Skip to content
Update
Actualitate

VIDEO Furia continuă pe străzile din Franța. Ciocniri cu forțele de ordine la Paris / Ce se află în spatele protestelor cu zeci de mii de elevi, profesori și părinți

Adrian Cochino, Andrei Stan
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Aproape 90.000 de elevi, profesori și părinți au ieșit în stradă și marți în orașe din toată Franța, iar sute de licee au fost închise, continuând protestele fără precedent din ultimele săptămâni, scriu The Guardian și BBC News.

  • Ce se află în spatele acestor manifestații și ce promite guvernul francez.
  • Elevi, cadre didactice și părinți protestează în orașe precum Marsilia și Lyon, acuzând subfinanțarea cronică a sistemului public de învățământ. Marți seară, zeci de mii de persoane sunt în stradă la Paris.
  • Puteți deveni membru al HotNews Premium, dacă doriți să sprijiniți jurnalismul independent și – să nu ne ferim de cuvinte – dacă doriți să susțineți o presă europeană.  
  • Nu «cumpărați» o lună sau un an de abonament, ci contribuiți la un serviciu de vigilență publică de care beneficiem în comunitățile noastre, indiferent de opțiunile politice diverse.

UPDATE 21.29: Preşedintele american Donald Trump a afirmat marţi că „islamul” şi „imigraţia în masă necontrolată” se află la originea mişcării de protest a liceenilor din Franţa, scrie AFP.

„Ceea ce se întâmplă în Franţa nu este altceva decât o imigraţie în masă necontrolată. Nu este vorba despre şcoli, ci despre islamul care încearcă să preia controlul asupra unei ţări cândva măreţe!”, a scris preşedintele republican pe platforma sa Truth Social.

Premierul Lecornu respinge acuzațiile extremei-stângi

UPDATE 21.01: Jean-Luc Melenchon, liderul partidului stângii radicale, La France Insoumise, a acuzat guvernul, într-o serie de postări pe X, că reacția virulentă a forțelor de ordine la proteste a amplificat violențele.

„Tot tineretul este în stradă. Acolo unde nu se află poliție, totul se desfășoară bine. Însă Lecornu îi gazează și îi lovește cu bastoanele ca să creeze haos și violență. Vrea să întruchipeze partidul ordinii în vederea alegerilor prezidențiale și să facă uitat haosul bugetar”, a scris Melenchon într-un din postări.

În replică, premierul Lecornu a catalogat drept „minciuni” faptul că forțele de ordine ar folosi forța excesivă în mod deliberat sau că ar da dovadă de rasism.

„Instrucțiuni de proporționalitate a intervenției au fost date polițiștilor și jandarmilor. Intervenția lor este declanșată de violențe, îndreptate împotriva bunurilor sau persoanelor sau, atunci când un liceu este blocat, la cererea directorului”, a afirmat primul-ministru francez.

UPDATE 20.08: Președintele Emmanuel Macron a convocat pentru această seară o ședință la Palatul Elysée la care au fost chemați premierul Sébastien Lecornu, ministrul de Interne Laurent Nuñez și ministrul Educației Édouard Geffray.

Potrivit Ministerului Educației, în jur de 40% din instituțiile de învățământ superior au avut activitatea perturbată de proteste, iar un sfert dintre cele 3.700 de licee au avut cursurile suspendate fie parțial, fie total, în cursul zilei de marți.

UPDATE 19.40: La Strasbourg, în nord-estul Franței, forțele de ordine au folosit gaz lacrimogen împotriva protestatarilor care manifestau pe străzi.

Poliția a folosit gaz lacrimogen și la Paris, Rennes și Marsilia.

Ciocniri între protestatari și forțele de ordine, la Paris

UPDATE 19.15: Organizatorii afirmă că aproximativ 100.000 de persoane participă acum la demonstrația de la Paris.

Cifra furnizată de Ministerul de Interne francez este mult mai mică: potrivit instituției, aproximativ 250.000 de persoane s-au alăturat protestelor la nivel național, dintre care 56.000 în Paris.

În ultima jumătate de oră, protestele din Paris au degenerat în violențe în anumite zone, un grup estimat la 300 de persoane intrând în ciocniri repetate cu forțele de ordine.

„L’Union Etudiante”, o organizație studențească care contribuie la organizarea protestelor, afirmă că 450.000 de protestatari au ieșit marți în stradă în toată Franța, eveniment pe care îl califică drept „absolut istoric”.

Marile orașe, cuprinse de proteste

Ministerul de Interne francez a anunțat că 86.000 de oameni au participat marți la marșuri în orașe precum Marsilia, Nantes și Lyon.

Elevii, profesorii și părinții au mărșăluit marți în orașele din toată Franța, protestatarii blocând accesul la sute de școli, în cea mai amplă zi de acțiune din cadrul unui val de demonstrații care cer guvernului să rezolve problemele restante din sectorul educației.

La Marsilia și Nantes, protestatarii au afișat pancarte pe care scria „Statul a ucis învățământul național” și alte mesaje, în cadrul unor manifestații în mare parte pașnice. La Toulouse, părinții s-au ținut de braț în fruntea unui marș prin oraș.

Însă la Strasbourg, Lyon și Rennes, demonstrațiile au devenit pe alocuri violente, poliția folosind gaze lacrimogene, iar protestatarii aprinzând focuri pe străzi și aruncând cu obiecte, scriu Reuters și AFP.

Două săptămâni de proteste

Demonstrațiile de marți vin după două săptămâni de proteste care au început în suburbiile defavorizate ale Parisului, înainte de a se răspândi în toată țara, manifestanții cerând condiții mai bune în sălile de clase, mai mulți profesori, un orar mai puțin încărcat și materiale mai bune de studiu, printre altele.

Guvernul a răspuns agresiv, prin forțele de ordine, afirmând că mișcarea s-a transformat acum în violență urbană, exemple fiind incendiile izbucnite în cel puțin două școli.

Un adolescent și-a pierdut o mână în urma ciocnirilor dintre protestatarii liceeni și forțele de intervenție rapidă, care au avut loc luni în nordul Franței. François-Xavier Lauch, prefectul departamentului Pas-de-Calais, a refuzat să comenteze circumstanțele exacte, afirmând că aproximativ 200-250 de protestatari aruncaseră cu obiecte în poliție.

Ziarul regional „La Voix du Nord” a relatat că adolescentul în vârstă de 15 ani și-a pierdut mâna și o parte din antebraț după ce a ridicat o grenadă de dispersare a poliției.

Uniunea Elevilor de Liceu a declarat că 1.800 de licee au fost blocate sau urmau să se închidă pentru ziua respectivă. Unele autorități locale din domeniul educației au încercat să organizeze cursurile online. Ministerul Educației nu a furnizat imediat cifre în acest sens.

Acuzații încrucișate

Protestele au declanșat o dezbatere națională cu privire la ceea ce constituie un protest justificat.

Ministrul francez al educației, Édouard Geffray, a calificat cererile protestatarilor drept „legitime”, dar a afirmat că violența inițiată de elevi a mers prea departe: „Nicio cerere nu poate justifica astfel de acte”, a declarat Geffray săptămâna trecută.

Alții, printre care un important sindicat al judecătorilor și procurorilor francezi și o organizație proeminentă pentru drepturile omului, au acuzat poliția că a folosit forță disproporționată împotriva unor elevi cu vârste de până la 14 ani.

Demonstrațiile au intensificat, de asemenea, atenția asupra partidului de extremă stânga Franța Nesupusă (LFI), al cărui lider, Jean-Luc Mélenchon, ar putea ajunge în turul al doilea al alegerilor prezidențiale de anul viitor, potrivit unor sondaje recente.

Oficialii guvernamentali de centru și liderii de extremă dreaptă au acuzat LFI, care susține protestatarii, că incită la violență – acuzație pe care acesta o neagă.

Bally Bagayoko, primarul din Saint-Denis – o suburbie săracă a Parisului – membru al LFI, a declarat că se opune violenței, dar că este de partea elevilor protestatari.

„Rămân de partea locuitorilor mei, iar elevii de liceu sunt locuitorii mei”, a spus el.

Guvernul promite că va răspunde revendicărilor

Ministerul de Interne al Franței a declarat că 6.100 de persoane au fost arestate de la începutul protestelor, marea majoritate a acestora fiind minori. Peste 1.800 de persoane sunt urmărite penal, inclusiv 1.483 de minori, a precizat Ministerul Justiției, fără a specifica infracțiunile comise.

Cel puțin 715 de polițiști și 215 de adolescenți au fost răniți în confruntări.

Premierul Sébastien Lecornu le-a ordonat miniștrilor săi să abordeze principalele revendicări ale elevilor. Printre acestea se numără asigurarea înlocuirii profesorilor absenți, revizuirea duratei zilei școlare (de la 8:00 la 18:00) și necesitatea unor pauze de prânz mai lungi.

Guvernul va analiza, de asemenea, reparațiile necesare clădirilor școlare învechite, a declarat Lecornu, care a cerut miniștrilor să prezinte primele propuneri până la sfârșitul lunii octombrie.

Însă găsirea fondurilor necesare va fi dificilă.

Costurile de împrumut au crescut

Protestele au intensificat presiunea asupra unui guvern care încearcă să reducă un deficit bugetar în creștere, pe fondul îngrijorărilor investitorilor cu privire la datoria tot mai mare a Franței, creșterea economică slabă și reticența de a reduce cheltuielile.

Randamentul obligațiunilor franceze pe 10 ani a atins săptămâna trecută, pentru scurt timp, un maxim al ultimilor 24 de ani, de peste 5%, potrivit Reuters.

Creșterea bruscă a costurilor de împrumut ale Franței a început să se răsfrângă asupra întregii zone euro, deprecierea monedei euro fiind cel mai recent semnal de alarmă pentru factorii de decizie.

Ministrul finanțelor, Roland Lescure, a declarat marți că nu este necesară intervenția Băncii Centrale Europene.

Marine Le Pen, lidera de extremă dreapta și eurosceptică care conduce cursa prezidențială în perspectiva alegerilor din primăvara viitoare, și-a prezentat planurile de reducere drastică a cheltuielilor publice în cazul în care va fi aleasă, încercând să-și consolideze credibilitatea fiscală pe măsură ce criza de pe piața obligațiunilor se adâncește.

O cauză comună

New York Times scrie că multe din cauzele haosului pot fi atribuite unei cauze comune: chinul de două decenii al Franței pentru finanțarea statului, agravată acum de costurile ridicate ale împrumuturilor, de creșterea prețurilor la combustib și de incertitudinea politică.

Finanțele publice franceze, deja fragile, continuă să se deterioreze, alimentând temerile piețelor financiare că Franța ar putea fi următoarea țară europeană care va intra într-o criză financiară în toată regula.

Neliniștea este amplificată de sondajele recente care arată că candidata de extremă dreapta, Marine Le Pen, i-ar învinge pe toți rivalii săi în alegerile prezidențiale care vor avea loc în primăvara viitoare.

Emmanuel Macron a prezidat săptămâna trecută o reuniune a liderilor G7, în cadrul căreia aceștia au convenit să elibereze 100 de milioane de barili de motorină și țiței din rezervele lor pentru a atenua presiunea asupra prețurilor combustibililor.

Totuși, prețurile la energie reprezintă doar o parte a situației fiscale precare a Franței. Datoria publică a țării se ridică la aproximativ 4 trilioane de dolari, ceea ce reprezintă 119% din producția economică anuală, scrie New York Times.

Pe lângă aceasta, Franța se confruntă cu costuri mai mari în domeniul sănătății și al pensiilor din cauza îmbătrânirii populației, precum și cu cheltuieli militare crescute, determinate de războiul din Ucraina și de retragerea Statelor Unite.

Aprobarea bugetului, o misiune dificilă

Pentru a acoperi toate aceste cheltuieli și a împiedica explozia deficitului bugetar al Franței, prim-ministrul Sébastien Lecornu propune majorarea unor impozite și înghețarea cheltuielilor pentru programele sociale, precum ajutoarele pentru locuințe și alocațiile familiale.

Analiștii au afirmat că Lecornu are șanse mari să obțină aprobarea bugetului, chiar dacă acest lucru va necesita luni de negocieri anevoioase și îl va obliga să invoce puteri speciale pentru a-l impune.

Pentru a face acest lucru, însă, guvernul va trebui să se bazeze pe partidul lui Le Pen, pentru ca partidul ei să nu saboteze legea.