarte multe firme de inalta tehnologie. Istoria din lume arata ca in jurul marilor centre de cercetare stiintifica s-au dezvoltat aceste clustere sau parcuri stiintifice. Speram ca ELI-NP sa fie un fel de Silicon Valley al Romaniei, sa atraga firme care sa fie interesate sa vanda”, declara Zamfir.

2013-2015. Trei ani va dura constructia – mai mult beton ca la Arena Nationala

Pe langa numarul mare de oameni care ar putea ajunge sa lucreze in zona dupa 2017, va exista si un numar semnificativ de muncitori si utilaje care vor realiza constructia noii platforme – constructie care va dura aproape 3 ani.

Zamfir spune ca pentru noua platforma vor fi folositi peste 70.000 de mc de beton, mai mult decat s-a folosit la constructia Arenei Nationale din Bucuresti. Pentru acest lucru vor fi folosite zeci, daca nu chiar sute de masini si utilaje grele care vor folosi cel mai probabil Centura de Sud a Capitalei ca ruta de acces.

Pe langa accesul traficului greu catre Magurele, Centura de Sud a Capitalei poate reprezenta si o varianta de acces la platforma pentru orice strain care aterizeaza la Aeroportul Otopeni.

Decat sa strabata intreg Bucurestiul, un cercetator sau un strain interesat sa ajunga la Magurele ar putea ocoli Capitala folosind centura de nord, recent modernizata si largita la 4 benzi, si apoi centura de sud pana la platforma de la Magurele, daca si aceasta sosea s-ar prezenta in conditii decente de trafic.

• Click pentru fotogalerie

Centura Sud in 2012 – gropi, praf, denivelari, cozi, maidanezi, vanzatori ambulanti si prostituate

Cu toate acestea, Centura de Sud a Capitalei a ramas nemodernizata de peste 20 de ani, iar sansele ca ea sa fie modernizata in timp util sunt mici.

Gropi, cozi de masini, camioane, praf, treceri la nivel cu linii dezafectate de cale ferata, gunoaie, caini maidanezi si prostituate – cam asa arata pana nu demult centura de sud.

Din 2008 statul se chinuie sa porneasca modernizarea ei, la fel cum s-a realizat si in partea de nord, insa abia de la inceputul anului 2012 s-au inceput lucrarile de largire la 4 benzi. Termenul de finalizare, potrivit panourilor informative amplasate la marginea drumului – aprilie 2013.

Fondurile pentru modernizarea Centurii de Sud – taiate la rectificarea bugetara

Cu toate acestea, la rectificarea bugetara din acest an, fondurile alocate modernizarii Centurii de Sud au fost puternic taiate. Daca initial in buget au fost alocate 39,4 milioane de lei pentru tot anul 2012, dupa rectificare, pentru lucrarile la Centura Sud, au mai ramas 7,4 milioane – adica s-au taiat fondurile cu peste 81%.

Lucrarile la Centura de Sud, intre A1 si Jilava (intersectia cu DN5), au demarat de la inceputul anului, insa in prezent acestea par ca s-au blocat.

Pana la Magurele, venind de la autostrada A1, drumul pe centura este in unele zone recent asfaltat si pregatit pentru extindere la 4 benzi, insa in foarte multe alte locuri drumul este plin de gropi, de praf si zone cu pietris, cu puncte unde se formeaza cozi foarte lungi si este intersectat in multe zone de linii dezafectate de cale ferata.

Pe deasupra, peste tot unde se formeaza cozi, stau pe carosabil fel de fel de persoane care vor sa vanda diverse articole, de la sosete, la pantofi sport si tricouri, iar la marginea soselei, din loc in loc, stau prostituate.

Tot tabloul este completat de zonele unde gunoaiele stau adunate pe camp sau la marginea drumului si de haitele de caini maidanezi care umbla pe langa sosea.

• Click pentru fotogalerie

Drumul Bucuresti-Magurele – lucrari de largire care nu s-au finalizat, gunoaie pe marginea soselei

O alta ruta care duce la Magurele este drumul Bucuresti-Magurele care vine din Capitala, din cartierul Rahova. Acesta, desi mai direct, nu va putea fi folosit de catre toate utilajele care vor lucra la Magurele la noua platforma si va fi o ruta aleasa cel mai probabil de catre cercetatorii care vor lucra la Magurele si vor locui in Bucuresti.

In prezent, drumul Bucuresti-Magurele este in proces de modernizare si supralargire pe raza orasului Magurele, insa si aici, ca si pe centura, lucrarile par a fi sistate, iar din aceasta cauza in multe zone praful, gropile si pietrisul adunat pe drum reprezinta obstacole pentru traficul rutier.

In plus, sunt multe zone in care pe marginea drumului zac gunoaie sau dealuri de moloz provenit din constructii vechi, iar cainii vagabonzi care ies in strada reprezinta si aici un pericol pentru soferi.

„Primaria orasului Magurele are in desfasurare un amplu program de modernizare a infrastructurii rutiere (inclusiv constructia a 4 benzi pe soseaua Bucuresti-Magurele ce se afla pe teritoriul Orasului Magurele), iar strategia de dezvoltare a Orasului pentru urmatoarea perioada se elaboreaza tinand cont de faptul ca va exista un Centru European de Cercetari Stiintifice. Speram ca si Primaria Sectorului 5 si a Municipiului Bucuresti sa considere existenta acestui centru in strategia ce o vor elabora”, a declarat pentru HotNews.ro managerul proiectului ELI-NP, Nicolae Zamfir.

• Click pentru fotogalerie

DN5 pana la Jilava – singurul drum pe care se circula decent

La Magurele se mai poate ajunge si pe DN 5 Bucuresti-Giurgiu pana la Jilava si apoi pe Centura pana la Institut. In acest caz, DN5 pana la Jilava se prezinta in conditii foarte bune, cu cate doua benzi pe sens, desi in prezent ii lipsesc marcajele pe carosabil. Este poate singura portiune buna dintre cele trei analizate ca acces la Magurele.

Cu toate acestea, de la intersectia DN5-Jilava pana la Magurele conditiile de drum sunt aceleasi ca cele descrise mai sus pentru cealalta portiune de centura sud: gropi, asfalt spart si valurit pe alocuri, treceri la nivel cu linii dezafectate, gunoaie, carute si caini vagabonzi.

Si aceasta portiune de centura urmeaza a fi modernizata, insa cu fondurile taiate in urma rectificarii bugetare exista riscul ca lucrarile la soseaua de centura sud sa se prelungeasca si sa nu fie finalizate in timp util.

„Speram sa avem sprijinul si sa inteleaga [n.r. autoritatile] ca este vorba de fata Romaniei. In momentul cand vom avea in faza de operare 1.000 de cercetatori pe an care vin, daca isi opresc privirea asupra unor peisaje care nu tin de o tara civilizata, ne-am face o reclama extrem de proasta. Speram ca se modernizeaza centura. Speram sa se termine macar etapa asta, daca nu se poate face ca in partea de nord”, a declarat pentru HotNews.ro Nicolae Zamfir, managerul proiectului ELI-NP.