Freedom House semnaleaza declinul democratiei in Ungaria si Ucraina. Un politician ungur vorbeste despre "isteria" SUA si UE la adresa Budapestei

Ungaria si Ucraina inregistreaza un record negativ ca state central si est europene care au cunoscut cel mai mare declin democratic in ultimul an, potrivit raportului Nations in Transit, dat miercuri publicitatii de fundatia Freedom House. Sub pretextul reformelor, liderii celor doua tari au incalcat sistematic principiile democratiei. In replica, un oficial ungur vorbeste, in Washington Post, despre isteria UE si SUA la adresa Budapestei si despre sentimentul administratiei ungare ca este „tapul ispasitor” a mediei europene.

Un rezumat al raportului si grafice pot fi consultate aici.

Ungaria si Ucraina conduc trendul antidemocratic in Europa Centrala si de Est, potrivit raportului Freedom House. Ungaria este foarte aproape de a iesi din categoria democratiilor consolidate, in timp ce scorul Ucrainei este foarte aproape de nivelul de dinainte de Revolutia Portocalie. In Ungaria, combinatia dintre lipsa unei traditii puternice a practicilor democratice, cu retele de coruptie care s-au pastrat, un nivel scazut al increderii publice si conditii economice precare au afectat reformele democratice, sustine raportul.

Referitor la Ucraina, care a cunsocut o scurta perioada de democratizare dupa Revolutia Portocalie din 2004, situatia intrat intr-un declin alarmant intr-o perioada extrem de scurta. Sub conducerea lui Ianukovici, ratingul democratic al Ucrainei a scazut, in decurs de un an, la cinci categorii, cel mai dramatic declin fiind in privinta independentei justitiei si a democratiei in general, care este foarte aproape de nivelul dinaintea Revolutiei Portocalii.

Guvernul ungar a fost asiduu criticat de UE pentru limitarile la adresa libertatii presei prin intrarea in vigoare a controversatei legi media de la inceputul acestui an. Si de cealalta parte a Atlanticului, secretarul de stat Hillary Clinton si-a exprimat, intr-o scrisoare trimisa premierului Viktor Orban, ingrijorarile privind viitorul institutiilor democratice in Ungaria, fosta natiune comunista. Iar intr-o vizita facuta la Budapesta a avertizat asupra necesitatii intaririi sistemului de control institutional reciproc.

Ungaria este tapul ispasitor al Europei, victima isteriei SUA si UE – oficial ungur

In replica, un oficial ungur considera ca UE si SUA au cazut victima „unui fel de isterie” in reactiile lor fata de noua constitutie adoptata de Ungaria la inceputul acestui an. Criticile la adresa legislatiei in domeniul sistemului judiciar, media, sistemului bancar si religiei adoptata de Fidesz au devenit atat de „acerbe” incat Budapesta a devenit „tapul ispasitor” al mediei europene, a spus Zoltan Kovacs, secretarul de stat pentru comunicare guvernamentala pentru The Washington Times.

„Niciodata nu e bine sa fii tapul ispasitor, pentru ca am aflat astfel ca orice ai face este criticat”, a declarat acesta.

Publicatia americana arata ca, in ciuda faptului ca preocuparea majora a Europei este acum Grecia, Ungaria ramane in atentie, cu atat mai mult cu cat exista voci potrivit carora Budapesta devine o democratie pe stilul Rusiei, in care puterea politica este mai centralizata decat in Europa Occidentala. Iar principala temere este ca noile legi adoptate in Ungaria in ultimul an sunt un semnal privind regresul in toate cuceririle democratice ale Ungariei de dupa caderea comunismului.

„In ultimii doi ani am vazut schimbari semnificative si fundamentale de legislatie. Si, indiferent ca sunt in domeniul bancar, media sau al justitiei, ele merita o analiza atenta si corectii importante”, a spus, pentru publicatia citata, Heather A. Conley, coordonatorul programului pentru Europa al Centrului pentru Studii Strategice Internationale. Mai mult, Conley sustine ca UE si SUA au indicat, la modul detaliat, ingrijorarile suscitate de masurile luate de guvernul Orban si ca ar vrea sa vada un raspuns adecvat din partea Budapestei.

In mod evident, cele doua parti nu au ramas doar la nivelul exprimarii ingrijorarii. Este cunsocut faptul ca, la nivel UE, se desfasoara o investigatie pentru a stabili in ce masura noua legislatie ungara incalca sau nu aquis-ul comunitar – atat in privinta legii media, cat si in ceea ce priveste legea referitoare la varsta de pensionare a judecatorilor.

Prin scrisoarea adresata premierului Orban, Hillary Clinton a aratat ca oficialii americani sunt „profund ingrijorati” de noile reguli prin care recunoasterea religioasa are nevoie de aprobarea, cu doua treimi, a Parlamentului, ceea ce politizeaza in mod nenecesar o decizie ce priveste un drept fundamental al omului.

De altfel, Zoltan Kovacs a mers intr-o vizita la Washington luna trecuta tocmai pentru a explica administratiei americane noile legi si a combate „viziunea distorsionata” pe care aceasta o are privind legislatia in discutie.

El a aratat ca, ramanand un membru fidel al UE, Ungaria incearca sa isi rezolve problemele „de una singura” si a cerut oportunitatea sa o si faca.

Legea privind religia este mai putin politica, decat este un mijloc de a curata un sistem disfunctional care a permis ca 300 de biserici sa primeasca finantare de la stat, a argumentat Kovacs. Legea privind media va avea ca efect curatarea urmarilor unui management defectuos, in timp ce legea privind pensionarea judecatorilor are menirea de a combate un sistem de pensii „prea socialist”.