Franța a intrat oficial în declin demografic. Perioada care a dus la scăderea numărului anual al nașterilor
Rata anuală a naşterilor în Franţa este mai mică decât cea a deceselor pentru prima dată după cel de-al Doilea Război Mondial, o îmbătrânire mai rapidă decât cea prevăzută de Institutul Naţional de Studii Demografice (INED), care nu se aştepta la o situaţie similară înainte de 2035, informează marţi EFE, preluată de Agerpres.
Informaţia apare într-un raport publicat marţi de INED ce precede publicarea datelor anuale, pe care acest organism o face în fiecare ianuarie, şi care constată fractura demografică în creştere în Franţa, unde deja mor mai multe persoane decât se nasc.
Acest dezechilibru demografic este cunoscut sub denumirea de „sold natural negativ” pentru că nu ia în considerare imigraţia, un fenomen ce a permis creşterea populaţiei Franţei până la 68,6 milioane de locuitori în pofida acestei „scăderi naturale” a populaţiei locale.
În raportul său, INED precizează că creşterea demografică în Franţa se datorează „aproape în exclusivitate unui sold migrator pozitiv”, estimat la 152.000 de persoane în 2024 şi care a marcat în mod deosebit zonele rurale, caracterizate printr-un un sold natural negativ din 2015, faţă de cel uşor pozitiv din mediul urban.
Deşi nu toţi imigranţii sunt înregistraţi în statisticile demografice, există 343.000 de permise de şedere eliberate pentru prima dată în 2024, ceea ce relevă cifra celor veniţi recent din străinătate, dar şi profilul acestora. Aproximativ jumătate sunt studenţi şi familii stabilite în mediul urban.
O scădere care a început acum 15 ani
INED a mai afirmat în raportul său de marţi că numărul anual de naşteri în Franţa, în prezent în jur de 661.000 conform datelor Institutului Naţional de Statistică şi Studii Economice francez (INSEE), nu a încetat să scadă din 2010, când se situa în jur de 833.000.
Acest vârf al naşterilor înregistrat în jurul anului 2010, care marchează sfârşitul ultimei tendinţe demografice de creştere odată cu izbucnirea crizei financiare şi a instabilităţii generate, coincide cu principalele preocupări invocate de francezi într-un sondaj publicat vineri.
În acest sondaj, care a consultat peste 30.000 de cetăţeni francezi pentru a constata principalele motive pentru care aceştia decid să nu aibă copii, 42% dintre respondenţi au declarat că se simt împiedicaţi să aibă mai mult de un copil din motive de natură financiară, în timp ce 18% au identificat drept cauză îngrijorările legate de viitor.
Pentru a răspunde acestei probleme, ministrul sănătăţii şi al familiei, Stephanie Rist, a anunţat luni „un plan naţional de luptă împotriva infertilităţii” cu măsuri pentru tratamentul şi conservarea fertilităţii, mesaje informative şi o ofertă mai mare pentru congelarea ovulelor.
Totuşi, pe lângă reducerea natalităţii, trebuie luat în considerare şi procesul de îmbătrânire a populaţiei, care ar putea deveni o cursă contra cronometru pentru a menţine numărul persoanelor apte de muncă suficient pentru a susţine vârsta a treia.
Potrivit datelor INSEE, persoanele cu vârsta de peste 65 de ani din Franţa au ajuns să reprezinte 22% din populaţia totală în 2025, comparativ cu 14% în 1990, o tendinţă de îmbătrânire ce se preconizează că se va accentua în anii următori din cauza numărului mare de persoane din generaţia „Baby Boom” (1945-1975), care au în prezent între 50 şi 80 de ani.
Numărul persoanelor active ar putea continua să crească în Franţa până în 2040 sau, în unele cazuri, până în 2036, după care va începe să scadă, o tendinţă care nu arată semne de inversare până în 2070.
INTERVIURILE HotNews.ro